duminică, 29 septembrie 2013

România la Tîrgul de Carte de la Baku

           
       Tîrgul internațional de carte de la Baku a ajuns anul acesta la a III-a ediție. Am primit o invitație personală de la organizatori, dar ea nu se putea materializa dacă Ministerul Culturii nu organiza un stand la care au fost aduse volume ale mai multor edituri românești și un număr semnificativ de albume, volume și publicații ale ICR.

Mulțumesc așadar Ministerului Culturii pentru sprijinul deosebit ca și organizatorilor azeri (Ministerul Culturii și Turismului) care au oferit gratuit spațiul de expunere. Un sprijin consistent și amabil am primit din partea Ambasadei României la Baku, în special din partea domnului consul Paul Ananie și a domnului consilier Stancu. Ar fi însă nedrept să nu-l menționez pe veselul și competentul domn Ismail care ne-a condus cu mașina ambasadei prin circulația extrem de intensă a capitalei de la Marea Caspică.   
                Tîrgul a fost organizat în aer liber pe o stradă pietonală din centrul orașului. După luni de secetă, a plouat chiar cu ocazia tîrgului, din fericire doar noaptea. Ziua răsărea un soare generos și toate manifestările s-au desfășurat cu bine. Distanța și deci costul mare al transportului ne-a făcut să avem cu noi mai puține volume, mai ales dintre cele în limbile engleză și rusă, vorbite la Baku în afara limbii naționale, decît ni s-au solicitat. 

Zeci de cititori, mai ales tineri, studenți și chiar elevi, ne-au solicitat cărți despre România pe cele mai variate teme dar s-ar fi arătat dispuși să achiziționeze și discuri audio-video și chiar obiecte tradiționale din care am expus doar cîteva mostre. Un tînăr a dorit o carte despre monedele românești. I-am putut dărui doar un set complet de monede în circulație pe care le aveam prin buzunare. Mulți erau interesați de eventuale oferte de studii post-universitare în România. În fine, am dat cu plăcere volume de-ale mele în engleză, cîte am putut transporta, cu autograful aferent, iar cînd le-am terminat am oferit alte volume de teatru românesc contemporan, în engleză și franceză, de la  Editura Tritonic. 

Mulți și-au dorit o poză cu noi și ne-am simțit de-a dreptul exotici. Totuși, destui aveau informații despre România, unii chiar cunoscuți care studiaseră la noi. Un traducător m-a întrebat ce mai face profesorul Ion Ianoși. O domnișoară, masterandă, vizitase relativ recent cinci orașe din România. Mai mulți mi-au confirmat cunoașterea faptului că România a fost a doua țară din lume, după Turcia, care a recunoscut independența Azerbaijanului, fapt prețuit în mod special la Baku. 

                Organizatorii au fost foarte amabili, ne-au oferit toată logistica necesară, au trecut periodic să ne întrebe dacă mai dorim ceva și ne-au invitat la un dineu unde am cunoscut editori și autori din țările participante.
                Au fost patru zile frumoase chiar dacă obositoare (transportul cărților, strîngerea și înșirarea lor zilnice, permanența la stand ne priveau firește tot pe noi) și am avut timp să le arăt colegilor de delegație cu care am făcut o admirabilă echipă (Nadia Tunsu și Alexadru Popescu de la MC, Iacob Florea de la ICR) cîte ceva din frumusețea orașului Baku, un amestec unic de antichitate și modernitate, intens circulat dar cu parcuri și zone exclusiv pietonale de o mare frumusețe.



                Am acumulat o experiență foarte importantă – a fost prima participare a României la acest tîrg de la Baku - și numeroasele învățăminte vor fi valorificate desigur la ediția următoare. Ceea ce am reținut în primul rînd este interesul major al publicului pentru carte, admirația pentru scriitori și desigur interesul pentru România și producția editorială de la noi din varii domenii. Dacă, prin absurd, am fi putut aduce 5-6 sute de volume sau DVD-uri, dar în limbi accesibile localnicilor, n-am fi rămas probabil cu nici unul.

vineri, 27 septembrie 2013

Adunarea generală a dramaturgilor bucureșteni. Imagini



Sîmbătă 21 septembrie, la Adunarea Generală a Filalei București - Dramaturgie a USR, desfășurată în noua Sală de Consiliu a Uniunii Scriitorilor, s-a înregistrat, procentual, un record de prezență, la întîlnire participînd 23 de autori dintre cei 39 cu drept de vot. Aproape 60%, în condițiile în care la alte filiale au fost prezenți doar 25-30% dintre cei înscriși pe liste.



