vineri, 30 decembrie 2011

La Mulți Ani! Urarea lui Oberon


    În apropierea unui An Nou vă doresc tuturor celor care treceți pe aici multe bucurii și vă dedic orația lui Oberon așa cum i-am atribuit-o în vorbe românești în finalul „Visului de-o noapte-n miezul verii”, dar valabilă și iarna:


      OBERON:                    
               Iar perechile unite,
               Cu iubire dăruite,
               Să rămînă-n veci ferite
               De necazuri felurite.
               Alunițe, cicatrice,
               Semne rele, cum se zice,
               Să nu iasă, cînd vor fi,
               Pe trup la ai lor copii.
               Vărsați rouă după plac                       
                În cămări și în iatac
                Pentru-a binecuvînta              
                Pe toți cei ce ar intra.
                Cine-n ele va dormi
                Apărat de rău va fi.
                        
LA MULȚI ANI!


joi, 29 decembrie 2011

O boală periculoasă

Despre o boală incurabilă care afectează în jur de 100 000 000 de persoane pe tot Globul, dar din fericire e puțin răspîndită în România, puteți citi aici.

miercuri, 28 decembrie 2011

Cărți noi! Emil Lungeanu Călător în Parnas, Odiseea literară a lui Florentin Popescu, Editura Dacia XXI, „încercare monografică în versuri” * *

            Una dintre cele mai demențiale cărți pe care le-am citit în anul 2011 și de cînd mă știu, aparținînd de altfel unui autor extrem de serios și prețuit de mine, este această lucrare între epopee și monografie critică, o istorie literară rimată și ritmată. Emil Lungeanu este autorul mai multor  volume care ar putea căpăta calificativul „bizar”, de regulă combinînd cu mare rigoare informația exactă cu ficțiunea, ca în acea scurtă operă exemplară care este „Jurnalul lui Henry Wilde”, la care m-am referit cîndva. De data acesta, Emil Lungeanu scrie o bio-bibliografie a lui Florentin Popescu, vechi și binecunoscut combatant pe frontul istoriei literare dar și al criticii care a făcut oarecum uitate, prin aceste preocupări, propriile poeme, membru de vază al curentului literar semi-oficial de la Boema 133. 


Chestiunea uimitoare este că Emil Lungeanu își alcătuiește lucrarea în patrusprezece cînturi eroi-comice, cu accente parodice de un comic irezistibil ascuns sub emfaze homeride via G. Murnu. Noul Odiseu apare ca un erou legendar, înconjurat de ahei și troieni de circumstanță asupra cărora Homerul nostru ne face cu ochiul permanent. De fapt, exaltîndu-le numele și faptele ca unor eroi homero-virgilieni, Emil Lungeanu îi acoperă cu mantia unuei blînde luări în bășcălie. Iată cum începe Cîntul VII: „a fost odată, hăt, cu zece veacuri și-ncă trei/ mai înaintea vremurilor cînd cei doi gemeni mititei/ Quirinius Romulus și Remus încă se mai pișau pe ei,/ a fost odat un zeu faimos...”. La relatarea cutărei întîmplari se face aluzie la vremurile „lui Ioan Adam și Eva”. Cum se cuvine unei monografii, lucrarea se încheie cu un corp de 100 de note bibliografice, trimiteri către lucrări la care versurile autorului se referă direct sau prin perifraze precum și al o bibliografie a cîntatului Florentin Popescu. 


Dintre cîte mii de autori a avut și are literatura română, de la Mureșanu al lui Eminescu încoace, unul singur s-a învrednicit să fie eroul unei asemenea încordări epice în versuri, iar acesta a fost să fie Florentin Popescu. Fie să se bucure de înaltul priviliegiu!

