vineri, 30 octombrie 2009

ASB - “Amintiri despre viitor”


Într-un moment de bilanţ îmi face plăcere să vă readuc în memorie momentele cele mai frumoase ale acţiunilor ASB din ultimii 6 ani. Cele şase festivităţi de decernare ale Premiilor ASB pe anii 2003-2008, lecturile publice de la lansarea programului “Să ne cunoaştem scriitorii”, apoi cele de la Primăria Sectorului 2 şi Muzeul Literaturii, Festivalurile Dramaturgiei Româneşti de la Sinaia-Buşteni, decernarea, tot decătre Primăria Sectorului 2, la propunerea ASB a Medaliilor de Aur omagiale la Schitul Darvari, Biserica Sf. Silvestru şi în alte lăcaşuri sfinte, şedinţele lărgite ale Comitetului ASB de la fiecare final de an, numeroasele lansări de carte de la sediul USR patronate de ASB, cele cîteva zeci de şedinţe ale Clubului Dramaturgilor, continuate cu discuţii formale şi informale, contradictorii adesea, dar totdeauna plăcute, călătoria cu Trenul Regal şi popasurile minunate de la Alba, Aţel, Mediaş etc, momentul emoţionat al proiectării în premieră a filmului “27. Poezie de Bucureşti” la Primăria Sectorului 2, urmat de destuparea celor 27 de sticle de şampanie cu numele protagoniştilor. Participarea membrilor ASB la dezvelirea plăcilor memoriale şi busturilor unor scriitori bucureşteni, între care la loc de cinste celor ale lui Mircea Eliade. (Nu uitaţi duminică 1.11 ora 11 de Mircea Vulcănescu!)
Toate aceste evenimente se pot repeta şi amplifica în următorii patru ani! Continuitatea depinde de votul dumneavoastră la 2 noiembrie 2009, la Teatrul Nottara!

marți, 27 octombrie 2009

Program privind coordonarea ASB în perioada 2009-2013

Un fragment sintetic din Programul privind coordonarea
Asociaţiei Scriitorilor Bucureşti în următori patru ani (2009-2013).
Îl voi prezenta extins la Teatrul Nottara luni 2 noiembrie 2009.

Îmi propun ca în perioada 2009-2013 să coordonez în continuare, în calitate de preşedinte, Asociaţia Scriitorilor Bucureşti. Fac lucrul acesta pentru că situaţia ASB şi USR este complicată şi necesită la conducere o persoană experimentată. Am în vedere şi continuitatea unor acţiuni începute şi stabilizate în ultimii 6 ani de cînd conduc Asociaţia. Abia acum ele pot funcţiona bine şi lasă loc extinderii în alte proiecte.
Pornesc de la situaţia de fapt, reală, a ASB pe care o cunosc mai bine decît oricine. Ne aflăm într-o criză economică generală, globală care nu ne poate ocoli. Membrii ASB sînt în general persoane în vîrstă, media fiind de peste 70 de ani. Primirile ce vor urma, din cauza prevederii în noul statut a unui stagiu de 3 ani, vor întîrzia scăderea acestei medii, dimpotrivă, ea va creşte. ASB este o filială a USR şi depinde de Uniune, aceasta trecînd şi ea, inerent, prin recesiune: slabă colectare a timbrului literar şi oricum scăderea pieţei de carte, bugete tot mai mici la cultură, la MCC, AFCN, ARCUB şi alte instituţii.
Voi manifesta grijă şi prudenţă în administrarea Asociaţiei, voi căuta să atrag parteneriate solide şi pe termen lung şi să le consolidez pe cele existente. Voi căuta să nu fac modificări spectaculoase cu rezultate impredictibile. Consider că USR, implicit ASB ca filială, trebuie să apere în primul rînd ce a cîştigat cu greu în ultimii ani.
Nu voi neglija creaţia, dar voi avea în vedere mai ales creatorii ca persoane.

luni, 26 octombrie 2009

Iarmarocul literar. O idee interesantă

Sîmbătă 23 octombrie, la Bolintin Vale, a fost comemorat Dimitrie Bolintineanu şi s-au acordat premii la concursul de creaţie omonim, deschis autorilor nedebutaţi. Am fost în juriu, am parcurs 50 de grupaje bunicele, cîteva, bune, fiind premiate. Surpriza: la Bolintin s-au strîns zeci de scriitori, membri ai USR, aspiranţi la USR sau debutanţi, din vreo 5 judeţe, amatori de şuetă, schimburi de volume etc. Organizarea foarte bună – Primăria Bolintin Vale şi Fundaţia D.B. care editează şi revista Sud, animator C. Carbarău. Oamenii nu mai au unde să se întîlnească! Presa literară, cartea nu se mai difuzează. E nevoie efectiv de un astfel de iarmaroc literar (în paralel se desfăşura efectiv în apropiere tîrgul de Sf. Dumitru). Iată o idee de aplicat! Nu un tîrg cu standuri scumpe – un loc unde scriitorul, individual, să vină cu cărţile sau chiar fără ele, pentru a se întîlni cu confraţii.

joi, 22 octombrie 2009

Proiectul domnului Nicolae Breban, candidat la funcţia de Preşedinte al Uniunii Scriitorilor din România la alegerile din 23 noiembrie 2009

P R O G R A M

• pentru re-organizarea U. Scriitorilor în perioada 2oo9 - 2o13, în vederea întăririi vizibilităţii Uniunii în câmpul mass-media şi al instituţiilor centrale naţionale; o mai decisă prezenţă a cărţii beletristice româneşti pe piaţa cărţii şi în acest sens, re-cucerirea şi re-organizarea librăriilor şi a punctelor de desfacere ce au fost în proprietatea Uniunii ca şi contracte efective şi urgente cu principalii difuzori naţionali de carte.
• Contacte permanente ale factorilor de decizie a Uniunii, din capitală dar şi ale Filialelor noastre cu instituţiile executivului pe plan naţional şi local, pentru obţinerea de fonduri şi sprijin administrativ, punându-se şi în acest fel un mai puternic accent pe viaţa literară a marii provincii culturale a ţării, vitregită în lungile decenii comuniste dar şi în anii post-revoluţionari.
• Optimizarea supra-structurii administrative a Uniunii şi sprijinirea mai decisă a unei autonomii financiare a Filialelor din toată ţara, înfiinţarea de cluburi, organizarea de conferinţe pe teme specifice dar şi mai generale, cu dezbateri publice, care, odată cu prezenţa în librării şi în mass-media a cărţii literare clasice dar şi contemporane să permită scriitorului de azi, activ, să-şi redobândească importanţa şi prestigiul pierdut în ultimele decenii.
• Presiune asupra factorilor de decizie din administraţia politică dar şi asupra editorilor de a trata în alt mod soarta cărţii ca şi a persoanei autorului, încercarea de a convinge statul dar şi guvernanţii, de nu importă ce culoare politică de a-şi modifica structural viziunea asupra cărţii româneşti, clasice sau contemporane, ca şi asupra literaturii şi artei româneşti care au participat efectiv, se ştie, la constituirea României într-un stat modern, european dar au forjat şi pilonii identităţii şi conştiinţei de neam; principiul liberal, aplicat brutal şi negradat în sfera supra-structurii, a artei şi ştiinţei, într-o ţară care iese cu greu din ceea ce se numeşte criză dar e de fapt un efort penibil de a ieşi în sfârşit, din hiper-centralizarea ce a caracterizat comunismul ca şi eforturile laborioase de a crea o clasă de mijloc, structurată şi aptă de a participa efectiv la susţinerea valorilor naţionale.
• Re-abilitarea imaginii scriitorului ca şi a întregii literaturi moderne şi contemporane în ochii publicului românesc, recâştigarea lectorului nostru, din varii straturi sociale, iubitor de literă şi artă românească ca şi susţinerea financiară a autorului viu, supus azi, la două decenii de la Revoluţie, la nu puţine vexaţiuni, confuzii umilitoare, voite sau nu, ca şi reluarea legăturii active cu lumea şcolii, contacte cu vecinii şi colegii noştri europeni, susţinerea membrilor Uniunii în faţa administraţiei de stat sau susţinerea celor aflaţi în deficienţe de orice natură, sanitare, morale sau de carieră.

