miercuri, 29 ianuarie 2014

La Clubul Dramaturgilor, stagiunea continuă. Episodul 5


Filiala București - 
Dramaturgie a Uniunii Scriitorilor și Institutul Cultural Român, în colaborare cu Școala Go Play Art și Radio România Cultural, au organizat marți 28 ianuarie, la în Sala Mare de la sediul ICR, a cincea ședință a Clubului Dramaturgilor din actuala stagiune și prima din anul 2014.

A fost prezentat spectacolul lectură cu comedia inedită Ceva cu tăiței  de Marilena Dumitrescu. Distribuția a cuprins nouă tineri tineri actori de la Școala Go Play Art îndrumați de regizorul Felix Dumitrescu și asistenta de regie Mihaela Velicu .

Timpul nefavorabil nu a ținut iubitorii de teatru departe de Club, fiind prezenți dramaturgi, membri ai Uniunii Scriitorilor, actori și cronicari dramatici dar și un numeros public. Cei prezenți au apreciat spectacolul oferit, răsplătit cu vii aplauze.

Spectacolul  a fost urmat de comentarii și aprecieri ale publicului moderate de Horia Gârbea, președintele Filialei București-Dramaturgie a USR. 

Mai mult ca de obicei, discuțiile, ample, au avut și un caracter aplicat, punîndu-se în evidență atît calitățile indiscutabile ale textului și capacitatea autoarei de a crea replici spirituale, cît și unele deficiențe de construcție pe care unii le-au pus și pe seama modalității lecturii la masă, mai puțin expresivă, desigur, decît o montare pe scenă. Vorbitorii, mai ales dramaturgi, mai exigenți (Dinu Grigorescu, Mircea M. Ionescu) sau mai elogioși față de text (Candid Stoica, Horia Gârbea, Nicolae Havriliuc) au ajuns la concluzia că s-au confruntat cu o piesă complexă, amuzantă, cu calități dramatice. Luînd cuvîntul la final, autoarea a subliniat utilitatea comentariilor pentru definitivarea textului în vederea unei apropiate montări pe scenă cu aceeași trupă.

A fost o ședință reușită și vivace a Clubului Dramaturgilor. În luna februarie, luni 24, de la orele 18, tot în Sala Mare a ICR, Clubul Dramaturgilor va programa un spectacol  cu o piesă de Edith Negulici, cu participarea unor actori ai Teatrului Evreiesc de Stat. 

Foto: Mihai Cratofil

marți, 28 ianuarie 2014

A murit prozatorul Mircea Constantinescu

O veste foarte tristă mi-a parvenit în direct, pe chat, pe cînd eram pe Facebook. Soția lui Mircea Constantinescu, cunoscut prozator și ziarist, văzînd că sînt on-line, m-a anunțat încetarea subită din viață, cu cîteva ore în urmă, a soțului ei.

Voi reveni cu date privind biografia și opera colegului spiritual și talentat care a fost Mircea Constantinescu, membru mulți ani în comitetul secției de proză a ASB, al comisiei sociale a USR. În prezent lucra la CNA.
L-am cunoscut demult, acum vreo 30 de ani, îmi plăcuse cartea lui „Cum îndemult Bucureștii petreceau” și m-am bucurat să-l întîlnesc.

Mircea Constantinescu va fi incinerat, așa cum și-a dorit, mîine.

*

Mircea Constantinescu s-a născut la 18 iulie 1945 la Târgoviște. A absolvit Liceul „Ienăchiţă Văcărescu” (fost Bălcescu) din Târgovişte (1963). Urmează cursurile Institutului Pedagogic Bucureşti, încheiate cu dublă licenţă, în „Biblioteconomie” şi „Bibliologie” (1966). Absolvă Facultatea de Sociologie la Universitatea Bucureşti, licenţiat în „Sociologia culturii”(1972). Lucrează ca sociolog şi bibliolog. Debut literar cu versuri în revista „Amfiteatru” (1966), care, în 1968, îi acordă premiul pentru debut.

Editorial debutează cu proză scurtă în volumul „Ciudăţenii de familie” (1968). Colaborează la numeroase reviste din toată țara. A fost membru al comitetului secției de proză al Asociației Scriitorilor București, al Comisiei Sociale a Uniunii Scriitorilor, al juriului Concursului Naţional de Literatură „Moştenirea Văcăreştilor”. Distins cu premii ale Societăţii Scriitorilor Târgovişteni. Dintre scrierile sale de proză: „Ciudăţenii de familie” (1968, premiat), „Cancerul blond” (1970), „Smog” (1971 – lucrare retrasă din librării/biblioteci, figurând într-un index promulgat de „revoluţia culturală”ceauşistă), „Amurgul levantinilor” (vol. 1 1978, vol. 2 1981), „Îşi amintea de Casablanca” (1984), „Aleargă pentru viaţa ta” (1985), „Au fost odată ca niciodată” (1987), „Români, vă ordon să staţi la coadă” (1997), „Impozit pe viaţă” (1998), „Te rog să mai trăieşti puţin” (1998), „Stand-by” (2002), „Spovedanii” (2005), „Cu noi în cârcă, Europa” (2012). În proza non-ficţională: „Cum îndemult Bucureştii petreceau” (1977), „Când toca la Radu-Vodă” (1992), „După Bucureşti, potopul...” (2002), „Tropăind prin Spaţiul Schengen” (2006), „Oraşul de la parter” (2009), „Noaptea, când toate blondele sunt brunete” (2010), „Ronţăit de viu” (2012). Eseuri: „Triumful lui Făt-Frumos” (1979), „Vedeta” (2001), „La început a fost tăcerea” (2006, premiat).