duminică, 25 decembrie 2011

Lego City


            În fiecare dimineață, fiul meu, Tudor, mă trezește cam cu aceeași replică:
            - Tati, trezește-te odată! Trebuie să construim Orașul.
            Orașul se contruiește zilnic din piese de Lego. Cele mari schițează clădirile de pe Strada Principală pe care circulă mașinile de jucărie îndrumate de semnele de circulație corespunzătoare. Cele mici servesc pentru clădirile speciale, multietajate, în principal secții de poliție și de pompieri cu personajele respective, tot din Lego.
            Anul trecut, la Wiesbaden, am dat peste un magazin Lego cu autoservire. Contra 6 E paharul mic și 10 E paharul mare puteai să umpli recipientul cu ce piese voiai, inclusiv personaje, din rafturile unde stăteau pe culori și dimensiuni. Normal că am umplut un pahar mare cu vîrf și am primit și cîteva planșee bonus, că nu încăpeau în pahar. Zeci de adulți și copii făceau în jurul meu același lucru. Adăugate celor cîteva zeci de seturi „chinezești” și celor cîteva „originale”, piesele ne ajută în fiecare zi pe Tudor și pe mine să realizăm construcții complexe.
            Desigur, pînă seara, incendii, cutremure și tsunami-uri distrug în întregime Orașul. Ceea ce permite reconstrucția a doua zi.
            Viziunile urbanistice ale lui Tudor sînt foarte îndrăznețe, ar putea da lecții șeicilor din Dubai, iar eu sînt cel mai adesea un simplu executant.         

sâmbătă, 24 decembrie 2011

Premiile Galei Tinerilor Scriitori și Cartea de poezie a anului

Agenția de Carte va acorda în acest an pentru a doua oară premii în cadrul „Galei Tinerilor Scriitori / Cartea de Poezie a anului”. În avanpremieră pe situl Agentia de Carte s-a organizat un sondaj la care puteți vota Se acordă premii pentru tinerii autori (sub 35 de ani) la poezie, proză, critică și debut și premiul Cartea Anului la poezie, pentru autori consacrați. Laureatul marelui premiu de anul trecut a fost Ion Mureșan.

Organizatorii precizează:


„Acest Top reprezintă o avanpremieră la cea de-a doua ediţie a Galei Tinerilor Scriitori/Cartea de Poezie

a anului 2011, care se va desfăşura pe 15 ianuarie 2012, de Ziua Culturii Naţionale, în Aula Bibliotecii 

Centrale Universitare „Carol I” din Bucureşti. Limita de vârstă admisă: 35 de ani, exceptând categoria Cartea 

de Poezie a anului 2011. Votul este deschis 

până la 5 ianuarie 2012. 



Nașterea Domnului

Sărbătoarea Nașterii Mîntuitorului să vă aducă bucurie și speranță!


LA MULȚI ANI!

vineri, 23 decembrie 2011

Nu este totul pierdut! Lepșă preluată.

Leapșa transmisă de Lucia Verona ca mesaj optimist de Sărbători, retransmisă de a fost acceptată pînă acum de Andrea Hedeș și RIM (Radu-Ilarion Munteanu). O mai trimit și către Camelia Săpoiu.

joi, 22 decembrie 2011

Nu este totul pierdut

Preiau „Leapșa” trimisă de Lucia Verona sub genericul „Nu este totul pierdut”, scopul fiind de a semnala fapte și evenimente pozitive, care îndreptățesc optimismul în legătură cu „starea națiunii”:
Gala premiilor anuale „Om între oameni” de la Primăria Sectorului 2, la care am fost în juriu (au fost 11 nominalizați care au primit cîte o medalie de aur iar dintre ei trofeul l-a primit Mugur Isarescu, laureatul de anul trecut fiind Rayed Arafat) a fost un eveniment dătător de optimism. 


În cadrul Galei a cîntat frumos Corul Divina Armonie (colinde) dar asta n-a fost nimic față de prestația lui Alexandru Tomescu. El a venit cu vioara Stadivarius și a interpretat, în trei reprize, opt capricii de Paganini într-un mod care ne-a lăsat efectiv muți pe cei prezenți. Eu nu am mai pomenit absolut niciodată un om capabil de așa ceva, ca virtuozitate artistică și chiar ca mecanică a corpului, în indiferent ce domeniu. 
Stăteam lîngă dirijorul Horia Andreescu, nominalizat și el, și l-am întrebat apoi dacă are aceeași impresie și mi-a confirmat că Alexandru Tomescu e un virtuoz uluitor, afirmat ca atare încă de copil. 