Iată câteva din dezideratele noastre pe care suntem decişi să le urmărim şi să le realizăm. Spre binele comunităţii autorului şi autorilor vii, spre cinstirea efectivă a maeştrilor noştri din clasicitatea şi modernitatea literară dar şi spre o altă imagine pe care omul contemporan, de la noi sau din Europa, va trebui să şi-o facă despre geniul creator românesc.


Nicolae BREBAN
Bucureşti, 21 Oct. 2009


Detalii tehnice privind programul nostru vor fi prezentate la Conferinţa Naţională a Scriitorilor din România (23 noiembrie 2009, Teatrul Naţional).

Proiectul domnului Constantin Stan, candidat la funcţia de Preşedinte al Uniunii Scriitorilor din România la alegerile din 23 noiembrie 2009

SCHIMBAREA !

Proiect de reformare a Uniunii Scriitorilor din România

O instituţie credibilă, respectată, cu o imagine pe măsura valorilor sale

- în cadrul Uniunii, se va constitui un departament de imagine şi relaţii publice cu funcţii retribuite, dar şi cu cooptarea unor membri specialişti în domeniu (care sunt dispuşi să ofere servicii de organizare şi de consultanţă) sau în parteneriat cu facultăţi de jurnalism şi ştiinţe ale comunicării
- departamentul va stabili o strategie de îmbunătăţire a imaginii şi de rebranduire a Uniunii Scriitorilor care va fi supusă dezbaterii şi aprobării Consiliului USR
- lunar, se vor organiza Conferinţele de presă ale Preşedintelui Uniunii sau ale unui vicepreşedinte, în cazul în care preşedintele nu poate participa
- ori de câte ori va fi nevoie, departamentul de imagine va organiza conferinţe de presă, spre a face public punctul de vedere al Uniunii în probleme ce au atingere cu activitatea, conducerea sau membri acesteia
- se vor realiza - în limba română, franceză şi engleză - mape de prezentare a Uniunii Scriitorilor din România
- cel puţin trimestrial, departamentul de imagine va organiza un eveniment care să fie o ştire de interes pentru mass media
- departamentul de imagine va institui parteneriate media cu posturi de radio şi televiziune, precum şi cu presa scrisă
- departamentul de imagine va organiza un club al sponsorilor şi anual o întâlnire cu partenerii, sponsorii şi reprezentanţii autorităţilor care sprijină activitatea Uniunii
- anual, departamentul de imagine va organiza o întâlnire cu membrii breslei care sunt parlamentari şi cu membrii comisiilor de cultură din Parlamentul României
- Uniunea Scriitorilor a pierdut capital de imagine din cauza polemicilor degenerate în scandaluri publice, cu acuze, calomnii şi jigniri între membrii ei, între membrii ei şi Conducerea USR. Comisia de Onoare trebuie să îşi facă simţită prezenţa încercând să aplaneze conflictele, să se autosesizeze în cazul în care s-ar putea ajunge la polemici aducătoare de prejudicii de imagine Uniunii şi să expună public poziţia sa în urma cercetării şi audierii părţilor aflate în conflict.
- USR a fost deseori acuzată pentru politica sa referitoare la primirea de noi membri şi, în general, pentru calitatea literară a membrilor săi Revine în primul rând Comisiei de Validare obligaţia de a răspunde public acestor acuze, expunând criteriile şi mecanismele după care funcţionează şi după care au fost acceptate sau respinse candidaturile depuse
- Consiliul USR va invita la şedinţele sale cu subiecte de interes public şi general, sau la dezbateri privind statutul şi imaginea scriitorului român, tineri scriitori care nu sunt membri USR precum şi presa


O instituţie democratică şi transparentă

- USR este o asociere de membri egali în drepturi şi obligaţii, ea trebuie să acţioneze în sprijinul breslei pentru a-i conferi profesiei de scriitor un statut respectat din punct de vedere social şi cultural
- USR nu trebuie să funcţioneze ca istorie a literaturii, operând pe criterii estetice, subiective de multe ori, în funcţie de persoanele care sunt la conducere, cu “genii”, “scriitori de primă mână”, “scriitori de mâna a şaptea”
- este necesar să i se redea Consiliului Uniunii funcţia deliberativă şi decizională. Şedinţele de consiliu vor fi organizate în aşa fel, încât fiecare membru să poată consulta documentele în baza cărora va lua decizii, fie că este vorba de prezentarea bilanţului anual sau a raportului comisiei de cenzori, fie că este vorba de rezultatele comisiei de validare etc.
- fiecare membru al Comitetului Director va fi informat din timp, cu cel puţin o săptămână înainte, despre ordinea de zi. În acest sens, şedinţa CD va avea loc cu cel puţin o săptămână înainte de şedinţa Consiliului USR
- site-ul USR va publica punctual deciziile Comitetului Director, ale CUSR, dezbaterile din diferitele comisii ale Uniunii, pentru ca fiecare membru interesat să ştie ce se întâmplă în organizaţia din care face parte
- noua conducere a USR va urmări să coopteze nu un număr restrâns de cumularzi de funcţii şi sporuri, ci cât mai mulţi membri capabili, gata să se implice în activitatea Uniunii
- acţiunile întreprinse de conducerea Uniunii în ce priveste remuneraţia propriilor angajaţi, a şefilor de reviste etc., cheltuirea şi repartizarea fondurilor, trimiterea de delegaţii în străinătate vor beneficia de transparenţă totală pentru membrii USR
- se vor realiza programe de integrare şi participare la viaţa USR a scriitorilor din afara României


Administrativ, Uniunea trebuie să adopte o politică dinamică, racordată la cerinţele lumii contemporane, de tip managerial

