duminică, 17 aprilie 2011

Ioan Es. Pop și Securitatea


Se știe de pe acum că poetul Ioan Es. Pop, unul dintre cei mai importanți autori de poezie în viață, intenționează să relateze în revista România Literară împrejurările în care a semnat, pe cînd avea doar 17 ani, un angajament cu fosta Securitate. Primele reacții au și apărut.

Se pare că Ioan Es. Pop nu a „onorat” actul semnat, fugind pur și simplu din calea unei asemenea posibilități. E cert de asemeni că el nu ar fi fost obiectul unei cercetări CNSAS pentru că nu a deținut niciodată funcții publice și nici nu a făcut parte din conducerea Uniunii Scriitorilor. Recunoașterea lui este în acest context una dictată doar de propria conștiință și sper că va aduce clarificările necesare asupra modului cum s-a produs incidentul, astfel ca poetul și prietenul Ioan Es. Pop să fie absolvit de o mare parte sau chiar de toată vina pe care eventual ar fi avut-o.

7 comentarii:

  1. Ioan Es. Pop este și rămâne unul dintre poeții mei preferați.

    RăspundețiȘtergere
  2. Acum am ajuns acasă. M-am despărţit de Ioan Es de o jumătate de oră, la staţia de metrou 1 Decembrie (Ozana) unde stă cu chirie şi cu intenţia mărturisită de a se sinucide!!! L-am convis, (împreună cu bunul nostru prieten Paul Vinicius) să plătească în continuare chiria şi să-şi trăiască în continuare marele destin literar...
    Am să revin pe blogul meu cu amănunte şi comentarii de la sursă, nu culese de pe net sau după ureche...
    Felicitări pentru noua achiziţie literară postată mai sus! Foarte, foarte BUNĂ!!!
    Seară bună!!

    RăspundețiȘtergere
  3. Ioan Es. Pop e un poet important și un om minunat. E absurd să sufere atît de mult, deși e explicabil, pentru că el e un om cinstit de fapt. Ideea este că în 30 de ani se prescrie chiar și un omor.

    RăspundețiȘtergere
  4. tocmai am comentat undeva pe Facebook, reiau identic acel comentariu, si poate imi raspunde si mie cineva la intrebarea de la sfarsit (pt. ca ma mahneste darea asta "pe surse" in cazul unei reviste pe care o stiam de prestigiu, mai ales in cazul unui astfel de autodenunt nedictat de nimic din exterior, ci doar de propria constiinta):


    a onorat actul semnat in vreun fel (si cum)? sper ca nu. iar daca da, e de vazut (din confesiunea din RL, din alte parti pt. cei ce vor) cum anume, ca de aruncat aiurea cu piatra e usor (tocmai am vazut si eu cum a aruncat Mircea in necunostinta de cauza). o sa iau Romania Literara si o sa citesc confesiunea cu aceeasi simpatie fata de poetul si omul Es Pop, asa cum arata el acum, asa cum am avut placerea sa-l cunosc.

    cat despre Romania Literara... cum de ceea ce intra in redactia aia se afla chiar si cand materialele nu sunt publicate? sau chiar si cand sunt publicate abia peste, iata, 2 saptamani, desi toata lumea afla intre timp de ele... aia e o redactie care se ocupa de publicarea materialelor (in premiera) sau de propagat barfe?

    RăspundețiȘtergere
  5. sper să publice în R.Lit. o confesiune...metafizică!

    RăspundețiȘtergere
  6. @ddm
    Însuși Ioan a anunțat mai multe persoane și instituția unde lucra că va publica în RL mărturia și explicațiile sale. Deci nu a fost o știre pornită din interiorul redcației. Apoi presa a cerut explicatii si Ioan le-a dat (vezi știrea de pe hotnews care reia un comunicat mediafax).

    RăspundețiȘtergere
  7. ramasesem cu impresia ca se stie si continutul textului confesiunii. atunci e in regula, daca nu se stie dinainte continutul e in regula. Ioan Es Pop are dreptul sa i se poata citi confesiunea intreaga si in premiera din Romania literara. e totusi primul scriitor care alege nefortat de nici o imprejurare exterioara sa se confeseze.

    RăspundețiȘtergere

Postări populare

Arhivă blog