În plus, violonistul a vorbit frumos, seducător, explicînd în ce constă măreția și dificultatea de interpretare a „Capriciilor”.


Trimit această „leapșă” cu speranța că va fi continuată de Andrea Hedeș, Șerban Tomșa, Alexandru Păduraru, George Geacăr, Ciprian Măceșaru și oricine mai vrea s-o preia constructiv.

Încă trei bancuri cîștigătoare

În cadrul concursului de bancuri cu politicieni pe care l-am cîștigat pe 20 decembrie am spus și trei bancuri cu președinți ai unor state diferite: SUA, Coreea de Nord și România. Iată-le:

1. Doi plantatori sudiști bătrîni discută pe veranda casei, la un whisky.
- Jim, tu ai auzit? Țara noastră are acum un președinte negru.
- Nu spune prostii, John. Cum să aibă SUA un președinte negru?
- Nici eu n-am crezut, dar așa e! I-am văzut chiar poza în ziar.
- Ei... Dacă o fi adevărat, îți dai seama ce mîndru trebuie să fie stăpînul lui!

2. La fostul președinte al Coreei de Nord vine medicul lui personal și îi zice:
- Tovarășe președinte, am să vă dau două vești. Una e rea dar a doua e de-a dreptul îngrozitoare.
- Care e cea rea?
- Că au sosit rezultatele la analizele dvs. E grav. Mai aveți de trăit doar 24 de ore.
- Și atunci ce poate fi mai rău de-atît?
- Că rezultatele au venit ieri, dar am uitat să vă spun.

3. Președintele României intră într-un restaurant. Patronul și angajații se reped să-l salute și să-l întrebe ce și-ar dori. El îi întreabă:
- Aveți mici?
- Sigur, domnule președinte!
- Atunci... Două mici!

L-am biruit pe însuși Alex Ștefănescu (la bancuri)


Alex Ștefănescu este un învingător prin excelență. Are calitățile fizice și morale, dar mai ales cele intelectuale, pentru a-și zdrobi potențialii adversari. E greu să se pună cineva cu Alex Ștefănescu la orice joc sau sport: șah, poker, dans, sonete pe rime date, tir cu pistolul, skanderbeg, pilotaj de mașini de curse, agățare de gagici etc.

            De aceea, participarea sa la concursul de „bancuri cu politicieni” organizat deunăzi, de Ignat, de Primăria Sectorului 2, îl presupunea din start ca pe un ocupant al locului 1, noi, ceilalți, căutînd să nu ne facem de rîs în lupta noastră pentru poziția secundă.
            Cu atît mai mîndru am fost că, la final, juriul, compus din Eugen Cristea și Bedros Horasangian, mi-a oferit o cunună de lauri mai prețioasă ca oricînd pentru că i-am avut în urma mea pe podium pe Tudor Octavian și Alex Ștefănescu, acesta doar pe locul III, de altfel cu totul atipic pentru impetuozitatea sa.
            Precizez cu fair-play că anul trecut Alex Ștefănescu a ocupat locul I și eu pe al doilea.

            Iată unul dintre bancurile cu care am izbutit o performanță ce se cuvine înscrisă în cartea recordurilor (mele personale):
            „Elena Udrea vine într-o dimineață la Cotroceni complet răvășită, palpitînd de emoție și spune că a comis un lucru îngrozitor. Președintele însuși, îngrijorat, o întreabă:
-Ce ai făcut?
-Am intrat într-o trupă de manele! răspunde ea.
-Groaznic! Cum de-ai făcut una ca asta?
-Nu m-au ținut frînele…”