- vor fi identificate toate căile de eficientizare a muncii personalului angajat al Uniunii
- se va realiza un studiu amănunţit (inventar) care va cuprinte totalitarea bunurilor patrimoniale şi nepatrimoniale ale Uniunii ; se va stabili în detaliu situaţia în care se găsesc acestea şi măsurile ce trebuie luate pentru îmbunătăţirea, înlocuirea, repararea şi buna lor exploatare
- vor avea loc discuţii individuale cu toţi angajaţii USR în vederea găsirii celor mai bune soluţii de valorificare a resurselor umane existente, identificarea posturilor care trebuie completate şi totodată impunerea de atribuţii specifice fiecăruia (fişa postului)
- se va proceda la o identificare şi cunoaştere în amănunt a tuturor contractelor încheiate de USR cu terţi pentru a analiza toate sursele de finanţare existente, toate obligaţiile asumate de USR faţă de aceştia precum şi stabilirea unor modele-cadru pentru diferite evenimente patronate de USR ( ex: contract de închiriere a săliilor USR pentru efectuare de filmări )
- noua conducere va cheltui responsabil banii, iar în cazul investiţiilor importante se vor face, de fiecare dată, licitaţii
- persoanele din staff-ul administrativ vor deţine atribuţiuni de manageri în domeniul pe care îl conduc, cu toate drepturile, dar şi cu toate obligaţiile care derivă din aceasta
- angajările în funcţiile de manager se vor realiza prin concurs de proiecte de scurtă, medie şi lungă durată, iar contractele de muncă vor fi reînnoite sau nu în funcţie de evaluarea îndeplinirii propriului proiect
- se va prospecta posibilitatea înfiinţ ării unui post de director de marketing –angajat pe bază de concurs – care să realizeze programe de atragere de fonduri europene şi din ţară, de la instituţii de stat sau firme private; acest post este, în acelaşi timp, garanţia modului în care se folosesc banii Uniunii, în mod transparent, dar şi a necesităţii imperioase de a împărţi povara cheltuielilor cu alţi coorganizatori ai manifestărilor culturale pe care le iniţiază USR
- se va interzice cumulul de funcţii retribuite

O instituţie solidă din punct de vedere financiar

- USR are un patrimoniu care trebuie valorificat: literatura română
- noua conducere îşi va canaliza în acest mandat întreaga energie spre a face lobby legislativ care să ducă la adoptare de legi prin care patrimoniul literar românesc să fie valorificat în favoarea scriitorului român şi a breslei scriitoriceşti
- Un vicepreşedinte al USR va avea în atribuţiuni clare în relaţia cu Parlamentul
- el va coopera cu ANUC, cu conducerile celorlalte uniuni de creaţie în vederea identificării problemelor comune creatorilor ca bază de elaborare a viitoarelor propuneri legislative
- este obligatoriu să se urgenteze adoptarea şi de către România – aşa cum cere Uniunea Europeană – a Legii Dreptului de Imprumut Public
- este necesar să se adopte, într-o altă lege sau în completarea legii privind timbrul literar, Legea privind timbrul pentru folosirea literaturii române clasice
- Legea dreptului de autor trebuie să stipuleze în mod expres interzicerea plăţii în cărţi ca drept de autor
- USR va sprijini scriitorii în relaţiile contractuale cu editurile, cu instituţiile publice şi de stat în vederea respectării Legii dreptului de proprietate intelectuală, atât pentru cărţi, cât şi pentru interviuri, participări la dezbateri radio şi TV, la alte manifestări publice lucrative
- USR va cere membrilor săi să adopte o atitudine de profesionişti ai scrisului, adică de oameni care trăiesc, trebuie să trăiască din produsul muncii lor
- Consiliul Uniunii va analiza rezultatele contractului de asociere a editurii Cartea Românească cu Polirom
- Cartea Românească trebuie să devină profitabilă pentru USR şi, în acelaşi timp, să fie o imagine a literaturii române: se vor întreprinde demersuri pentru ca editura CR să fie acreditată CNCSIS spre a pătrunde pe piaţa manualelor şcolare, să iniţieze programe şi proiecte editoriale de carte şcolară, pentru copii şi tineret, carte de dramaturgie contemporană în proiecte pentru care se vor găsi cofinanţări
- se va înfiinţa sub conducerea unui vicepreşedinte departamentul de proiecte şi progame culturale ; acest departament va funcţiona şi ca un centru de formare de directori de proiecte pentru filialele din ţară
- se vor inţia negocieri cu Ion Cucu, moştenitorii lui Vasile Blendea şi ai altor fotografi care deţin imagini ale scriitorilor români spre a se realiza arhiva şi videoteca USR, Uniunea urmând să devină proprietara dreptului de imagine a scriitorilor români
- proprietăţile Uniunii Scriitorilor sau cele aflate acum în folosinţa sa trebuie să fie administrate ca veritabile centre de cultură vii şi profitabile, atrăgătoare atât pentru membrii USR (prin evenimente culturale, burse de creaţie etc.), cât şi pentru diferite firme, instituţii, asociaţii etc.; în acest scop, managerii sau directorii de evenimente şi programe vor prezenta Consiliului USR proiecte anuale spre dezbatere şi aprobare.

Reformarea Uniunii nu se va realiza într-o zi; ea nu este o obligaţie asumată de viitorul preşedinte, ci de o întreagă echipă de conducere, în colaborare şi cu sprijinul tuturor membrilor Uniunii, pentru că este vorba de o schimbare de concept, de atitudine, de imagine a instituţiei şi de reaşezare a statutului social şi cultural al scriitorului român. Nu mai putem doar să cârpim ca până acum, este nevoie de reformare, de reconstrucţie.

Proiectul domnului Ştefan Agopian, candidat la funcţia de Preşedintea al Uniunii Scriitorilor din România la alegerile din 23 noiembrie 2009

PROGRAM

Sîntem în plină criză economică, criză accentuată de criza politică, şi este aproape o certitudine că în 2010 criza se va accentua şi că ea nu va ocoli Uniunea Scriitorilor. De aceea cred că lansarea unor programe generoase, a unor promisiuni la fel de generoase, dar fără acoperire, este o utopie, cel puţin pentru 2010. Cine va promite marea cu sarea este fie prost, fie nebun, fie mincinos. Teoria actualului Preşedinte, pusă în practică pe durata celor patru ani a mandatului său, a fost: „Cît avem bani, cheltuim; cînd n-om mai avea, Dumnezeu cu mila!”.

Este de bănuit că Nicolae Manolescu se va folosi de noul statut (în mare parte întocmit de domnia sa), care este foarte generos la capitolul Cheltuieli, pentru a-şi continua politica. Ceea ce, conform unor previziuni făcute de Varujan Vosganian în primăvara acestui an, la o memorabilă şedinţă de Consiliu, va duce Uniunea în pragul falimentului, falimentul total (imposibilitatea de a mai efectua plăţi curente) fiind la un pas. De aceea cred că anul 2010 trebuie să fie un an sacrificat din punctul de vedere al investiţiilor. Dacă îmi veţi acorda încrederea dumneavoastră şi voi fi ales Preşedinte, voi limita toate cheltuielile la strictul necesar şi voi face economii printr-o politică flexibilă de austeritate. Astfel, voi bloca unele posturi prevăzute de noul statut, cum ar fi cel de Prim-vicepreşedinte, sau cel de Şef de Cabinet, dar şi altele. De asemenea, voi bloca Festivalul Internaţional de la Neptun în actuala formulă, care, sincer vorbind, a adus în ultimii patru ani prea puţine beneficii scriitorilor români. Festivalul va putea fi reluat, într-o formulă performantă, atunci cînd situaţia financiară a USR se va stabiliza.

În 2010, salariile actuale ale angajaţilor vor fi îngheţate, iar cele nejustificat de mari vor fi reduse. De asemenea, indemnizaţiile conducerii USR vor fi reduse în cazul cînd sînt disproporţionat de mari. Din păcate, acum, cînd scriu acest program, nimeni nu ştie precis (cu excepţia lui N. Manolescu) mărimea reală a acestor salarii şi indemnizaţii auto-atribuite, fără ştiinţa Consiliului USR, cum ar fi fost firesc. (Pentru cei care nu ştiu, trebuie spus că, în cazurile în care angajaţii USR au şi carte de muncă, impozitul plătit la stat măreşte cu aproximativ 40% cheltuielile Uniunii.)

