sâmbătă, 28 februarie 2015

Jacques Prévert. „La pescuit balene”

Jacques Prévert

La pescuit balene

                                 Traducere Horia Gârbea

Ca să pescuim balene, ca să pescuim balene,
Mormăia tatăl mîhnit
Către fiul său Prosper - sub dulap era lungit –
Ca să pescuim balene, ca să pescuim balene,
Nu vrei să te duci defel.
Așadar de ce să merg?
Așadar de ce să merg, să vînez o fiară care
Nu-mi făcu nimic, măi tată.
Du-te, taică, du-te tu. Pescuiește-o dacă-ți place.
Eu acasă-ntr-un cotlon o să stau cu biata mama
Și cu vărul meu Gaston.
Tatăl singur s-a urcat în baleniera lui
Și pe marea agitată
A pornit așa, haihui.
Vezi cum tata e pe mare,
Vezi cum fiul stă acasă,
Vezi balena furioasă,
Și cum vărul zis Gaston
A vărsat supa cea grasă
Din supiera de pe masă.
Marea foarte rea era,
Supa, însă, delicioasă.
Vezi cum sta Prosper la masă
Supărat: vai, de ce oare
Nu m-am dus și eu pe mare
Poate agățam balena
Și acum aveam mîncare.

Iată ușa se deschide și cu apa șiroind
Tatăl intră-abia trăgînd o sărmană răsuflare
Cu balena în spinare.
El azvîrle animalul chiar pe masă –
O balenă cît se poate de frumoasă
Și cu ochi albaștri: greu
Vezi asemenea trofeu.
Și, c-o voce plîngăcioasă:
Hai grăbiți, dați zor mai tare,
Sete, foame, vreau mîncare.
Dar iată, Prosper se scoală
Privindu-l pe tată-n ochi
Chiar în albul lor, albaștri
Fiind, ca ochii de balenă:
Așadar de ce să spintec
O sărmană fiară care
Nu-mi făcu nimic. Păcat.
Mă lipsesc de partea mea.
Zvîrle jos cuțitu-ndată,
Dar balena se ridică, repezindu-se la tată
Și îl taie în bucăți.
Gaston, vărul, spune-acum:
Asta-mi amintește cum
Prindeam fluturi, vai de mine.
Iată,
Iată-l pe Prosper,
Scrie un ferpar, iar mama
Pune hainele cernite pentru bietul ei bărbat
Și balena lăcrimează căci căminu-i destrămat.
Și deodată strigă: dar
Pentru ce l-am omorît
Pe acest sărman cretin?
Alții, chiar cu motonave, vor veni, la o adică,
M-or vîna și vor distruge
Biata mea familie mică.
Apoi izbucnind în rîs, cu un hohot foarte straniu
O pornește către ușă
Văduvei zicînd, din mers:
Doamnă, dacă vă întreabă despre mine careva
Fiți drăguță și spuneți-i dumneavoastră chiar așa:
A ieșit puțin balena,
Luați loc,
Așteptați la noi,  
Că în cincisprezece ani sigur vine înapoi.



2 comentarii:

  1. MORALA:
    Dacă au ochii albastri,
    nu vânati balene-n mare
    chiar saraci lipiti de sunteti;
    căutati...alta culoare.

    Citind acest frumos poem,mi-am permis o mică glumă ...Vă multumesc.

    RăspundețiȘtergere

Postări populare

Arhivă blog