Prin dispariția lui Mircea Constantinescu proza românească și lumea literară suferă o dureroasă pierdere.


Va apărea Luceafărul de dimineață nr. 1/ 2014

Va apărea azi primul număr din acest an al revistei Luceafărul de dimineață

Sumarul bogat, ca de obicei, se deschide cu o cronică a lui Dan Cristea la volumul Povestea unei vieți spusă de contemporani, despre Eminescu. Este evocat regretatul poet Traian T. Coșovei de către Ioan Groșan și Horia Gârbea. O pagină este consacrată acordării Premiului Național Mihai Eminescu de la Botoșani poetului Ion Mureșan, care îi acordă un interviu lui Gellu Dorian.

În Caietul Critic semnează: Radu Voinescu, Felix Nicolau, Ioan Groșan, Ana Dobre, Andrea Hedeș, Viorica Răduță,  Adrian G. Romila, Geo Vasile, Iulian Chivu, Toma Grigorie, Eugen Evu. Pagina de poezie îi aparține lui Florin Costinescu iar cea de proză lui Stelian Țurlea cu un fragment de roman. Cărțile lunii sînt comentate de Ioan Holban (proză de Varujan Vosganian) și Gh. Mocuța (roman de Gh. Schwartz). Sînt publicate eseuri și opinii literare de Horia Gârbea, Nicolae Coande, Radu Aldulescu, Ioan Buduca,  Adrian Costache. Clasicii literaturii universale sînt prezentați în noi traduceri de Lucia Verona (W. Shakespeare – Mult zgomot pentru nimic) și 
Octavian Soviany (Baudelaire – Florile răului)

Interviul numărului e realizat de Irina Budeanu cu regizoarea Yael Bat Enosh. Primul debutant al anului este Cristian Sturza (poezie). Cronicile de Iolanda Malamen, Ana-Maria Nistor, Gelu Negrea, Costin Tuchilă reflectă, ca de obicei, evenimente la zi.  Ca și reportajele de Simona Grazia Dima și Dinu Grigorescu.

Luceafărul de dimineață, revistă a Uniunii Scriitorilor din România, este editată în colaborare cu Asociația omonimă și cu sprijinul Primăriei Sectorului 2, București

luni, 27 ianuarie 2014

Clubul Dramaturgilor - mîine, marți 28 ianuarie, ora 18 la ICR

Al cincilea spectacol-lectură al stagiunii la Clubul Dramaturgilor:

CEVA CU TĂIȚEI
de Marilena Dumitrescu

cu concursul unor studenți-actori de la UNATC.

Detalii pe pagina dramaturgilor bucureșteni.

duminică, 26 ianuarie 2014

Un nou Hamlet. Suspiciuni grave privind traducerea


Se anunță cu mare tam-tam o nouă montare cu Hamlet. Foarte frumos, în anul Shakespeare! Dar un detaliu foarte important atrage atenția asupra unei posibile tîlhării, una din multele cărora le cad victimă traducătorii: nu se indică nicăieri după ce versiune în limba română se vor rosti vorbele lui Shakespeare! În anunțurile preliminare apare pînă și numele celui care a făcut... pantofii protagoniștilor, nume mari în teatru. Dar niciun cuvînt despre traducere.

În ceea ce mă privește am mari suspiciuni! Sub pretextul că spectacolul e „după” Shakespeare, că s-au mixat versiuni „într-o nouă interpretare”, cum s-a mai procedat, e foarte probabil – sper totuși să mă înșel – ca realizatorii să fure pur și simplu, fără a plăti și fără a pune numele pe afiș, munca unuia sau mai multor traducători.


Dacă va fi cumva așa, îi anunț de pe acum că vor avea parte de proteste violente chiar în sala de spectacol și că nu vor scăpa nici de justiție. Cu cazul recent al lui George Stanca, justiția română a arătat că poate trimite la pușcărie borfașii, chiar dacă nu fură portofele, ci traduceri. 

vineri, 24 ianuarie 2014

Dublă lansare cu două prozatoare

Ieri, 23 ianuarie, la Biblioteca Metropolitană „M. Sadoveanu” a avut loc o lansare dublă a unor volume de proză: culegerea de trei nuvele „Tablou cu femei” de Gabriela Banu și romanul „Teodora” de Eliza Roha. Ambele au apărut la Editura Betta.

Volumele au fost prezentate de Emil Lungeanu, Radu Voinescu și Horia Gârbea. Au mai luat cuvîntul pentru a aprecia realizările autoarelor Paula Romanescu și Aureliu Goci.

Foto: Ștefan Dorgoșan.

A mai dispărut un dramaturg

Din breasla și așa împuținată a autorilor români de teatru a mai dispărut pe neașteptate o scriitoare care s-a dedicat scrisului pentru scenă: Ana Ripka-Rus. Pe blogul autorilor dramatici din Filiala București Dramaturgie puteți citi anunțul colegilor întristați de plecarea ei prematură.

Dumnezeu s-o odihnească!

joi, 23 ianuarie 2014

Au apărut „Fanții și birlicii”

A apărut azi!