Toate revistele subvenţionate de USR vor fi analizate, pentru a putea stabili în ce măsură cheltuielile făcute pentru susţinerea lor sînt justificate sau nu. Să ne gîndim, de exemplu, la revista „Noua literatură“ care, dintr-un capriciu al actualului Preşedinte, a primit sume indecente în comparaţie cu sumele primite de alte reviste. Astfel, în 2007-2008 revista a primit o sumă de aproximativ zece ori mai mare decît „Convorbiri literare“.
Maşinile Uniunii vor fi folosite cît mai raţional posibil, la fel şi telefoanele. Nu vor mai fi călătorii nejustificate prin ţară, cum a făcut actualul Preşedinte în lunile septembrie-octombrie a.c., cînd, sub pretextul supravegherii alegerilor de la filiale, s-a deplasat cu maşinile USR însoţit de o suită excedentară. A fost de fapt un turneu electoral mascat.

De asemenea, dacă voi fi ales, nu vor mai exista convorbiri telefonice cu Parisul, convorbiri astăzi necesare pentru ca N. Manolescu să poată conduce, din Franţa, Uniunea Scriitorilor din România.

Desigur, în funcţie de situaţia financiară a USR, pe care – din lipsa de transparenţă a deciziilor actualului Preşedinte – nu o cunoaştem decît parţial, măsurile şi politicile de redresare vor fi adaptate la, probabil, trista realitate.

Evident, politica de austeritate pentru noi toţi înseamnă economii, care conduc la beneficii reale pentru membrii Uniunii noastre. O mare parte a banilor economisiţi vor fi alocaţi ajutoarelor sociale, de care vor beneficia în primul rînd scriitorii în vîrstă cu pensii mici. Pentru a urgenta distribuirea acestor ajutoare, toate filialele vor primi sume de bani proporţionale cu numărul de membri. Conducerile locale vor hotărî (şi vor justifica prin documente) cum vor fi cheltuiţi banii.

În acelaşi timp, toate filialele USR vor primi fonduri pentru a putea demara proiecte, programe şi manifestări proprii, subvenţionate preponderent din resurse locale.

Voi urgenta primirea în USR a traducătorilor străini şi voi organiza anual la Neptun o întîlnire profesională între scriitorii români şi traducătorii lor.

Din nu ştiu ce motive, actualul Preşedinte a desfiinţat Premiul USR acordat literaturii pentru copii şi tineret, cu toate că Uniunea are o asemenea secţie. Îl voi reînfiinţa.
Voi încerca să deblochez Premiul Naţional pentru Literatură, premiu acordat de Guvernul României. Nu ştiu dacă N. Manolescu a făcut ceva în acest sens, cert este că anul acesta nu s-a acordat.

Nu promit că voi atrage bani de la Uniunea Europeană. În cei douăzeci de ani de existenţă liberă, cu un ultim Preşedinte ambasador al României la UNESCO, Uniunea n-a reuşit să facă nici un proiect european viabil. Prin urmare, dacă un scriitor realizează un proiect cu şanse reale de a fi acceptat de UE, proiectul respectiv va fi girat şi sprijinit de USR. În caz de reuşită, USR îi va acorda procente din valoarea proiectului, din fondurile proprii. În mod similar, scriitorii care vor putea atrage fonduri interne nerambursabile pentru proiecte girate de USR vor putea reţine procentul legal din suma totală.

Voi înfiinţa un Grup de lectură format din personalităţi literare, grup la care scriitorii tineri, membri sau nu ai USR, vor putea apela pentru lectura manuscriselor. Cele mai bune titluri vor fi recomandate Editurii Cartea Românească şi altor edituri de prestigiu spre a fi publicate. Fragmente din aceste manuscrise, împreună cu prezentările aplicate făcute de membrii Grupului de lectură, vor putea fi publicate în revistele USR.
În ceea ce priveşte prestigiul scriitorilor noştri, e limpede că USR nu poate crea prestigii. Fiecare scriitor şi-l construieşte pe cont propriu, prin cărţile publicate. Uniunea poate însă recomanda autori consacraţi pentru a intra în programele şi manualele şcolare sau pentru a fi studiaţi în Facultăţile de Litere. De asemenea, USR va recomanda titluri selectate de pe lista autorilor consacraţi traducătorilor din diverse ţări, care în prezent se plîng de lipsa de comunicare cu USR. La acelaşi capitol de promovare a operelor scriitorilor români, voi contura un parteneriat solid cu Institutul Cultural Român, oferindu-le girul şi expertiza specialiştilor noştri.

Vă garantez că, dacă primesc susţinerea dumneavoastră, voi fi un Preşedinte mai bun şi mai corect decît N. Manolescu, ceea ce nu e atît de greu pe cît ar putea să pară.

Mulţumiri lui Varujan Vosganian, primul care a susţinut (în van) o politică de austeritate pentru Uniunea Scriitorilor.


Ştefan Agopian

Sondaj pe blogul dramaturgilor bucuresteni

Care consideraţi că este cea mai bună piesă românească din toate timpurile? (am selectat doar autori cu opera încheiată). Aşteptăm cu interes opinia dvs. la dramaturgidinbucuresti.blogspot.com

miercuri, 21 octombrie 2009

Proiectul domnului Nicolae Manolescu, candidat la funcţia de Preşedinte al Uniunii Scriitorilor din România la alegerile din 23 noiembrie 2009