marți, 20 decembrie 2011

Ne-a părăsit și Mariana Șora


Uniunea Scriitorilor din România și AsociațiaScriitorilor București anunță cu profundă tristețe încetarea din viață în ziua de 19 decembrie 2011 a scriitoarei Mariana Şora. S-a născut la 26 mai 1917, la Budapesta. A fost o remarcabilă prozatoare, traducătoare şi eseistă.
          Licențiată în țară în sociologie și filosofie, în 1940 a obţinut, la Sorbona, diploma în limba şi literatura franceză. Mariana Șora a avut o prodigioasă activitate de traducere în şi din română, precum şi dintr-o limbă străină în alta (germană, franceză, maghiară). A colaborat, de asemeni, la „Gazeta literară", „Viaţa românească", „Secolul 20", „Manuscriptum", „România literară" etc.
          A scris volumul O viaţă-n bucăţi (1992), rememorare autobiografică, alt memorial, Cenuşa zilelor (2002), A publicat proză scurtă, psihologică, Filigrane (2000) și romanul Rătăcire (1995).
          Covârşitoare numeric au fost cărţile tălmăcite, printre care scrieri de Goethe, Thomas Mann, Franz Kafka, Heinrich Boll, Willi Bredel, Eugen Ionescu. Din româneşte a tălmăcit opere de M. Blecher, Ioan Slavici (în franceză), N. Filimon, I.L. Caragiale, B. Delavrancea, Mihail Sadoveanu, Camil Petrescu, Mircea Eliade (în germană). Scriitori maghiari din România au fost transpuşi în germană.
          Prin dispariția Marianei Șora literatura română suferă o însemnată și dureroasă pierdere. 

duminică, 18 decembrie 2011

Ziua ASB la USR. Noi imagini de la Lucia Verona



Pe blogul dnei Lucia Verona, vicepreședinte al ASB găsiți imagini frumoase de le recenta Zi a ASB la USR. Preiau două:

Echipa tehnică a ASB: de la stînga Gabriela Andrei, Horia Gârbea, Adriana Niculae.

Grup de autori: de la stînga Aurel Maria Baros, Mariana Filimon, Cornelia Maria Savu, Lucian Vasilescu, Emil Mladin, Horia Gârbea, Sterian Vicol, Gh. Stroe.

Cărți noi! Eugen Suciu - Motanul, Editura Cartea Românească * * *

Lui Eugen Suciu îi plac pisicile și mai ales motanii, dar nu mai mult decît poezia. Volumul său este de fapt un obiect literar-plastic complex realizat dintr-un singur text, Motanul, (cu traducerile sale în germană, franceză, engleză de Gerhardt Csejka, Dinu Flămând și Florin Bican, așadar nume importante ale domeniului) așezat într-un ansamblu grafic cu fotografiile din variate poziții unei remarcabile sculpturi în lemn de Mircia Dumitrescu.

Fotografiile și montajul tehnoradacțional sînt realizate de Orban Anna-Maria. Rezultă un ansamblu elegant și expresiv în care poetul și sculptorul încearcă să esențializeze motanul cu tot ce semnifică el: „pîndă și seducție” - cum ar zice un prozator – element nocturn, prădător, monstru de lene și calinerie. Poetul zice: „pe mine nu mă interesează/ cine a inventat omul/ mă interesează/ cine a inventat motanul”. Pe noi, cititorii și privitorii, ne interesează cine a re-inventat motanul și aflăm deîndată: Eugen Suciu și Mircia Dumitrescu.

joi, 15 decembrie 2011

Ziua ASB la USR. 15 autori au citit poezie și proză





Devenită de-acum tradițională, „Ziua ASB la USR” a prilejuit o întîlnire a unor autori din filiala București a USR la sediul Uniunii Scriitorilor, în Sala Oglinzilor.

Un public de toate vîrstele format din elevi, profesorii lor și scriitori din Asociația Scriitorilor București dar și din alte filiale a asistat cu entuziasm la un recital foarte izbutit, cu lecturi scurte, de maximum cinici minute fiecare, dar spectaculoase, care a marcat finalul anului literar 2011 al celei mai mari filiale din cadrul Uniunii Scriitorilor. La final, scriitori și public s-au întreținut într-un cadru informal, au schimbat opinii și cărți și și-au luat rămas bun pînă după vacanță.

Au fost prezenți ca recitatori sau doar ca auditori scriitorii: Lucian Vasilescu, Dan Mircea Cipariu, Vasile Poenaru, Ioan Es. Pop, Nicolae Prelipceanu, Marian Drăghici, Cornelia Maria Savu, Ioana Drăgan, Ioana Diaconescu, Daniel Bănulescu, Gh. Stroe, Florea Burtan, Mariana Filimon, Lucia Verona, Ștefan Dorgoșan, Emil Mladin, Vasile Tărîțeanu, Mariana Petrescu, Catia Maxim, Sterian Vicol, Aurel Maria Baros, Horia Gârbea și alții.