Am intrat în posesia primelor 10 exemplare din volumul „Trecute vieți de fanți și de birlici - viața și, uneori, opera personajelor” - ediția a 2-a revăzută și mult îmbogățită.

Primele exemplare le-am oferit directorilor revistelor care au găzduit în timp episoadele despre viața de toate zilele a personajelor literaturii române: domnii Nicolae Manolescu și Gabriel Chifu (România literară) și Dan Cristea (Luceafărul de dimineață) și editorului cu care am colaborat excelent, poetul Vasile Poenaru.

Cartea are, în afara secțiunii titulare, cu cele 24 de episoade ale ei, o secțiune de eseuri și tablete și una de studii literare. Sînt în total 275 de pagini.

Prețul de vînzare la editură este 25 de lei iar cel din librărie sau la expedierea prin poștă cu ramburs este de 30 de lei.
La lansări se vor oferi discounturi și autografe.

Editura eLiteratura oferă și varianta electronică în versiune .pdf  în condițiile de pe situl editurii.

Lansarea volumului va avea loc miercuri 12 februarie ora 14 la Centrul Cultural Calderon (Str. J. L. Calderon nr. 39). Vor mai avea loc și alte întîlniri cu cititorii pe care le voi anunța din vreme.


luni, 20 ianuarie 2014

William Shakespeare - Sonetul CXVI

William Shakespeare

          Sonetul CXVI

Două minți limpezi n-au motiv, eu zic, 
Să nu se poată însoți. Iubirea
Nu e iubire cînd se rupe din nimic
Ori o trădare-i strică împlinirea.
O, nu! Ea-i semnul veșnic neclintit,
Nescuturat de nicio vijelie,
E stea oricărui vas ce-a rătăcit -
Și doar de înălțimea ei mai știe.
Iubirea nu-i al Vremii măscărici.
Ea-i seceră obraz și buze, dar
O dragoste nu trece-n ore nici
În ani, pînă la ultimul hotar.
          Greșeală-n tot ce-am zis de mi se-arată,

N-am scris și  nimeni n-a iubit vreodată.


traducere de Horia Gârbea

Anunț: Concursul Anual de Debut al Editurii ZIP, secţiunea Poezie

Notă: am primit acest anunț și îl reproduc ca atare. M-am gîndit că poate interesa autorii de poezie. Nu știu nimic în plus. Nu cunosc activitatea editurii organizatoare și nu o girez, 
e un simplu anunț.


„Asociaţia Culturală ADSUM  lansează, din anul 2014, Concursul  Anual de Debut al Editurii ZIP.

La concurs poate participa orice persoană care scrie în limba română, care nu a debutat încă în volum propriu şi a cărei operă se incadrează în condiţiile prevăzute de prezentul Regulament.

Premiul Editurii ZIP constă în  PUBLICAREA VOLUMULUI declarat câştigător într-un tiraj de 300 exemplare din care 150 exemplare revin autorului.. Prezentul concurs este pentru secţiunea POEZIE!
Manuscrisul trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

-          sa fie trimis print + CD sau atasat unui e-mail
-          sa fie scris cu caractere Times New Roman, corp 12, cu paginile numerotate,  redactat în WORD, fară a fi transformat PDF.
-          Să nu depăşească  70 (şaptezeci) pagini A4.
-          Numele autorului sau datele de contact nu vor fi trecute pe paginile manuscrisului
-          manuscrisul se poate înscrie la concurs  în perioada: 16 ianuarie -15 februarie 2014 la adresa de„ mail concursdebut@gmail.com sau prin poştă la adresa: Editura ZIP, b-dul Energeticienilor nr 9E, cam. 1019, sector 3, Bucureşti.
Manuscrisul,  print /CD sau atasat unui email  va fi insotit de următoarele acte:
-          CV literar, cu fotografie tip legitimație
-          copie dupa un act de identitate cu fotografie
-          date de contact: adresa de mail, număr de telefon, adresa postală.

Jurizarea va fi făcuta în perioada  15-28 februarie . Premierea se va face în perioada 21-23 Martie în cadrul spectacolului dedicat de Asociaţia Culturală Adsum   Zilei Internaţionale a Poeziei.

NU SUNT ADMISE ÎN CONCURS:
a)      manuscrisele care nu respecta specificaţiile de mai sus
b)      manuscrisele care nu au diacritice ori au greşeli de ortografie
c)      manuscrisele ale căror autori au publicat deja  în volum propriu,
d)     manuscrisele care ajung după data de 15.02.2014 orele 23:59 prin email sau după  15.02.2014  data poştei.
Manuscrisele nu se înapoiază iar Editura poate dispune publicarea unor poezii (2-5 poeme autor) din manuscrisele primite alături numele si  c v-ul  literar în Antologia Concursului de Debut 2014 – secţiunea Poezie şi in Revista ZIP pe  parcursul anului 2014. Antologia va fi lansată în data  de 04 decembrie 2014 cu ocazia aniversării a 9 ani de existenţă a Cenaclului de Seară.

Înscrierea în concurs confirmă acceptarea condițiilor din prezentului regulament.”



sâmbătă, 18 ianuarie 2014

William Shakespeare și Sonetul CXXX (130)


Multe ar fi de spus despre Sonetul 130 de Shakespeare, unul dintre cele mai frumoase sonete de dragoste, mai terre-à terre decît abstractul elogiu al iubirii din Sonetul 116. Sonetul 130 a fost multiplu tradus la noi, e unul „simplu”, lipsit de ambiguități  semantice, simpatic prin ironia lui, ai zice că e compus din catrene de Topârceanu.