Adunarea a păstrat un moment de reculegere în amintirea colegilor dispăruți de la precedenta întîlnire în plen: Mircea Ghițulescu, B. Elvin, Mihnea Gheorghiu, Paul Everac. Peste doar două zile urma să-l pierdem și pe Geo Saizescu.

Dramaturgii și criticii prezenți au asculat raportul președintei fostei secții ASB de specialitate, Lucia Verona ca și pe al președintelui USR, Nicolae Manolescu.

Candidații la funcția de președinte al USR, Dan Mircea Cipariu și Nicolae Manolescu au prezentat și proiectele lor pentru viitorul mandat.

Rezultatele le-am postat într-un articol anterior, cele ale alegerilor pentru Președintele USR se vor cunoaște abia pe 7 octombrie cînd se vor deschide urnele de la toate filialele.

Adaug cîteva imagini de la adunare.

Între cei prezenți Mihai Ispirescu și Dinu Grigorescu, Mircea M.Ionescu, Floarea Silvian, Adrian Mihalache, Dan Tărchilă, Al. Popescu, Lia Crișan, Emil Mladin, Sebastian Ungureanu, Monica Patriciu, Ion Gârmacea, Radu F. Alexandru, N. Havriliuc, Oana Popescu, Ioan Chelaru, C. Popa Venerus, Olga Delia Mateescu, D. Velea, Eugenia Busuioceanu. La prezidiu: G. Chifu, Lucia Verona, Nicolae Manolescu, Dan Mircea Cipariu, Stela Pahonțu.

In Memoriam Geo Saizescu

Filiala București – Dramaturgie a Uniunii Scriitorilor din România anunță cu profundă tristețe încetarea din viață a regizorului și scenaristului Geo Saizescu, apreciat profesor de artă cinematografică, autor a numerose filme și volume de istoria cinematografului. Geo Saizescu a devenit membru al Filiala București – Dramaturgie a Uniunii Scriitorilor din România cu doar cîțiva ani înainte de momentul, dureros pentru breasla literară, al trecerii sale în eternitate. S-a născut în anul 1932 în județul Mehedinți. A avut o lungă carieră de actor și regizor de film, după 1990 s-a consacrat și predării regiei de film. A jucat în peste 20 de filme, în special în comedii, genul său predilect și în calitate de regizor și scenarist. Printre cele mai cunoscute filme ale sale se află dipticul Păcală și Păcală se întoarce, Astă seară dansăm în familie, Secretul lui Bacchus. Prin dispariția lui Geo Saizescu, cinematografia și arta comediei noastre suferă o grea pierdere. 

*

Am avut onoarea să-l cunosc pe Geo Saizescu, fiindu-i prezentat de actorul său favorit, Sebastian Papaiani, și am apreciat umorul său special, abilitatea cu care juca rolul „celui care nu înțelege”. Era un comediograf abil și a fost un profesor iubit de studenți. M-a invitat să colaborez la revista „Harababura” și mi-a decernat un „Premiu Păcală” pentru comedie teatrală. Îi aduc aici un ultim și sincer omagiu. Dumnezeu să-l odihnească!

luni, 23 septembrie 2013

Alegeri la u s r. Radu Voinescu președinte la critică, Horia Gârbea la dramaturgie

De pe o tableta cu dificultati de tastare trimit vizitatorilor salutari din Baku. Multumesc din nou colegilor de la filiala Bucuresti dramaturgie pentru votul lor unanim de simbata. Ii felicit pe cei cinci colegi alesi la alte sectii din bucuresti si pe cei alesi in tara.

In comitetul filialei dramaturgie au fost alesi Lucia Verona,Olga Delia Mateescu, Mircea M. Ionescu, Dinu Grigorescu si Ioan Chelaru (supleant, delegat pentru clubul dramaturgilor).

UPDATE

Mulțumesc foarte mult colegilor din toate filialele care mi-au adresat felicitări.

marți, 17 septembrie 2013

Aurel Maria Baros și Victor Gh. Stan realeși la filialele de proză și Literatură pentru copii și tineret ale USR București

Astăzi s-au desfășurat la Uniunea Scriitorilor adunări generale de alegeri în filialele București Proză și București - Literatură pentru copii și tineret.

Prezența membrilor a fost foarte redusă (acest amănunt nu a contat, statutul nu prevede o prezență minimală pentru validarea adunării). La proză au participat doar 60 de membri iar la Filiala de LIteratură pentru copii și tineret doar 16.

La Filiala București proză a fost reales, fără a avea contracandidat, Aurel Maria Baros.