NICOLAE MANOLESCU

PROGRAM PENTRU UN NOU MANDAT


Două întrebări, legate între ele, sunt inevitabile ca preambul la acest Program. Cea dintâi este de natură generală: mai este nevoie de literatură astăzi? Numeroşi sunt cei, printre ei scriitori importanţi, care consideră, cum spunea recent romancierul american Philip Roth, că „era literaturii a trecut”. Cea de a doua ne priveşte direct: mai este nevoie de USR? Sunt, şi în acest caz, unii, printre ei scriitori, îndeosebi tineri, care afirmă sus şi tare că USR şi-a trăit traiul. Cât priveşte mălaiul, pe acesta şi l-ar fi mâncat în timpul regimului comunist.
Suntem convinşi că, şi dacă era literaturii a trecut, nevoia de literatură a rămas. Ne vine greu să credem că omul însuşi, ca fiinţă umană, poate supravieţui morţii literaturii sau artei în general. Chiar dacă societatea de consum, continuând a-şi proclama interesul pentru literatură şi artă, nu pare a se sinchisi de faptul că literatura şi arta nu pot trăi fără un sprijin material din partea ei. Este evident, în această ordine de idei, că supravieţuirea breslei noastre depinde de capacitatea ei de a se dota cu mijloacele materiale adecvate epocii actuale şi care nu pot fi obţinute fără o organizare de felul asociaţiilor, patronale sau sindicale, din numeroase alte domenii. Scriitorii nu se pot lipsi de o asociaţie proprie care să lupte pentru drepturile lor ca oameni şi care să le protejeze operele. Chiar dacă legea nu ne permite în cadrul USR un organism de gestiune colectivă a drepturilor de autor, promitem să găsim alte pârghii pentru o mai eficientă protecţie a drepturilor scriitorilor.
Primul punct din Programul nostru are în vedere, ca urmare a considerentelor de mai sus, redefinirea raporturilor USR cu statul român. Tendinţa de imediat după 1989 de a crede că sprijinul statului înseamnă automat pierderea independenţei trebuie abandonată. Nu era decât o sechelă din experienţa nefastă pe care USR o făcuse în timpul regimului comunist. Statul de drept de astăzi nu trebuie exonerat de răspunderea care-i revine în materie de cultură. Dacă am modificat, cum ştiţi, Statutul, am făcut-o şi pentru a marca mai bine calitatea USR de asociaţie de utilitate publică. Nonguvernamentală şi nonprofit, USR beneficiază în această calitate de anumite prevederi legale. O parte dintre obligaţiile care-i revin prin lege, statul român şi le-a onorat şi până acum. Le vom menţiona în Raportul pe care îl vom prezenta la Conferinţa Naţională din 23 noiembrie. Intenţia noastră este, dacă ne veţi înnoi mandatul, de a pune statul în faţa tuturor responsabilităţilor sale legale şi de a modifica sau înlocui acele prevederi care îl pot, la rigoare, absolvi. Am procedat astfel şi în mandatul trecut. Este destul să dăm un exemplu: aşteptăm un răspuns la demersul nostru referitor la subvenţionarea integrală a publicaţiilor de sub egida USR, conform unui articol de lege din 1990, niciodată aplicat. Atragem atenţia că Filialele nu trebuie să se socotească degrevate de orice răspundere în această privinţă. De aceea am militat şi vom milita şi pe mai departe pentru ideea ca Filialele să fie puternice. Am înfiinţat pe durata mandatului precedent doar două Filiale. Am fost sensibili la faptul că aveau un sprijin mare pe plan local. Vom continua această politică. Veţi afla din Raport toate datele necesare. În mod normal, ele n-ar avea ce căuta într-un Program. Dar fiind vorba de solicitarea unui mandat nou, nu putem să nu facem apel la trecut. De altfel, Programul nostru stă pe două principii complementare, din care unul este chiar continuitatea. Aceasta înseamnă atât recunoaşterea a ceea ce am reuşit sau nu să realizăm noi înşine, echipa care îşi depune mandatul pe 23 noiembrie, cât şi recunoştinţă faţă de ceea ce au făcut cei dinaintea noastră, căci noi n-am luat lucrurile de la zero. Al doilea principiu este reforma, începută şi ea, dar care se cuvine urmată, dacă dorim să adaptăm USR la cerinţele unei lumi care nu seamănă, din fericire, cu cea de ieri, dar ale cărei provocări nu sunt de neglijat. Am nutrit ideea de a reboteza în noul Statut USR în SSR, ca să marcăm ruptura de comunism. A trebuit să renunţăm din cauză că riscam să pierdem drepturi legale care se refereau expressis verbis la USR. Cum se vede, refoma însăşi implică o anumită prudenţă.
Principala provocare este aceea rezultată din tendinţa de marginalizare a literaturii şi a lecturii pe plan social. Am amintit la început de ea. Dorind să implicăm până la capăt statul în viaţa USR, nu putem să ignorăm consecinţele marginalizării în scăderea interesului autorităţilor. De aceea am pus pe picioare încă din mandatul trecut câteva proiecte menite să sporească vizibilitatea scriitorului şi a operelor literare. Prezenţa USR pe scena publică reprezintă o condiţie esenţială pentru o mai bună imagine şi numai o bună imagine atrage interesul general şi implicit pe al statului. Nu e cazul să repetăm aici în ce au constat aceste iniţiative. De la lecturile publice şi plăcuţele memoriale la sărbătorirea centenarului, din fonduri guvernamentale şi cu participarea Preşedintelui şi a Primului Ministru, multe din aceste manifestări au avut succes şi au contribuit la sporirea vizibilităţii USR. Le vom continua şi amplifica. O iniţiativă pe care dorim s-o continuăm de asemenea este cointeresarea televiziunilor, a radiourilor şi a cotidianelor. Avem de gînd să mobilizăm mai temeinic în această acţiune de imagine Filialele. Unele dintre ele au făcut deja evenimente din aniversări sau premii. În fond, e vorba tocmai despre capacitatea de a transforma în evenimente cu larg ecou public acţiunile noastre. Ne propunem să generalizăm aceste lucruri. Cum se ştie, USR nu dispune de mijloace de editare proprii. În trecutul mandat, am sprijinit editura „Cartea românească”, administrată de editura „Polirom”, să publice câţi mai mulţi scriitori, nu în ultimul rând tineri şi debutanţi, mergând până la a suporta plata tipăririi unor cărţi. Din cauza crizei, o parte din proiectele noastre de acest fel au fost amânate. În noul Statut, am prevăzut posibilitatea de schimba administrarea în cazul în care administratorul nu-şi face treaba, posibilitate pe care nu am avut-o până acum, din cauza contractului pe care l-am moştenit.
Dacă în ceea ce priveşte relaţiile cu statul român, iniţiativele noastre necesită, fireşte, o anumită înţelegere şi susţinere din partea autorităţilor, situarea noastră în realitatea economiei de piaţă depinde cu precădere de noi înşine. În ultimii douăzeci de ani, cel mai adesea, scriitorii au văzut în tendinţele expansive ale pieţei libere o ameninţare, au privit-o ca pe ceva ostil, purtătoare a unor reguli şi criterii care ignorau atunci când nu dispreţuiau creaţia artistică. Scriitorii valoroşi nu trebuie să se teamă de această provocare. A venit vremea să fructificăm cu mai mult curaj şi iniţiativă oportunităţile pe care le oferă piaţa liberă. Ea permite, în primul rând, libertate de exprimare. În al doilea rând, oferă o mai bună relaţionare cu cititorul, cu editurile, mai numeroase şi ele, şi cu cererea de carte, atâta câtă este ea. Fireşte că nu trebuie să simplificăm lucrurile până într-atât încât să vedem în creaţia literară o marfă oarecare, trebuie să acceptăm, totuşi, că ea este preţuită şi în măsura în care îşi găseşte cititori iar o carte este vie atunci când cineva îi deschide coperţile. În perioada următorilor patru ani Uniunea Scriitorilor din România îşi va promova propriile mijloace de a relaţiona cu mecanismele pieţei, fie că e vorba de piaţa românească fie că e vorba, mai ales, de cea străină. E nevoie de structuri eficiente de relaţii publice şi mai ales de instituţii de promovare specifice, cum ar fi formele de impresariat şi mai ales agentul literar. Instituţia agentului literar oferă un dublu avantaj: pe de o parte dă vizibilitate creaţiei artistice şi autorului său, iar pe de alta îl sprijină pe acesta din urmă în fructificarea drepturilor sale de proprietate intelectuală.