De-aceea a suscitat, cred, traduceri foarte reușite, în topul meu le situez pe cele ale Violetei Popa (cea mai recentă și una dintre cele mai frumoase din integrala ei), Petre Solomon și Ion Frunzetti. Am remarcat că traducerea lui Tomozei, mai fidelă decît altele ale sale, nu e preluată în ediția Levițchi (vol. 9) în care, la fiecare sonet, figurează  practic toate traducerile pînă la acea oră.  Le-aș reproșa înaintașilor citați mai sus doar că au adoptat ca atare rima distihului final: rare-compare prin rară-compară.

În versul trei care se traduce literal: Dacă zăpada e albă, sînii ei par închiși la culoare termenul autorului e DUN care s-ar traduce literal prin „roib” și nu chiar „murg” sau „oacheș” cum s-a mai tradus, ori direct „negru”. Nici măcar „bronz” nu e prea aproape, mai degrabă „de aramă” (Violeta Popa). Am rezistat tentației de a spune „roib”, e totuși prea cabalin epitetul, și am rămas la mai neutrul „brun”. Plus că la „roib pare” se bat vocalele b-p și la recitare sună urît.

Sau la cîntare, pentru că sonetele lui Shakespeare pot fi execelente texte pentru muzică. L-am ascultat pe David Gilmour cîntînd Sonetul 18, foarte frumos. Știu că Sonetul 130 a fost pus pe muzică de Nicu Alifantis (cu textul traducerii lui Ioan Frunzetti) dar nu l-am auzit. Îi voi sugera distinsului compozitor să realizeze și o variantă pe traducerea mea.

Iată, după aceste comentarii, și versiunea mea la Sonetul 130. Se știe că nu sînt modest, așa că mă înscriu în competiția pentru podiumul traducerilor cunoscutului poem.


William Shakespeare

Sonetul CXXX

Ochii iubitei n-au nimic din soare,
Coralu-n roșu buza-i depășește,
Zăpada-i albă, sînul ei brun pare
Și păr de sîrmă neagră-și împletește.
Damascu-l știu cu roze amestecate,
Ce în obrajii ei nu sînt văzute.
Parfumuri au miresme delicate,
Iar răsuflarea, dinspre ea, cam pute.
Îmi place s-o ascult, dar mi se pare
Că muzica e totuși mai subtilă.
Eu n-am văzut zeițe la plimbare:
Iubita mea pășește fără milă.
            Dar jur că pentru mine-i mai frumoasă
            Decît o comparație mincinoasă.

            

vineri, 17 ianuarie 2014

Shakespeare. Sonetul XVII

William Shakespeare

         Sonetul XVII


Va crede cineva prin vreme-un vers
Ce-l scriu despre-nsușirile-ți divine?
Chiar de-i mormînt în care ți s-a șters
Pe  jumătate tot ce-aveai în tine?
Dar ochii tăi superbi, chiar de-aș putea
Să îi descriu, sau însușiri cerești,
Urmașii-or zice: „bardul ne mințea,
Pe chip de muritor nu le găsești”.  
Hîrtia s-o decolora prin ani
Disprețuită – moș senil și trist -
Virtutea ta: vers șchiop și de doi bani,
Ieșită din delirul de artist.
         Dar un copil dac-ai avea, mereu
         Ai dăinui: în el și-n versul meu.


Traducere de Horia Gârbea

*

Deși destul de simplu ca „mesaj”, Sonetul 17 al lui Shakespeare e foarte popular și a fost tradus repetat și la noi. Dar nu strică să aveți și versiunea mea, una, zic eu, mai suplă și mai puțin arhaică.

180 000 de vizitatori

De cînd am început contorizarea, acest blog a adunat 180 000 de vizitatori, cît un oraș mijlociu.

Nu mă declar primarul acestei așezări virtuale ci scribul ei oficial sau, dacă vreți, pristavnicul său.

„Recorder” - spunea Shakespeare. În Richard al III-lea, Buckingham îi explică lui Gloucester slabul impact pe care l-au avut îndemnurile de a-l susține la tron: cetățenii Londrei acordau credibilitate numai anunțurilor oficiale făcute de „recorder”. Altele, chiar venite de la un duce, erau neavenite.

Așa încît intrați în continuare cu încredere!



joi, 16 ianuarie 2014

Autori și personaje. „Trecute vieți...”

