marți, 16 septembrie 2014

Cărturarul, abecedarul și tableta


O discuție isterică, așa cum sînt multe la noi, răvășește internetul pentru că școala a început fără manuale de clasele I și a II-a. Sînt aproape sigur că dintre cei care „comentează” (de fapt lansează imprecații și obscenități, rar un discurs echilibrat) sînt foarte puțini părinți de copii în clasele I și II (ca mine), profesori sau autori de manuale. Toată lumea se inflamează caragialian, după ureche: e o situațiunie care mă-nțelegi... guvernul, statul, inspectoratul... toți sînt de vină... nu se poate pentru ca să... ș.a.md. Calul de bătaie sînt manualele în format electronic (încă inexistente – deci vorbim despre ceva ce nu există, ca despre himere) care strică ochii, sînt scumpe, necesită mijloace de lectură speciale a căror achiziție va fi oneroasă etc. etc. Drobul de sare încă nu există, nici măcar în pod, dar sigur va cădea prin hornul educației pe copiii din clasele mici!

Desigur, dacă factorii responsabili s-ar fi rostit contra manualelor electronice ar fi fost acuzați de îngustime de vederi, înapoiere, revenire la epoca de piatră sau a ceaslovului lui Creangă. Cum în secolul XXI, în UE (de la care RO, putem zice, depandă) să nu aibă copilul acces la tehnică? E o situațiune care...

Privesc statuia Monseniorului Ghika, „Cărturarul” a lui Gh. Anghel. Are ochii micșorați de carte, e adus de spate de cifoza lectorului. A fi cărturar înseamnă a pierde ceva. Și cărțile citite strică ochii și coloana (dar mai ales le deterioreză scrisul ore întregi). Și scrisul la opaiț / făclie / lumînare au fost dăunător sănătății lui Dante, Shakespeare, Goethe și Balzac. De citit (nu manuale și nu pe tabletă) a trebuit să-mi pun ochelari la 14 ani și m-am împăcat cu durerile de spate. Desigur, un fotbalist sau un boxeur nu are asemenea probleme, dar are altele: contuzii, fracturi, comoții.

Unde n-ar da Dumnezeu să se strice ochii din citit de manuale și nu din jucat solitaire sau poker pe tabletă! Văleu! Cît se citește un manual? El e un suport al cursului predat în clasă, al învățării. Cîte manuale au tocit cei care comentează aiurea? Apoi manualul electronic e o alternativă a unuia care va exista și pe hîrtie. Asta nu spune nimeni (pentru că nu știe, se vorbește după ureche, și aia înfundată). Că nu s-au finalizat licitațiile...? E firesc, cîtăvreme editurile consacrate și cu experiență au pierdut și au cîștigat niște anonimi oferind prețuri „la vivat concurența” – tot inevitabilul Caragiale. Dar le vor respecta? Și cu ce rabat la calitate?


De fapt într-o țară tot mai analfabetă – asta se vede după gramatica autorilor de invective care își iau like-uri cu duiumul pentru că înjură plastic – sînt tot mai puțini ochelariști afectați de lectură și tot mai mulți mardeiași. Și reali și virtuali. Priviți statuia Monseniorului, cel care a murit în închisoare în 1954 fără a cunoaște dispalyul și tableta. Iar cei ce au puțin obraz să se rușineze că nu au nobilele lui deficiențe fizice, dar și le cresc în suflete. 

În imagine, „Cărturarul” lui Gh Anghel

2 comentarii:

  1. Cred ca o mai mare bataie de joc decat aceasta privind manualele pentru clasele de inceput nu a mai existat vreodata,cel putin nu in EDUCATIE ! Cred ca o solutie oricum functionala (fiindca alta nu s-a gasit) ar fi sa se reediteze manualele de acum cam o jumatate de secol cand am„studiat”eu si multi altii care,fiecare in felul lui,au „cucerit lumea”.Dupa mine ideea manualelor electronice pentru cei care abia incep sa silabiseasca si sa invete literele este cel putin nefericita.Copilul ,cred eu, trebuie invatat cu cartea pe suport de hartie,trebuie sa i se insufle dragostea pentru citit.Cine nu a savurat in viata lui,luand o carte noua in mana,senzatia de proaspat data de mirosul de tus al literelor,combinat cu cel al hartiei?Pur si simplu o emotie...
    Dar cred ca in zilele noastre,ca mai totul,si aceasta problema ne intoarce la bani,bani obtinuti cat mai usor,indiferent de calitate;cam aceasta este logica alegerii variantelor de manuale (a autorilor,a editurilor...).Dezinteresul fata de evolutia elevului,dar si fata de formarea si performanta profesorului(si de nivelul lui de trai) sunt cateva dintre cauzele pentru care Romania a ajuns campioana la analfabetism.Parerea mea. Va multumesc.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Respect părerea dvs., dar nu cred că sînteți în cunoștință de cauză. Am explicat și în postare: manualul electronic va fi însoțit de cartea de hîrtie. Care însă va dispărea foarte curînd, nu vă faceți iluzii. Important e să învețe omul, nu după ce învață. Și să aibă CINE să-l învețe, aici e hiba.

      Mai cred că aveți copii în clasa I ca mine care a învățat aproape singur geografie și e la nivelul, zic eu, cel puțin al clasei a VI-a de pe google earth. L-am și îndrumat puțin. Dar puțin. Face engleza acasă pe manuale electronice cu pronunții corecte, cu interactivitate. la școală nu are! Mă îngrozesc cînd mă gîndesc cum o pronunța profa de la școală față de nativii de pe DVD. Nici eu nu vorbesc în engleză în fața lui ca să nu-i stric pronunția care e de pe acum mai bună ca a mea.

      Ștergere

Postări populare

Arhivă blog