Foto: Ștefan Dorgoșan (mulțumiri deosebite!)

miercuri, 14 decembrie 2011

Avanpremieră absolută - Richard III de Shakespeare



Gloucester:

S-a preschimbat a harţei noastre iarnă
Prin soarele familiei York în vară
Şi norii ce umbreau blazonul casei
S-au îngropat în hăuri de oceane.
Cununile ne înconjoară fruntea
Arme tocite zac pe panoplii.
Ne e schimbată vechea groază-n glume
Şi marşul crunt în vesel cîntecel.
Chipul ridat de luptă se destinse:
În loc să-şi mîne calul cu armură
Să vîre groaza în duşmani, petrece,
Se zbenguie cu doamnele-n iatac
Şi-ascultă glasul leşinat al scripcăi.
Dar eu n-am trupul bun de ţopăială
Nici chip frumos să-l mîngîi prin oglinzi.

Note:

Gloucester – înainte de încoronarea sa din 1483, viitorul Richard III purta titlul de Duce de Gloucester.
York – Gloucester făcea parte din familia York, fiind al optulea fiu, mezinul, al celui de-al treilea Duce de York, Richard Plantagenet.
blazonul casei - Ca Duce de Gloucester, viitorul rege folosea blazonul Angliei care era și al casei York, cu lei și crini aurii pe fond roșu, respectiv albastru. Acesta a fost stema Angliei între 1399 și 1603. (vezi imaginea)
Trupul bun - Se pare că Gloucester suferea de o ușoară infirmitate, ceea ce nu l-a împiedecat să fie un bun comandant de oști, ajungînd chiar conteabil al armatei engleze sub domnia lui Eduard IV. Ulterior, a fost ultimul rege englez care a murit pe cîmpul de luptă (22 august 1485). Un contemporan a scris că “era scund, cu faţa mică şi cu un umăr mai jos decît altul“. Nu e clar dacă diformitatea lui Gloucester nu e o invenție pusă în circulație de inamicii săi din jurul lui Richmond (viitorul Henric VII) și amplificată de Shakespeare.

W. Shakespeare Richard III, traducere și note de Horia Gârbea, din Opere, vol. VI, ediție îngrijită de George Volceanov, în curs de elaborare. În portret: Richard III.

marți, 13 decembrie 2011

Hat-trick Doina Ruști!


Doina Ruști a obținut „tripla”, un fel de Mare Șlem al „circuitului literar”, luînd premiul Academiei Române pentru romanul „Lizoanca” (2009) după ce primise premiile ASB pentru ”Zogru” (2006) și al USR pentru „Fantoma din moară” (2008). Profesoară universitară și prozatoare extraordinară, Doina Ruști a obținut în timp record cele trei premii cu trei romane consecutive. Mă bucur de a fi semnalat încă de la debutul său cu „Omulețul roșu” și de a fi confirmat la „Zogru” înzestrarea ei de excepție care combină talentul cu o fantezie nelimitată și cu o mare tenacitate.

Foarte puțini scriitori în viață au obținut toate cele trei mari premii (cel al Academiei se acordă doar o singură dată) și niciunul într-un interval atît de scurt ca Doina Ruști. Printre aceștia se află:


Nicolae Manolescu (Academie, 4 x USR, 3 x ASB),
Eugen Simion (Academie, 5 x USR, 3 x ASB),
D.R. Popescu (Academie, 6 x USR, 3 x ASB)
Mircea Cărtărescu (Academie, 3 x USR, 2 x ASB),
Traian T. Coșovei (Academie, 2 x USR, 3 x ASB),
Liviu Ioan Stoiciu (Academie, 3 x USR, 2 x ASB)
și, cu toată modestia,
Horia Gârbea (Academie, 1 x USR, 1 x ASB).

luni, 12 decembrie 2011

Premiile Academiei pe anul 2009 vor fi decernate joi

Premiile Academiei Române pentru anul 2009 se vor decerna joi 15 decembrie de la ora 12 în Aula Academiei. Lista premianților și lucrărilor premiate se află mai jos. Felicitări cîștigătorilor!