Tudor Arghezi, A. Bacalbașa, Daniel Bănulescu, N. Breban, Ion Luca Caragiale, Mateiu I. Caragiale, M. Cărtărescu, Al. Davila, Delavrancea,  Anton Holban, Al. Ivasiuc, Paul Goma, Titus Popvici, Z. Stancu, G. Coșbuc, Ioan Groșan, M. Ursuianu, M. Ivănescu, Ionel Teodoreanu. Al. O Teodoreanu, G. Brăescu, Radu Alabala, Camil Petrescu, Cezar Petrescu, Octavian Goga, Marin Preda. T. Mușatescu, Eugen Barbu, Gr. Alexandrescu, Radu Rosetti, Al. Kirițescu, M. Sebastian, Al. Brătescu-Voinești. D. R. Popescu, Ion Barbu, G. Topârceanu, Liviu Rebreanu, Al. George, I. Creangă, G. Călinescu, A. Păunescu, Ioan Slavici, Dumitru Ungureanu, Sebastian Ungureanu, Mircea Eliade, Petre Barbu, Paul Georgescu, Andrei Mocuța, G. Chifu, Panait Istrati, Ion Ghica, N. Filimon, M. Sadoveanu, Răzvan Petrescu, Radu Petrescu, Eugen Ionescu, Al. Cazaban, Lucian Blaga, Octav Dessila, Ioan Missir, G. Ciprian, Fănuș Neagu, Ion Băieșu, Ion Minulescu, Florina Ilis, V. I. Popa, Bogdan Hrib, Bogdan Teodorescu, Bogdan Suceavă, C. Chiriță, Calistrat Hogaș, Lucia Verona, Hortensia Papadat-Bengescu, Cătălin Țîrlea, C. Constantinescu, Mircea Nedelciu, Dinu Săraru, Marin Sorescu, D. Bolintineanu, Vasile Militaru, Ion Agârbiceanu, M. Ghițulescu, Geo Bogza, Rodica Ojog-Brașoveanu, Horia Lovinescu, Petre Sălcudeanu, Petru Dumitriu, B. P. Hașdeu, C. Negruzzi, G. Șovu, Adrian Costache, Radu Tudoran, G. M. Zamfirescu.

*

Ce este cu aceste nume așezate dezordonat? Sînt cei mai mulți (nu toți!) autorii la care m-am referit, prin personajele lor, în volumul Trecute vieți de fanți și de birlici – viața și, uneori, opera personajelor, ediția a II-a revăzută și completată, care va apărea în cîteva zile la eLiteratura.



  

miercuri, 15 ianuarie 2014

„Arzînd ca o flacără obraznică”. Traian T. Coșovei la ultima carte


„Orice poet moare prea devreme” mi-a spus cîndva Traian T. Coșovei cînd am observat că unul dintre prietenii lui, Nichita Stănescu, s-a stins prea curînd. Era acum mai bine de zece ani. Îl vizitasem pe Traian la el acasă pentru o filmare. Refuza să se lase filmat altundeva. Închisesem cu grijă telefoanele și alte surse de zgomot, dar exact cînd l-am evocat pe Nichita Stănescu în interviul nostru, un ceas de buzunar, pe care Traian îl avea de la Nichita, a început să cînte. Astfel de întîmplări îți dau încredere că poeții, care mor toți prea devreme, se mai află undeva în jurul nostru.

Bogată în talent, promoția literară a lui Traian T. Coșovei, Al. Mușina, Mariana Marin, Ion Stratan s-a dovedit mult mai săracă în anii de viață. Traian T. Coșovei a avut răgazul de-a scrie mult, volumele s-au înșirat repede, cu o grabă care nu părea justificată pentru că optimismul și aerul adolescentin ale lui Traian nu prevesteau nimic rău.

Dar, din nefericire, Artimetica pleoapelor (Editura Tracus Arte, 2013) se înregistrează ca ultima carte de versuri a lui Traian T. Între moarte și viață/ e doar un amănunt/ adevărul că un câine/ privit de aproape/ nu e un câine își încheie poetul un text, scurt, Respirație, precum scurte sînt mai toate poemele din acest volum, multe reduse la două sau la trei versuri. În Aritmetica pleoapelor, autorul care clama memorabil în tinerețe: Sînt și eu un june! este mai puțin ludic și mai puțin discursiv decît oricînd. El, care avea simțul baladei și ar fi putut compune oricînd textele unor balade rock, devine liric, reflexiv, sentențios. Soarele și moartea nu se pot privi fix spune o maximă celebră. Traian T. Coșovei o privește prin oglinzile unor definiții mai categorice ca oricînd: fiecare fuge de altcineva zice el. Schițează doar cîte un Început de baladă,  copleșit de o melancolie atipică lui. Uneori se deghizează într-un pastel, cu spirit de hai-ku și încheie cu o concluzie tulburătoare: E noiembrie./ Plouă./ Citesc pe buzele morții/ și am început să înțeleg. (Semantica ploii)

Rătăcit ca un tăietor de lemne într-o pădure de simboluri, poetul le ignoră mai degrabă preferîndu-le conceptele sau, ca să glumesc parafrazîndu-l pe Creangă: pe unde-a cules Baudelaire surcele, Coșovei a tăiat lemne. Cred că lui Traian T. i-ar fi plăcut poanta asta, ce păcat că nu mai pot să-i trimit un e-mail ca să i-o arăt... Apare foarte adesea în volum imaginea tăietorului de lemne, cel care, „cu drujba” defrișează, retează pornind însă de la simplitatea culegerii unor crengi de foc. Arborele tăiat – efigie evidentă a morții - e destinat arderii, focului sacrificial. Arzi ca o flacără obraznică scrie poetul realizîndu-și parcă un autoportret.

Cînd Dumnezeu l-a făcut pe om/ a uitat să-i deseneze și lacrimile, mai scrie, la fel de memorabil Traian T. Coșovei. Nu și adevărat, pentru că poemele din volum au desenate, implicit, printre versuri destule lacrimi, dar desenate de autor, demiurg și el pentru lumea lui.