Vizibilitatea nu e posibilă în ziua de azi fără comunicare. Sub mandatul nostru, unele Filiale şi-au creat site-uri proprii, USR însăşi creându-şi abia acum, cu mare întârziere, un site. Un punct important din Programul nostru este o politică de imagine agresivă şi coerentă. Vom profesionaliza site-ul actual. Ne vom strădui să angajăm un specialist în imagine. N-am făcut-o mai repede din lipsă de fonduri. Astfel de specialişti costă. Inclusiv unul de fund rising, care tocmai cu aducerea de fonduri s-ar ocupa. E un cerc vicios pe care vom căuta să-l spargem în viitor. O mai bună comunicare va duce şi la o mai mare transparenţă. Respingem ideea unora după care USR ar fi dat dovadă de netransparenţă în trecutul mandat. Toate hotărîrile şi acţiunile au fost comunicate, atât pe site, cât şi prin intermediul publicaţiilor de sub egida USR, pe care le-am obligat printr-o decizie a Consiliului să reflecte prompt şi corect viaţa USR. Proiectul de Statut a fost dezbătut în Filiale, văzut şi revăzut de către o comisie aleasă de Consiliu, pus pe site şi aşa mai departe. Chiar dacă nu ne îndoim că e loc pentru o comunicare şi mai eficientă, nu ne împăcăm cu protestele acelor colegi ai noştri care au făcut mare tam-tam pe tema faptului că n-ar fi cunoscut modificările care urmau să fie aduse Statutului. În măsura posibilităţilor, am ţinut seama de toate amendamentele şi observaţiile care au parvenit în timp util comisiei alese de Consiliu. În ideea că Statutul e perfectibil, am prevăzut în el posibilitatea de a-l amenda în unele paragrafe în Consiliu, şi nu într-o Conferinţă Extraordinară ca până acum.
Chiar şi dacă nu are atribuţiile şi nici fondurile ICR de promovare a literaturii române peste hotare, USR îi are în rândul membrilor ei pe aproape toţi traducătorii valoroşi din România. Secţia de traduceri a ASB este una dintre cele mai numeroase. Prin mâna colegilor noştri au trecut majoritatea cărţilor traduse în şi din română. Avem în vedere o politică mai bună în sprijinirea, şi materială, a operei de traducător. Editurile fiind private, nu le putem forţa mâna, dar există posibilitatea de a încerca să-i solidarizăm pe traducători într-o manieră aşa zicând sindicală şi de a negocia tarifele, care sunt cele mai mici din Europa. Într-un asemenea caz, USR îşi poate pune în valoare atât componenta ei sindicală, cât şi pe aceea patronală, fiind în discuţie un drept de proprietate, dreptul de autor, şi nu un drept salarial. Veţi citi în Raport şi alte date despre relaţiile USR cu asociaţii similare din străinătate, ca şi despre colaborarea ei cu organizaţii care se ocupă cu drepturile de autor sau plata achiziţiei de carte, în care USR este membră. Reprezentanţii USR au fost invitaţi de exemplu în trei rânduri la Comisia Europeană de la Bruxelles, cu ocazia unor colocvii pe tema traducerilor. Înţelegem să dezvoltăm astfel de legături. Tot aşa cum dorim să putem continua să organizăm anual Festivalul „Zile şi Nopţi de Literatură” de la Neptun, pe care l-am moştenit de la echipa Uricaru şi care ne-a permis să aducem în România scriitori de mare reputaţie, între care un laureat Nobel, precum şi edituri de talia lui Gallimard şi Suhrkamp.
Un punct din Program la care ţinem foarte mult se referă la tinerii scriitori. Din motive pe care le ştiţi cu toţii, tinerii nu sunt la fel de interesaţi să se înscrie în USR ca scriitorii mai puţin tineri cum sunt în acest moment cei mai mulţi dintre membrii ei. Ne-am ţinut de cuvântul dat la preluarea mandatului precedent şi am organizat, în patru Filiale care şi-au oferit sprijinul, Bucureşti, Cluj, Alba Iulia şi Iaşi, tot atâtea colocvii ale tinerilor scriitori. Dincolo de suportul financiar şi logistic, nu ne-am amestecat în desfăşurarea colocviilor, dar la sfârşit am tras concluziile care se impuneau şi am creat o revistă a tinerilor, concepută şi redactată de aceia dintre ei care au câştigat concursul supervizat de Comitetul Director. Un rezultat a fost şi creşterea numărului de tineri care au dorit să devină membri, unii aleşi ulterior în Comitetele de Filială sau în Consiliu, destui fiind delegaţi la Conferinţa Naţională. Deşi n-am avut numai reacţii bune, uneori chiar din partea tinerilor beneficiari ai programului nostru, vom continua politica de atragere a celor care vor reprezenta literatura română de mâine.
Nu în ultimul rând, trebuie să ne referim la stabilizarea financiară a USR, care a fost un pariu al echipei noastre cu patru ani în urmă, un pariu pe care îl considerăm câştigat. Dacă n-ar fi survenit criza, ne-am fi putut lăuda cu îndeplinirea sută la sută a promisiunii. Existenţa, adică, a unui depozit bancar la sfârşitul fiecărui an care să acopere în întregime cheltuielile estimate pentru anul următor. Nu înseamnă însă că n-am izbutit să stabilizăm financiar USR. Prin colectarea taxei de timbru, nesemnificativă înainte, după ce am reuşit să modificăm legea (pe care va trebui s-o amendăm din nou, după apariţia „pachetelor” ziar-carte neprevăzute în text) şi după renegocierea unor contracte, ne-am putut permite să renovăm aripa principală a Casei Scriitorilor de la Neptun (vom termina renovarea în viitor), ca şi să facem şi alte cheltuieli absolut necesare, cum ar fi creşterea salariilor funcţionarilor USR şi a scriitorilor care conduc reviste de sub egida USR ori sunt redactori ale lor, precum şi subvenţionarea parţială a multor publicaţii (USR e cel mai mare şi sărac holding de presă din România), cheltuieli la care nici nu puteam visa la preluarea mandatului. După cum nu puteam visa la bursele de creaţie ori la sprijinirea scriitorilor plecaţi în străinătate prin USR sau pe cont propriu. Stabilitatea aceasta nu e fără legătură cu viaţa scriitorilor în general. În mandatul trecut, am pus în aplicare, după cum se ştie, legea suplimentului la pensie, nu înainte de a-i aduce câteva amendamente în interesul scriitorilor. Am obţinut mai multe indemnizaţii de merit. Şi aici a fost nevoie de unele modificări ale legii. Cuantumul ajutoarelor de tot felul acordate scriitorilor în dificultate, ca şi familiilor lor, a fost mai mare decât oricând după 1989. Toate acestea vor fi continuate şi dezvoltate în viitor. Vom căuta, cum am mai spus, să angajăm un om care să facă fund rising. Atragerea de fonduri europene reprezintă şi ea o preocupare a noastră mai veche, pe care doar angajarea unui profesionist o va putea pune în practică.
Programul pe care îl aveţi în faţă nu trebuie considerat ca aparţinând unui singur om. Pluralul folosit nu este unul al majestăţii. Programul vorbeşte în numele celor care, timp de patru ani, au încercat să fie la înălţimea încrederii pe care le-aţi acordat-o. Cum este firesc, lor le revine în solidar meritul întreg pentru reuşite. Preşedintele îşi rezervă sieşi partea de nereuşită. Şi mulţumeşte echipei sale, precum şi tuturor conducătorilor de Filiale, membrilor Consiliului şi ai Comitetului Director, de a fi făcut prin colaborarea lor ca nereuşita să fie mai mică decât reuşitele. O promisiune pe care preşedintele o face acum, pe baza a tot ce a învăţat în cei patru ani de mandat, este să diminueze numărul membrilor aşa zicând asistaţi, nici măcar prevăzuţi de Statut, din USR, pe care n-a găsit mijlocul să-i antreneze în acţiunile, în proiectele şi în general în viaţa USR, care nu se reduce la Conferinţe Naţionale. USR trebuie să fie a tuturor membrilor, atât când e vorba de drepturi, cât şi când e vorba de obligaţii şi de răspunderi. Să nu ne amăgim: nu statul român, nici măcar cititorii nu ne vor reda locul şi rolul în societate, ci noi înşine, prin conştiinţa importanţei literaturii şi prin efortul conjugat şi continuu de care ne vom dovedi capabili, prin ideile noi pe care le vom produce, prin pragmatism şi, nu în ultimul rând, prin solidaritate de breaslă. Ce ar fi dacă am da şi altora exemplul nostru: iată, în breasla scriitoriilor se trăieşte şi se cooperează în mod civilizat şi responsabil, în deplin respect mutual, cu frică de Dumnezeu şi de lege.