ÎN DOMENIUL FILOLOGIEI ŞI LITERATURII

1. Premiul TIMOTEI CIPARIU
Lucrarea : Influenţa turcă asupra limbii române
- autor : Emil Suciu

2. Premiul BOGDAN PETRICEICU HASDEU
Lucrarea : Gramatica limbii române
- autor : Constantin Frâncu

3. Premiul ION CREANGA
a) Lucrarea: Cartea şoaptelor
- autor : Varujan Vosganian

b) Lucrarea: Lizoanca
- autor : Doina Ruşti

4. Premiul TITU MAIORESCU
Lucrarea : Dicţionarul subiectiv al personajelor din opera lui I. L. Caragiale
- autor : Gelu Negrea

5. Premiul LUCIAN BLAGA
Lucrarea : Modernismul retro în romanul românesc interbelic
- autor: Paul Cernat

6. Premiul MIHAI EMINESCU
Lucrarea : Eonul marelui desant
- autor: Daniel Corbu

7. Premiul ION LUCA CARAGIALE
Lucrarea : Leoaica rănită sau ce faţă umană are fiara
- autor: Aurel Gheorghe Ardelean

Cărți noi! Nicolae Prelipceanu - Odioseea – un jurnal pe sărite, Institutul European * * *


Umorul lui Nicolae Prelipceanu e binecunoscut printre scriitori, iar judecățile sale logice și tranșante, care nu-și menajează interlocutorii prinși cu contradicția sînt la fel de notorii și de temute. Chiar și poemele sale au o construcție carteziană în care lirismul e ascuns iar înduioșările lipsesc. Aceste trăsături ale autorului transpar perfect în colecția sa de tablete, de fapt niște contra-editoriale publicate în ziarul România liberă între 2006 și 2011.

Deși sînt riguros datate și se referă la momente precise ale istoriei recente, articolele nu sînt afectate de trecerea timpului. Se întîmplă acest lucru din două motive: autorul are capacitatea de a ridica evenimentele deasupra conjuncturalului, mai ales prin concluziile trase (asta e bine) și stările de fapt, de regulă contradictorii și ilogice cînd nu aberante de-a binelea, se mențin cu voioșie în lumea noastră (și asta e rău). Chiar dacă, prin absurd, societatea românească s-ar curăți peste noapte de tarele ei, articolele lui Nicolae Prelipceanu ar rămîne interesante pentru că ele sînt radiografia precisă a elementelor unei lumi care a existat, realizată cu mijloace precise, cu obiectivitate dar și cu talent. Astfel, ceea ce reiese din volum, care poate fi citit de oriunde și care este foarte unitar în stil și intenții, este că „libertatea” și „democrația” ultimelor două decenii au schimbat prea puțin, și eventual în rău lumea românească. Au rămas perene: prostia, slugărnicia, lipsa de logică, parvenitismul, hoția etc.

Fără a fi neapărat mizantrop, deși o doză bună de pesimism este în scrisul lui, Nicolae Prelipceanu expune neconcesiv faptele și trage cuvenitele încheieri care-i confirmă starea de nemulțumire și îi alimentează în subsidiar umorul. O întrebare dintr-un titlu mă urmărește: „Împreună, dar cu cine?”. Ea revine adesea sub diferite formulări în textele lui Nicolae Prelipceanu iar răspunsul l-am auzit foarte adesea, tot interogativ, cînd se puneau la cale mărețe fapte alimentate de optimism: „Nu vezi că n-ai cu cine?” Autorul jurnalului refuză alinierea, nivelarea „la bază” în mediocritate și „tribalizarea” politică sau de altă natură. Inteligent și sceptic, Nicolae Prelipceanu se izolează dar nu tace. Celor care mai au urechi de auzit, scrisul lui le poate spune multe și le dă senzația regăsirii de sine.

duminică, 11 decembrie 2011

A murit Leonida Lari


Anul 2011 poate fi considerat unul nefast pentru cultura română. În acest an, care se va încheia în curînd, ne-au părăsit 20 de scriitori, membri ai Uniunii Scriitorilor din Asociația Scriitorilor București, mulți dintre ei autori ai unor opere semnificative, precum și alți oameni de cultură ca Johnny Răducanu, Liviu Ciulei, Mircea Spătaru, Al. Tocilescu, Andrei Blaier.