După bătălie – bătălia vieții, se înțelege – într-o tranșee de ceață se așterne liniștea pe care n-o mai tulbură nici măcar zgomotoasa părăsire a existenței: Scrîșnetul morții încetase odată/ cu ultimele steaguri albe – înroșite, înnegrite de fum. 

Ziua Culturii de la Eminescu la Ion Mureșan și mai departe

Ziua Culturii Române se sărbătorește azi, de ziua ipotetică (de la Ipotești!) a lui Mihai Eminescu.

Tot azi, la Botoșani (loc mai probabil al nașterii poetului), se va decerna Marele Premiu „Mihai Eminescu”, unul dintre cele mai prestigioase și longevive premii literare. Cum la noi totul se află, știm că Premiul va fi luat pentru prima dată de un optzecist: ilustrul clujean Ion Mureșan „Mury”, unul dintre cei mai simpatici poeți pe care-i va ivi vreodată pămîntul românesc. Îl felicit cu bucurie! Mai ales că îl știu un om plin de politețe și bun-simț, care nu va refuza premiul.

Și tot azi, voi face parte dintr-un juriu care va premia creații literare ale unor elevi, la Școala Ferdinand I, un mod foarte potrivit de a sărbători cultura prin viitorul ei.

Să celebrăm cultura română în fiecare zi, nu doar azi, și să uităm, cît putem, clișeele cu „poetul nepereche”, „omul deplin”, „Domnul E.” etc. etc. și alte kitsch-uri care ne otrăvesc sărbătoarea și despre care am mai scris acum vreo patru ani aici.

Să nu uităm că Eminescu a fost un om ca toți oamenii (de exemplu ca Ion Mureșan sau Ioan Es. Pop), că se purta îmbrăcat („în ștofă” - remarca Nichita Stănescu) și nicidecum în costumul lui Adam cum l-a văzut Gh. Anghel. Eminescu a fost valoros pentru că a fost un muritor genial. Dacă era semizeu sau Luceafăr, geniul era subînțeles și nu mai avea niciun haz.

La Mulți Ani de Ziua Culturii!


marți, 14 ianuarie 2014

Ediţie aniversară Nora Iuga – retrospectivă 83


„Joi, 16 ianuarie 2014, ora 19:00, la Andalivia Art Club (Str. 11 iunie nr. 62, Bucureşti)
va avea loc o ediţie aniversară dedicată poetei, prozatoarei şi traducătoarei Nora Iuga.

Cu ocazia împlinirii vârstei de 83 de ani, la 4 ianuarie 2014, scriitori şi traducători aduc un omagiu “marii doamne a poeziei româneşti”, denumire dată de presa literară din Germania. În cadrul evenimentului, Nora Iuga va susţine o lectură inedită din poezia sa.

Invitaţi: Gabriela Adameşteanu, Carmen Muşat, Constantin Abăluţă, Valeriu Mircea Popa, Teodor Dună, Corina Sabău, Bianca Burţa-Cernat. Moderator: Daniel Cristea-Enache. Selecţiile muzicale ale evenimentului au fost realizate de Nora Iuga: de la chansonete la compoziții muzicale de balet pentru orchestră, de la Maria Tănase
la Marlene Dietrich, de la Igor Stravinski la Frédéric Chopin. Cu această ocazie, vor fi prezentate şi fragmente din filmul documentar “Aici Nora Iuga”, în regia lui Vlad Rotaru, scenariu şi producţie: un cristian, film realizat cu sprijinul Uniunii Scriitorilor din România. Partener al evenimentului: Editura Polirom & Cartea Românească.” - PR event: Andra Rotaru.

Cu întîrziere, dar cu tot dragul, îi urez La Mulți Ani distinsei scriitoare cu „Inima ca un pumn de boxeur”! 

Clubul Dramaturgilor vă invită la al cincilea spectacol al stagiunii


vineri, 10 ianuarie 2014

Concursul de Comedie Românească, ediţia a IX-a, 2014

Teatrul de Comedie lansează concursul de dramaturgie cu texte de comedie românească, ediţia a IX-a. 

Piesele pentru concurs, comedii inedite (care nu au mai fost publicate sau montate pe scenă, la teatrul de televiziune sau radiofonic), vor fi trimise în 3 exemplare pe adresa: Teatrul de Comedie, str. Sf. Dumitru nr. 2, sector 3, cod postal 030079, Bucureşti. 
Data limită: 1 martie 2014.

Piesele, tehnoredactate cu diacritice, având scris titlul, dar fără menţionarea autorului, vor fi trimise într-un plic format A4 împreună cu un plic mai mic, sigilat, ce va avea scris în exterior titlul piesei, iar în interior datele de identificare ale autorului.

Manuscrisele trimise pentru concurs nu se înapoiază.

Câştigătorii vor fi anunţaţi în cadrul Festivalului Comediei Româneşti, festCO 2014 ce va avea loc în luna mai.

Invitație la publicare - pentru membrii USR. Termen ultim 15 ianuarie

De la ELiteratura un anuț important:
 
„În cadrul programului eLiteratura – seria a treia de cărți – mai sunt câteva poziții neocupate.
 
Dacă aveți o carte de publicat, vă invităm să vă înscrieți în acest program. Beneficiați de condiții foarte avantajoase de publicare, deoarece contribuța financiara a autorului este de numai 320 de lei/titlu, indiferent de numărul de pagini al cărții.
Cartea apare în ediție tipărită, în tiraj de maximum 2000 exemplare și în ediție electronică.
 