La Copii și Tineret, Victor Gh. Stan a fost reales și el, avînd mai multe voturi decît Crina Bocșan-Decuseară.


luni, 16 septembrie 2013

Au început alegerile la Uniunea Scriitorilor. Dan Mircea Cipariu și Peter Sragher primii aleși ca președinți de filiale

Au început alegerile la Uniunea Scriitorilor din Romînia.
După noul statut, secțiile din București au statut de filale

Primele filale care au organizat adunări generale au fost:

București -Poezie - președinte a fost ales Dan Mircea Cipariu (urmat la numărul de voturi de Nicolae Prelipceanu și Carolina Ilica)

București - Traduceri literare  președinte a fost ales Peter Sragher (fără contracandidat)

Autonomia căpătată prin noul statut nu a fost de natură să mobilizeze membrii acestor filiale, prezența fiind extrem de redusă: la poezie doar 71 de membri din cei 210 care aveau teoretic drept de vot, la traduceri doar 40 din peste 100 cu drept de vot. Pentru comparație, la adunările similare din 2009 au participa la poezie 180 de membri, iar la Traduceri 45.

Membrii prezenți și cu drept de vot au votat în aceleași adunări pentru Președintele USR, candidații fiind Dan Mircea Cipariu și Nicolae Manolescu (în ordinea înscrierii).

duminică, 15 septembrie 2013

Alți profesioniști! Cine știe cît a fost scorul? Că nu se poate și 5-1 și 5-0...

Liga 1: Steaua - Sageata Navodari 5-0/ Repetitie reusita inainte de Schalke
de A.I.     HotNews.ro
Sâmbătă, 14 septembrie 2013, 23:53 Sport | Fotbal

 Steaua a castigat de-o maniera categorica partida disputata cu Sageata Navodari, scor 5-1, contand pentru etapa cu numarul VII din Liga 1 la fotbal. Saptamana viitoare, campioana Romaniei se va duela cu Schalke, in deplasare, in prima partida din Grupa E din Champions League. 

Au marcat: Piovaccari '4, Prepelita '20, Cristea '41, Kapetanos '72 (penalti) si '82.
 

Click aici pentru rezultate si clasament.


... Dacă te iei după marcatori, se pare totuși că o fi fost 5-0. Dar cu presa română nu poți fi sigur niciodată.

O presă mizerabilă. Silenzio stampa!

Acum vreo două zile mă aflam în Parcul Tei, la cîteva zeci de metri de locul unei tragedii urbane: uciderea unui copil de către maidanezi lăsați la nimereală.

Evenimentul a generat comentarii de tot felul și, ca de obicei, nicio soluție.

Pe cînd eram în parc, atent la fiul meu care era în siguranță (acum țopăia pe o saltea flexibilă, în incintă îngrădită) au apărut doi inși cu figuri patibulare, cum ar spune cineva. S-au recomandat reporteri la un cotidian cu pretenții dar care e, de fapt, mai puțin decît un tabloid. Întrebau oamenii din parc, cei mai mulți cu copii mici, o singură doamnă plimbîndu-și în lesă bătrînul cocker, ce părere au despre incidentul regretabil petrecut în apropiere.

Au fost - din nou - reacții de tot soiul. Au insistat și pe lîngă mine pînă cînd, ca să scap de ei, le-am spus cîteva fraze. Le-am explicat că știu bine locul, cunosc pericolele, care nu se reduc la maidanezi: se fură obiecte, inclusiv biciclete de copii, apar tot felul de indivizi dubioși sub influența alcoolului și a pungilor cu aurolac, vara se face „plajă” la limita nudismului exhibiționist, există instalații de joacă deteriorate etc. De toate acestea, oamenii responsabili își feresc copiii, îi supraveghează strîns, își feresc buzunarele și deseori se unesc în mici grupuri de apărare ad-hoc pentru a suplini indolența paznicilor primăriei.

Au mai fost reacții similare de la alți cetățeni, toate îndemnînd la vigilență și condamnînd iresponsabilitatea de a scăpa din ochi un copil, chiar măricel, în asemenea parc, altfel frumos. Nu altfel stau lucrurile, au subliniat oamenii, în Parcul Plumbuita, în Parcul Circului și chiar în Herestrău.

A doua zi am citit însăilarea penibilă din ziar. Niciun cuvînt despre problemele reale ale cetățenilor. Totul se reducea la o diatribă la adresa maidanezilor, a cîinilor ucigași, a primarilor etc. o zeamă de clișee și imprecații scrisă mizerabil. Un îndemn la linșajul nici măcar al cîinilor, ci al unor ținte umane probabil prestabilite.