Într-o enumerare rapidă, iată principalele puncte din programul nostru:

1. Redefinirea raporturilor dintre USR şi statul român; determinarea instituţiilor statului de a-şi asuma obligaţiile legale care le revin;

2. realizarea unei mari campanii naţionale sub genericul „Redescoperirea literaturii”, în parteneriat cu alte instituţii ale statului (guvern, preşedinţie, ICR, televiziunea publică) şi cu personalităţi de largă notorietate şi recunoaştere;

3. Promovarea în ţară şi, pe cât posibil, în străinătate a literaturii române actuale; crearea de evenimente cu larg ecou public; colaborarea cu ANUC pe probleme de interes comun; semnarea de acorduri cu organizaţii similare din alte ţări;

4. Subvenţionarea în continuare a publicaţiilor aflate sub egida USR;

5. Atragerea tinerilor scriitori în USR; continuarea subvenţionării colocviilor tinerilor şi a publicaţiei „Noua literatură”;

6. Susţinerea Filialelor şi Secţiilor în toate acţiunile lor; determinarea Filialelor să creeze evenimente culturale locale cu ecou public;

7. Stabilizarea financiară a USR; creşterea capacităţii USR de a susţine material cauza scriitorilor, inclusiv a celor aflaţi în dificultate, precum şi a familiilor lor; garantarea drepturilor scriitorilor asupra operelor lor; modificarea taxei de timbru pentru aplicarea ei eficientă în raport de schimbarea politicilor editoriale; atenţie mare acordată legii suplimentului la pensie pentru membrii uniunilor de creaţie, precum şi legii indemnizaţiilor de merit, pe care o eventuală reglementare în domeniu le-ar putea pune în dificultate; descoperirea şi activarea unor noi surse de finanţare pentru proiectele USR (de exemplu, fonduri europene), prin crearea unui departament de accesare a acestor fonduri;

8. Îmbunătăţirea comunicării şi a site-ului USR; transparenţă în raporturile din cadrul USR şi a raporturilor dintre USR şi mediul public;

9. Punerea în practică a noii organigrame prevăzute de Statut;

10. Raţionalizarea cheltuielilor USR, fără a neglija menţinerea şi aducerea în regim de funcţionare normală a imobilelor, logisticii şi a tuturor utilităţilor din posesia USR; continarea demersurilor pe lângă Primăria Generală a Capitalei în vederea renovării sediului central al USR; sprijinirea Filialelor în cumpărarea sau închirierea unor sedii adecvate; încheierea lucrărilor la Casa de la Neptun; la rigoare, renegocierea unor contracte ale USR; salarizare acceptabilă a funcţionarilor USR.

Proiectul domnului Dan Mircea Cipariu, candidat la funcţia de Preşedinte al Uniunii Scriitorilor din România la alegerile din 23 noiembrie 2009

Puterea de a duce un proiect până la capăt

Aud sau citesc tot mai des în ultima vreme despre „criza lecturii”, despre criza fără precedent a industriei editoriale de la noi, cu o cădere economică de peste 40%!, despre instituţii de cultură ale statului care au tribalizat şi talibanizat spaţiul cultural autohton. O lume cu veşti urâte, rele sau proaste pentru creatorii de limbă literară românească. O lume gata să nu mai creadă decât în salvarea personală şi într-un spirit demolator ori revanşard. O lume de azi pe mâine care sper să trezească la timp. În aceste circumstanţe deloc favorabile unei dezbateri ample şi critice despre eficienţa instituţiilor menite să-i apere şi să-i promoveze pe scriitorii români, fac public, în linii mari, şi prin aceste rânduri, proiectul meu de a conduce Uniunea Scriitorilor din România în următorii patru ani. Un proiect ce mi-l doresc a fi analizat şi comentat cu profesionalism de către toţi cei ce vor ca breasla noastră să-şi recâştige prestigiul de altădată.

Programe, organizare şi marketing cultural

Faptul că tot mai mulţi scriitori români contemporani se află la limita subzistenţei stârneşte îngrijorare şi tot mai multe critici publice. Instituţiile culturale ale statului sunt dezinteresate de opera şi biografia creatorului de limbă română. Evident, cu excepţiile de trib politic şi literar care confirmă regula generală a indiferenţei! Această situaţie deloc favorabilă membrilor Uniunii Scriitorilor trebuie să ne dea curajul de a oferi câteva soluţii de salvare.
Vina că scriitorii români sunt săraci trebuie să fie asumată de clasa noastră politică, dar şi de cei care au administrat până acum Uniunea Scriitorilor. „Sărăcia” noastră a venit odată cu pierderea investiţiei simbolice şi chiar materiale în scriitori, aşa cum s-a întâmplat până în 22 decembrie 1989. Dispariţia Fondului Literar, o „casă de ajutor reciproc” a breslei, a constituit o grea lovitură! După Revoluţie, prestigiul de scriitor a fost dinamitat. Unii şi-au pierdut prestigiul prin compromis politic şi moral, alţii prin lipsa de profesionalism în materie de organizare, marketing şi management. Recâştigarea prestigiului scriitorului român este pentru mine, candidat la preşedinţia Uniunii Scriitorilor din România, prioritatea absolută! Numai aşa putem îndrepta „sărăcirea” – şi de imagine, şi materială – a scriitorului. Asta nu se poate face decât prin programe, organizare şi marketing cultural. Prin participarea la licitaţiile de finanţări publice locale, regionale, naţionale şi europene, cât şi prin atragerea unor fonduri private! Împreună cu o echipă de specialişti, vom aduce bani pentru perfecţionarea profesională a scriitorilor, bani pentru asistenţa socială şi de sănătate a celor mai săraci dintre scriitori, bani pentru proiecte literare şi multiart, bani pentru premii literare consistente financiar. Putem ieşi din această stare de sărăcie şi criză prin mecanisme şi criterii de selecţie transparente, prin programe dedicate recâştigării prestigiului scriitorului român contemporan.