Cea mai de curînd plecată a fost poeta Leonida Lari care a dispărut azi, 11 decembrie 2011, la ora 6.30. Pe blogul scriitorilor bucureșteni (regretata poetă făcea parte din ASB, secția poezie) găsiți un necrolog al scriitoarei și militantei Leonida Lari (1949-2011). Fie să afle pacea eternă!

Lansări la cenaclul SRSFF



Vineri 16 decembrie, lansări SF-F de top la Club Calderon!

sâmbătă, 10 decembrie 2011

Cărți noi! „Venus” - Povestiri erotice Science Fiction, Eagle Publishing House, antologie * * *


Pentru cei cît de cît familiarizați cu fenomenul SF românesc, numele adunate pe coperta noii antologii a Societății Române de Science Fiction și Fantasy reprezintă o adevărată „dream team” a genului, o echipă mixtă de forță pentru că, așa cum e normal fiind vorba de Eros, trebuie să consultăm opinia ambelor genuri, dacă nu cumva în vreun univers paralel sau extraterestru or fi mai mult de două sexe.

Autorii care s-au străduit să-și pună talentul și fantezia de autori SF în slujba zeiței dragostei sînt: Cristian Mihail Teodorescu, Ștefana Cristina Czeller, Silviu Genescu, Ioana Vișan, Ștefan Ghidoveanu, George Lazăr, Liviu Radu și Antuza Genescu.

În cuprins apar variante numeroase ale temei amorului dintr-o perspectivă inedită: sex cu extraterestre, sex între pămînteni, cu creaturi diabolice și revenanți, tot ce niște minți iscusite și dotate cu talent își pot imagina. Această a treia culegere tematică a SRSFF este și cea mai reușită, fiecare dintre texte fiind realizat cu grijă pentru a excela tematic și stilistic. Cel de deschidere, al lui Cristian Mihail Teodorescu este un veritabil roman (80 de pagini) complex și incitant. Și povestirile celorlați participanți denotă nu numai fantezie ci și un lăudabil scrupul scriptural.

Felicitări și la mai multe!

vineri, 9 decembrie 2011

Campion!

După aproape șase luni de pauză competițională, am jucat cu sete în concursul clubului „Bridge for fun” de duminică 4.XII (mulțumiri Jeni pentru găzduire) și, împreună cu partenera mea Cristina, am ocupat locul I la o diferență semnificativă de locul II (ocupat de propriul meu naș, Dan B. și de partenerul său Dodo).

Cine nu crede, poate vedea clasamentul desfășurat aici. Donă cu donă într-un Howell de 28 de done în care am luat doar de 2 ori 0.

joi, 8 decembrie 2011

Azi Tudor a suflat în 5 lumînări!




Azi, la aniversare, Tudor (Huppy) a putut pentru prima dată să citească inscripția de pe tort. A fost destul de emoționat și s-a relaxat spre seară la un film 3D - „Motanul încălțat”.

miercuri, 7 decembrie 2011

Shakespeare - Opere IV



Primul tiraj al volumului s-a epuizat în urma cererii mari de la Tîrg. Dar al doilea tiraj va apărea în cîteva zile. Cartea poate fi comandată și pe situl editurii Paralela 45 unde se află la secțiunea „capodopere ale literaturii”.

Traducătorii speră să vă ofere volumul 5 la Tîrgul Bookfest și el să conțină în orice caz „Negustorul din Veneția” (traducere și note Horia Gârbea) și „Troilus și Cresida” (traducere Lucia Verona), probabil și partea I din „Henric IV” (traducere și note de George Volceanov). După aceea, preconizăm, Lucia Verona și cu mine, să ne unim forțele și să-l biruim pe Richard III cu cal cu tot.