La ce bun mai culeg acești pretinși gazetari „informații” de pe „teren” dacă la urmă ele sînt oricum distorsionate? Pamflete se pot scrie și din redacție. M-am convins odată în plus că presa nu mai are nicio legătură cu informația și comentariul pertinent și, desigur, am decis din nou: așa cum mă feresc de javrele cu patru picioare să le țin la distanță și pe cele cu două. Erau, la o adică, la fel de lățoși, nespălați și agresivi. Nu știu dacă, în cazul lor, ar mai trebui ținuți 14 zile. Sigur nu i-ar adopta nimeni.

sâmbătă, 14 septembrie 2013

Nostalgii de septembrie

Cum zice poetul: „soarele e tot mai mic/ în diametru” și asta ne face să ne amintim de zilele frumoase ale verii.
Tudor m-a întrebat de pe-acum cînd mergem din nou în vacanță.

A trebuit să-i spun, pe ocolite, că pentru a avea vacanță trebuie să se termine un an școlar. Primul pentru el, cel care va începe pe 16 septembrie.

Imagini: la Neptun, în august.


miercuri, 11 septembrie 2013

România, Turcia și imaginarul

I pak dau știre Domniei-tale za lucrul turcilor...

Acest incipit de (primă) scrisoare românească implică de îndată marele imperiu care se lățise mult înainte de anul fatidic 1453 și încă și mai mult înainte ca publicul să privească fascinat isprăvile telenovelistice ale lui Suleyman.

Astfel, Mehmet Fatih, la 21 de ani, cucerea capitala Imperiului Roman de Răsărit ca un nou Alexandru și, cel puțin pînă cînd nu vom avea telenovele despre Ștefan cel Mare pe televiziunile de la Istanbul, se cuvine să fim cît se poate de rezervați.

Spunea Ștefan (apud Delavrancea): „Eu am fost învins (...) Moldova a biruit întotdeauna”. O frază pe care Goian sau Pițurcă nu o vor putea invoca. Nici fiara paloșului - Torje.

Precum arăta Desmond Morris, zoolog de meserie, agresivitatea ginților „maimuței goale” se ogoiește în fotbal. Putem nota, în satisfacția strămoșului Alecsandri, că „latina gintă e regină” (Spania, Brazila, Franța, Argentina) în clasamentul FIFA. Dar, în ceea ce ne privește, cît am fi de latini, vechea spaimă de invazia otomană face ca Rovine și Călugăreni să fie niște localități izolate.

Lasă că la Istanbul erau mai multe băi pe cap de locuitor de cîte puteau să-și imagineze măcar bucureștenii pe vremea lui Mihai Viteazul... Desigur argumentul păgînătății nu mai poate fi, nici el, invocat pentru că nu e corect politic să te iei de dumnezeul altuia.

În rezumat, să nu lungim vorba, ceea ce aș numi „complexul lui Neacșu” sau „școala de la Cîmpulung” ne marchează mult mai mult decît putem mărturisi, în timp ce băieții lui Terim par a nu fi auzit de Rovine și Călugăreni sau le consideră, cu detașare, accidente de parcurs.

Desigur, dacă Estonia îi sparge pe ieniceri voi fi în dificultate pentru că niciun precedent istoric nu poate fi invocat! Sau... mai știi...

marți, 10 septembrie 2013

Virus sau atac de hacker? Vă rog să îmi dați sugestii de remediere

De la un virus sau atac de hacker, s-a petrecut ceva cu blogul.
În sensul că partea din stînga, cu informațiile normale (prezentare autor, blogroll etc.) s-au dus mult în jos.
În setările de la Design acest lucru nu se observă. Doar la vizualizarea efectivă a blogului pe adresa lui.

Nu știu cum aș seta un antivirus care să cerceteze pagina și să elimine eventualul virus.

Mulțumesc pentru orice ajutor.

sâmbătă, 7 septembrie 2013

poemul cu cămilele


să-ți  iei cîteva cămile
mi-a spus beduinul nu
trebuie să fie multe
să te ruinezi cu hrana lor
patru-cinci sînt de-ajuns
dar să știi că sînt ale tale
că în orice dimineață
poți să le pui marfa în spinare
și să pleci către nord

să-ți iei niște corăbii
mi-a spus palicarul
nu multe să te bage la cheltuială
la o adică ajung două sau trei
dar să le ai să le vezi în port
dimineața și cînd îți vine chef
să le încarci cu marfă
și să pornești către sud

niște căruțe să-ți iei
mi-a spus căruțașul
o turmă de oi zise munteanul
un camion sau două mă îndemnă altul
măcar un elicopter
să fie al tău
să poți zbura cînd vrei
către apus
să ai
o cobră liniștită sau două
mă sfătui fachirul