Recensământ, bază de date, Anuar

Problema de fond a Uniunii Scriitorilor, în acest moment, este comunicarea internă. Nu ne cunoaştem între noi, nu suntem în contact, în timp real, cu informaţii elementare despre viaţa noastră literară, nu ştim cum şi pe ce sunt cheltuiţi banii instituţiei, nu cunoaştem criteriile de selecţie şi felul în care proiectele, premiile şi bursele au fost votate ori respinse. Lipseşte cu desăvârşire comunicarea internă, iar consecinţele le simţim cei mai mulţi dintre noi cei ce suntem în USR. Această situaţie de fapt poate fi rezolvată urgent printr-un buletin informativ lunar care să fie trimis/dăruit fiecărui membru al USR. Realizarea „Anuarului Scriitorilor Români”, în care să fie prezenţi cu date bio-bibliografice şi repere de contact toţi colegii din USR, precum şi realizarea unei baze de date ce va folosi informaţiile unui prim recensământ profesionist al membrilor USR sunt, iată, două soluţii prin care să ne cunoaştem mai bine şi să ne promovăm statutul de scriitori. Avem colegi specialişti în domenii de interes – marketing, management, cultură organizaţională, oameni de afaceri, doctori, jurişti, traducători, jurnalişti, creator de pagini web – care constituie o avuţie a breslei noastre deloc exploatată până acum. Comunicarea internă şi folosirea resurselor umane şi de informaţie ale membrilor Uniunii Scriitorilor pot transforma cu adevărat organizaţia noastră. E necesară, astfel, o restructurare a conducerii executive a USR pentru ca interesele şi nevoile membrilor să fie servite în mod eficient şi transparent. O restructurare care să ţină cont de situaţia de criză economică şi de necesitatea de a transforma Uniunea Scriitorilor într-o cultură organizaţională modernă.

Proiecte de impact

Sunt realizatorul unor proiecte culturale ce s-au bucurat de succes mediatic şi de prezenţa unor scriitori valoroşi, din generaţii şi geografii literare diferite. Amintesc aici, printre altele, „Colocviul tinerilor scriitori”, „27. Poezie de Bucureşti”, „Scriitori pe Calea Regală”, „Maratonul de Poezie şi Jazz”, „Colocviul tinerilor critici literari”. În urma acestor proiecte, am obţinut, în primul rând, încrederea că pot să duc un proiect cultural până la capăt. Că mă pot lupta şi cu birocraţia infernală a Ministerului Culturii şi Cultelor şi a Administraţiei Fondului Cultural Naţional, şi cu inerţia organizatorică a Conducerii Uniunii Scriitorilor din România. Să dovedesc că se pot face proiecte la cel mai înalt nivel organizatoric, valoric şi mediatic. Doar cu forţa pe care ţi-o dă viziunea proiectului cultural şi cu tenacitatea de a duce totul până la capăt! Am putut, astfel, să spulber prejudecata că proiectele se fac în România doar dacă dai telefoane ministrului Culturii pentru că faci parte dintr-o anumită conjunctură politică sau de trib politic. Proiectele mele au fost acelea care au convins şi Casa Regală a României şi pe Majestatea Sa Regele Mihai, şi pe ministrul liberal Ludovic Orban, şi pe primarul PSD Neculai Onţanu. Cred în forţa proiectelor, în calitatea oamenilor care le pun în scenă, nu în organizări netransparente şi fără criterii cum se întâmplă, de cele mai multe ori, în lumea noastră culturală şi literară.

Dan Mircea CIPARIU
www.poemulmatrita.blogspot.com
www.4x4project.blogspot.com

P.S. Detaliile tehnice ale proiectului meu de reformare a USR vor fi anunţate pe 23 noiembrie 2009, la Conferinţa Naţională USR.

marți, 20 octombrie 2009

Luceafarul de dimineata la cota 1400

Revista "Luceafarul de dimineata" la care cu onoare colaborez a ajuns la 1400 de vizitatori unici în ultimele 7 zile, fiind pe locul 129 la situri culturale între revistele Ramuri si Oglinda Literară. România literară ocupă un loc foarte bun cu 19 500 vizitatori unici pe lună. Acest succes se datorează şi colapsului difuzării de presă mai ales în localităţile mici. Viitorul revistelor de nişă este pe web! Chiar dacă tiparul reprezintă o cheltuială relativ mică, în cazul Luceafărului cam 30 la sută, restul fiind salarii şi colaborări, tipărirea într-un tiraj de 500 pe număr din care nu se scoate mai niciun ban ba se mai plătesc şi comisioane, inclusiv pentru retururi, e nejustificată. Oricum revistele nu aduc bani din vînzări! Ele merg pe subvenţie.

luni, 19 octombrie 2009

Bursa, Turcia

Am revenit după şase zile petrecute la Istanbul şi Bursa. Pentru cei care nu cunosc Turcia sau o cunosc pe cea turistică, felul cum funcţionează administraţia e de cercetat şi de admirat, ca şi cultura turcă de azi. Voi scrie pe larg despre asta. La Bursa, delegaţia noastră (a Primăriei sectorului 2) a fost găzduită impecabil de primarul districtului Yildîrîm, 700 000 locuitori, primar care e şi scriitor. Dl. Ozgun Keskes e autorul a 19 cărţi, mai ales romane, şi a multe piese jucate. E primar din 2004 (un mandat de 5 ani, acum reales pentru înca unul) şi tot de atunci a fost obligat să renunţe practic la scris, districtul îi ocupă tot timpul. Am primit de la autor un roman în turcă şi engleză ca să îl pot citi, şi încă unul în turcă pentru a fi tradus şi publicat la noi. Aştept şi oferte de la traducători. Despre Turcia notez deocamdată în treacăt ca aspect frapant dar reconfortant interdicţia totală a fumatului şi cea, ca şi totală, a alcoolului, inclusiv a berii. Expresia "a fuma ca un turc" e perimată iar în 99% dintre localuri nu se gaseşte alcool. Doar în restaurante de lux şi baruri de hotel destinate străinilor şi la preţuri prohibitive (8 E o bere). De asemeni jocurile de noroc sînt interzise. Mai lipsesc complet cîinii fără stăpîn, în schimb pisicile stăpînesc toate locurile publice, mai ceva ca în Grecia.

duminică, 11 octombrie 2009

Cazul Herta Muller

Pe blogul scriitoridinbucuresti.blogspot.com si pe situl http://www.uniuneascriitorilor.com/ puteţi citi punctul de vedere al USR faţă de recenta premiere a scriitoarei germane. Eu, în nume personal, consider că bucuria deosebită manifestată de români cu acest prilej este rezultatul firesc al unei frustrări faţă de îndelungata aşteptare a unui Nobel acordat unui autor român de cetăţenie şi/sau măcar de limbă. În orice caz, un astfel de premiu aparţine mai puţin unei culturi sau limbi şi cel mai mult autorului respectiv. Să ne gîndim la un caz: dacă Nichita Danilov ar lua Premiul Nobel, s-ar bucura poporul rus? Poate... Cum am privi noi bucuria lor? Probabil cu oarecare ironie. Ca oameni din UE, ar trebui să ne bucurăm că a cîştigat Herta Muller mai mult decît dacă ar fi cîştigat Amos Oz (cetăţean non-UE)? Orice complicaţie legată de acest subiect poate fi trecută mai uşor dacă acceptăm că premiul l-a cîştigat ea şi numai ea.

Luceafarul de dimineata pe web

Din cauza crizei difuzării de presă am sugerat în redacţie ca "Luceafarul de dimineata" sa apara concomitent pe web şi nu cu o saptamîna întîrziere. Acest punct de vedere a fost acceptat şi puteţi citi revista chiar miercurea la www.revistaluceafarul.ro

Multumiri pentru comentarii

Multumesc celor care au comentat şi votat la acest blog aflat la început.
Va anunţ că voi lipsi pînă pe 18 octombrie şi nu voi putea interacţiona pînă atunci.
Să ne citim cu bine după acestă dată!

joi, 8 octombrie 2009

Prima postare

Aceasta e prima postare. Nu vor fi multe din lipsă de timp. Deci vor fi importante sau deloc.

Postări populare

A apărut o eroare în acest obiect gadget

Arhivă blog