Până acum în programul eLiteratura au apărut 56 de titluri, iar alte 24 sunt în curs de apariție, urmând să vadă lumina tiparului în lunile ianuarie și februarie 2014. Cărțile apărute pot fi văzute pe site-ul nostru (faceți click pe link-ul de sub semnătură).
 
Dacă propunerea noastră vă interesează, vă rugăm să ne trimiteți titlul cărții și o scurtă prezentare a acesteia (maximum o pagină) și o notă bio-bibliografică. Noi vă vom trimite contractul de editare.
Termenul pentru încheierea contractului și plata contribuției este 15 ianuarie 2014.
 
Nu este necesar să aveți cartea gata în acest moment. În contract se trece un termen de predare a manuscrisului.
 
Cu deosebită stimă,
 
Prof. Vasile Poenaru
Editor
Coordonatorul Programului eLiteratura
0764 975 512

Premiul "Cartea de poezie a anului" - Dan Sociu

Agenția de Carte anunță:

Miercuri, 15 ianuarie 2014, ora 18:00, în Rotonda Muzeului Naţional al Literaturii Române din Bucureşti (Bdul Dacia, nr.12), va avea loc ediţia a IV-a a Galei Tinerilor Scriitori/ CARTEA DE POEZIE A ANULUI. Radio România Cultural va transmite în direct evenimentul. Juriul a fost format din critici literari care au câştigat Premiul Tânărul critic literar în cadrul Galei, ediţiile 2011, 2012, 2013: Alex Goldiş, Bianca Burţa-Cernat şi Mihai Iovănel. 

Câştigătorul Premiului “Cartea de Poezie a anului 2013” a fost desemnat scriitorul Dan Sociu, pentru volumul „Vino cu mine ştiu exact unde mergem”, Editura Tracus Arte. 

Premiul “Cartea de Poezie a anului 2013″, în valoare de 3000 lei, va fi oferit de Institutul Cultural Român, reprezentat de dl. Nagy Zoltan Mihaly, vicepreşedintele ICR. Juriul a dat publicităţii cele 13 nominalizări pentru premiile “Tânărul poet al anului 2013″ ( Ştefan Baghiu, Ion Buzu, Andrei Dósa, Vlad Drăgoi, Krista Szöcs), “Tânărul prozator al anului 2013″ (Lavinia Bălulescu, Bogdan Coşa, Tudor Creţu ) şi “Tânărul critic literar al anului 2013″( Adela Dinu, Vasile Mihalache, George Neagoe, Andreea Răsuceanu, Andrei Terian). 

Premiul “Tânărul Scriitor al anului 2013″ va fi anunţat în cadrul Galei şi îi va fi oferit unui scriitor dintre cei 13 nominalizaţi de Juriul Galei Tinerilor Scriitori.

joi, 9 ianuarie 2014

Shakespeare - Sonetul 101. O nouă traducere

William Shakespeare

Sonetul CI

Muză hoinară, ce canon să-ți dau
Cînd negi că-i adevăr întru splendoare?
Frumos și adevăr alături stau
În dragoste. Acceptă, prin urmare.
Răspunde, Muză, nu-i așa că spui:
„Vrei să vopsești un adevăr? E-n van:
Nu pensula va da culoarea lui,
Iar binelui mai binele-i dușman”.
„Ce e frumos nu trebuie slăvit”?,
De-aceea taci? Dar ce-i frumos e-n tine,
Mai trainic decît dac-ar fi zidit.
În veac va fi slăvit cum se cuvine.
         Te-nvăț cum să-mplinești menirea ta:
         Ce e frumos, păstrează, nu schimba.


Am luptat vreo două zile cu Sonetul CI de Shakespeare. Textul originar e oarecum contradictoriu, cel puțin ambiguu, iar traducerile, cîte sînt (doar două se pare, am impresia că Ioan Frunzetti nu l-a tradus, eu nu l-am găsit) sînt mai greu inteligibile din cauza unor forțări lexical-sintactice dificil de evitat. Am încercat să-l redau cît mai fluent în românește, păstrînd contradicția lui Shakespeare: punctele de vedere expuse ca adverse, de fapt cam coincid. 

marți, 7 ianuarie 2014

Dar de Sf. Ioan. William Shakespeare - Sonetul XVIII

William Shakespeare

                Sonetul XVIII

Că ești o zi a verii îți pot spune?
Dar tu ești mai frumos mai liniștit:
Vînt crud, în mai, dragi muguri îi răpune
Iar timpul verii trece prea zorit.  
Ochiul din cer e cînd prea arzător,
Cînd,  și mai des, lucirea se umbrește,
Se ofilește ce-i încîntător
Prin voia sorții, cum se nimerește.
Dar n-o să scadă veșnica ta vară
Și nu-și va pierde farmecul nicicînd,
Nu s-o făli nici moartea c-o doboară:
E scrisă-n rînduri ce te scot din rînd.  
Cît ochii văd și oameni vor mai fi,
În versurile-acestea vei trăi.  


Precum se știe, Sonetul al 18-lea din cele 154 ale lui Shakespeare e unul dintre cele mai celebre și ca atare foarte tradus și în românește. L-au redat Ioan Frunzetti, Gh. Tomozei, Grete Tartler, Radu Cârneci, Violeta Popa și alți poeți. 