o lumînare să-ți iei
spuse călugărul nu mai multe
una este de-ajuns
să știi că o ai și că o poți
aprinde oricînd
la lumina ei
să citești psalmii
să știi că dacă se mistuie și
se stinge nu mai ai nevoie de nimic
pentru că ai învățat
psalmii pe dinafară

miercuri, 4 septembrie 2013

Editorii și pirații. Dovadă fotografică

La Tîrgul de Carte de la Londra, din martie acest an, am trecut pe lîngă un stand al editurii britanice New Era Publications. În timp ce răsfoiam aparițiile lor „fiction and non-fiction”, gazdele m-au convins să fac o poză cu una dintre animatoare, costumată în șefă de pirați de tip Caraibe. 

Uitasem episodul, dar iată că, după trei luni, am primit imaginea și invitația de a vizita standul editurii la viitorul tîrg de la Frankfurt. 

Cum, de multe ori, am avut ocazia să fac legătura între profesiunile de „editor” și „pirat”, materializarea acestei asocieri într-o fotografie m-a amuzat și sper să vă placă!

Asociația Scriitorilor București 2009-2013 - raport de activitate

În perioada 17 septembrie - 4 octombrie vor avea loc alegeri la Uniunea Scriitorilor la nivelul filialelor și al conducerii centrale. În ceea ce privește filiala București, aceasta a fost desființată prin adoptarea noului statut al USR. Ar urma să funcționeze șase secții autonome, dar cu sediu și administrație comune, după niște proceduri încă neclare.

În orice caz, exercitînd timp de aproape patru ani mandatul pe care l-am  obținut prin votul adunării generale a ASB, am găsit potrivit să prezint un raport pentru această perioadă din respect pentru colegii din fosta Asociație. Poate fi citit pe blogul scriitorilor bucureșteni, aici.

Din păcate, noul format al adunărilor generale, pe secții, nu îmi permite să-l prezint în fața celor care m-au ales, așa cum ar fi fost normal, ci cel mult la secția din care fac parte (dramaturgie). Totuși, dacă vor exista întrebări din partea colegilor din orice secție, le voi răspunde cu plăcere tot public, dar în cadrul blogului.

marți, 3 septembrie 2013

Noua adresă email a Secțiilor fostei ASB

Secretariatul Secţiilor Bucureşti ale Uniunii Scriitorilor are o nouă adresă email:
asb1949@yahoo.com

vechea adresă asbucuresti@digicom.ro nu mai este valabilă.

Ea nu poate fi înlocuită în pagina de start din cauza lipsei drepturilor de administrare.

duminică, 1 septembrie 2013

O săptămînă la Olimp, la Casa Scriitorilor „Zaharia Stancu”

Vacanța mea pe 2013 s-a încheiat cu un sejur devenit tradițional la Casa Scriitorilor de la Olimp.

Vremea a fost foarte frumoasă și gazdele ospitaliere. Mulțumesc domnului Vasile și echipei sale de la vilă: Lili, Mariana, Marius, Lucian și celorlalți pentru eforturile și bunăvoința lor. Mai mult ca în alte dăți, locul a fost populat de scriitori, ceea ce a contribuit la un plus de intimitate și farmec.

Fiul meu, Tudor, care a învățat să înoate și a stat aproape numai în mare, a fost pentru al șaselea an consecutiv în locul său favorit și a rezumat la final sentimentele tuturor: „O să ne fie dor de mare”.

În imagine: Tudor la Ambasador - „la păuni”.

Un OZN la Neptun-Olimp. Recapitulare

Observarea unui OZN e o experiență care te marchează. O știm și din filmul lui Spielberg „Întîlnire de gradul III”. În cazul meu nu a fost de gradul III dar orișicît... De aceea recapitulez datele observației. Desigur, sînt recunoscător pentru orice mărturie concordantă sau explicație.

Obiect compact luminos (nu halou, corp gazos etc).
Obiectul lumina și nu era un obiect purtător de lumină (elicopter cu far etc.)
Nicio dîră, jet, emisie de raze etc.
Culoare intensă și constantă, fără modificări de nuanțe și intensitate.
Viteză constantă, aparent comparabilă cu a unor obiecte terestre (depinde însă cît era de departe).
Niciun sunet.
Formă de „ochi” sau de migdală.
Dispariție aparent prin îndepărtare spre Est după un traseu rectiliniu Nord-Sud.

M-am adresat și unui portal de specialitate.



Postări populare

A apărut o eroare în acest obiect gadget

Arhivă blog