Îngăduit este fiecăruia să-și încerce măiestria! Așa că vă ofer, în dar de Sf. Ioan, versiunea mea. 

duminică, 5 ianuarie 2014

Festivalul-Concurs de Poezie Alexandru Macedonski

Asociaţia Macedonenilor din România organizează, în perioada 15 decembrie
2013 – 14 martie 2014, Festivalul-Concurs de Poezie Alexandru Macedonski, adresat atât
scriitorilor de poezie care nu au debutat în volum, cât şi celor cu unul sau mai multe volume
editate, membri sau nu ai Uniunii Scriitorilor din România.

Concursul se adresează cu precădere scriitorilor de etnie macedoneană, membri sau simpatizanţi ai Asociaţiei Macedonenilor din România, dar, în măsură egală, este deschis şi creatorilor care vor să participe la acest festival de poezie organizat sub egida AMR.

Concurenţii care au debutat în volum vor trimite câte 2 exemplare din ultima carte editată, iar cei care nu au debutat în volum vor trimite câte un grupaj de 10 poeme, în câte 4 exemplare, însoţite de motto, în plic închis, în care se va introduce un alt plic pe care se va scrie motto-ul ataşat poemelor, iar în interior se vor scrie, pe coală albă, datele de identitate, telefonul şi adresa autorului.

Juriul festivalului va fi format din personalităţi literare din cadrul Asociaţiei Scriitorilor din Oltenia. Fiecare membru al juriului va nota independent lucrările, fără a cunoaşte opinia celorlalți membri.

Pentru secţiunea la care vor participa scriitorii cu cărţi editate : Premiile I, II şi III – o excursie de 7 zile, 5 zile şi, repectiv, 3 zile, pentru două persoane, în Macedonia, la Ohrid şi Skopje, cu toate condiţiile asigurate (transport, cazare, masă).

Pentru poeții care nu au debutat în volum premiile sunt următoarele: Premiul I – 500 dei ; Premiul II – 400 lei; Premiul III – 300 lei.

Se asigură transpot, cazare și masă în perioada cât vor participa la festivităţile prilejuite de acordarea premiilor, care vor avea loc pe data de 14 martie 2014, ocazie cu care se va comemora şi ziua de naştere a poetului Alexandru Macedonski.

Lucrările pentru concurs se vor trimite pe adresa Asociaţiei Macedonenilor din România, str. Thomas Masaryk nr. 29, sector 2, Bucureşti. Informaţii suplimentare se pot obţine la telefon 021.212.09.23.

(material primit de la AMR din partea poetului Emilian Mirea)


sâmbătă, 4 ianuarie 2014

Adio, Traian T.

Am fost azi la înmormîntarea marelui poet Traian T. Coșovei. M-a întristat despărțirea de prietenul și scriitorul Traian T. dar și felul cum arătam noi toți ceilalți, marcați de apropierea inexorabilă de ceea ce destinul ne rezervă fiecăruia. Noi, scriitorii, născuți înainte și după 1950, o adunătură de bătrînei pe care poate (sau sigur?) nu ne va mai citi nimeni în veacul în care ne aflăm.


Dumnezeu să-l odihnească pe Traian și să ne apere de uitare pe toți!

miercuri, 1 ianuarie 2014

A murit poetul Traian T. Coșovei

Din nefericire, prima zi a anului 2014 a adus vestea morții poetului Traian T. Coșovei (1954-2014).

Reprezentant strălucit al Generației 80, poet de o mare originalitate și extrem de prolific, Traian T. Coșovei a fost mult apreciat de colegii săi de generație, de critici și de public. Pentru volumele sale de versuri, dar și pentru cele de comentarii critice, a primit numeroase premii. 

Traian T. Coșovei, prieten și admirator al lui Nichita Stănescu de universul căruia s-a despărțit totuși radical, încă de la debutul său, din 1977, a fost unul dintre optzeciștii canonici, membru fondator al Cenaclului de Luni condus de Nicolae Manolescu, și al careului care a publicat manifestul „Aer cu diamante” în 1982 (Mircea Cărtărescu, Traian T. Coșovei, Florin Iaru, Ion Stratan), redus acum la numai doi supraviețuitori.

L-am cunoscut pe Traian T. în anul 1981 la Cenaclul de Luni, am avut multe dialoguri, unele rămase în memoria benzilor audio și peliculei. M-am bucurat de amiciția lui, de firea lui deschisă. L-am apreciat pentru poemele lui sclipitoare, pentru modul generos în care arăta oricărui confrate înțelegere și dorința de a-l vedea progresînd. A scris despre mulți poeți texte în care le descoperea o valoare mult superioară celei reale, îi descria pe toți așa cum și-ar fi dorit el să-i vadă. A fost un om bun, în afara oricărei ipocrizii și ignorînd orice joc de culise. A trăit în interiorul poeziei și numai pentru ea.

Prin dispariția lui Traian T. Coșovei literatura română suferă o pierdere cu totul ireparabilă.

Dumnezeu să-l odihnească în cerul poeziei! 

În imagine: decernarea premiilor ASB pe anul 2011 la Primăria Sectorului 2, laureat Traian T. Coșovei, alături de Neculai Onțanu și Horia Gârbea.



Postări populare

A apărut o eroare în acest obiect gadget

Arhivă blog