Iar eu mă voi ocupa și de piesa aceea... la care nu se pronunță numele.

„Visul” în interpretarea actorilor


Luni seara, la Clubul Dramaturgilor, „Vis de-o noapte-n miezul verii” pe care l-am tradus recent a avut parte de un botez foarte reușit într-o lectură însuflețită a actorilor din anul 3 UNATC (toată clasa) pregătiți de profesorii universitari Olga Delia Mateescu și Paul Chiribuță, prezenți și ei desigur, și Irina Ungureanu care a avut un alt spectacol și nu a putut veni. Interpreții cuplurilor de îndrăgostiți aveau chiar vîrsta personajelor iar Prihor Prunc-Bun, jucat de două (!) fete simultan putea avea orice vîrstă.

Reușită și lansarea Cristei Bilciu din „Poema desnuda” citind cu mare haz trei proaspeți absolvenți de la facultatea de actorie a Universității Hyperion.

Lansarea volumului Shakespeare - Opere IV s-a făcut cu 2 exemplare, restul tirajului fiind epuizat, în prezența celor trei traducători ai volumului și patru ai echipei complete pentru Opere (George Volceanov, Violeta Popa și cu mine plus Lucia Verona). În curînd editura va trimite pe piață un nou tiraj, pe hîrtie mai bună se zice. Așa că îl veți găsi.

Discuțiile post-lectură au fost purtate în cerc mai restrîns pentru că la 20.30 urma să înceapă meciul Dinamo-Steaua.

Mulțumesc Luciei Verona pentru poze, reproduc una, restul le găsiți pe blogul ei.

marți, 6 decembrie 2011

PREMIILE USR pe anul 2011 - se primesc volume pînă la 1 martie

Uniunea Scriitorilor din România anunță autorii și editurile interesate că volumele participante la competiția pentru PREMIILE USR pe anul 2011 se primesc la sediul USR din Calea Victoriei nr. 115, București, sector 1, pînă la data de 1 martie 2012. Persoană de contact Roxana Sintion. Se pot înscrie volume ale autorilor care sînt sau nu membri ai Uniunii apărute în ediție princeps în anul 2011 (nu reeditări totale sau parțiale). La secțiunea „debut” pot participa numai debutanții absoluți care au publicat prima carte în 2011.

sâmbătă, 3 decembrie 2011

Negustorul din Veneția. Prima întîlnire cu Shylock

BASSANIO:(evreului) El e, Signor Antonio.
EVREUL:(aparte)
Ce mutră de perceptor fariseu.
Desigur, îl detest că e creștin,
Mai rău că în prostia lui cinstită
Dă bani fără dobîndă: strică piața
De credite din care mă hrănesc.
Dacă l-aș prinde pe-ăsta la strîmtoare
Mi-aș răcori ranchiuna ce i-o port!
BASSANIO: Shylock, auzi?

EVREUL: Desigur. Tocmai chibzuiam cum stau
Cu banii și, din cîte mi-amintesc,
Nu pot acoperi deodată suma:
Trei mii sînt mulți. De unde să-i găsesc?
Tubal e un evreu din neamul meu.
Bogat fiind, mă poate ajuta.
Pe cîte luni dorești? (lui Antonio) Distinse domn,
Vă pomeneam tocmai acum cu stimă.
ANTONIO: Shylock, eu nici nu iau și nici nu dau
Vreun ban ca să cîștig din treaba asta.
Acum, pentru că-i vorba de un prieten,
Stric regula. (lui Bassanio) Ai apucat să-i spui
Cîți bani dorești?
EVREUL:
Da, da, mi-a zis: trei mii.
ANTONIO: Pentru trei luni.
EVREUL: Uitasem, pe trei luni.
(lui Bassanio) Așa mi-ai spus.
(lui Antonio) Totul pe garanția ta. Parcă ziceai
Că nu dai bani și nici nu iei defel
Pentru dobînzi.
ANTONIO:
Nu. Asta niciodată.
EVREUL: Cînd Iacob turmele-i păștea lui Laban ,
Ce-i era unchi... Iacob era al treilea
După Avram , ca neam, prin lucrătura
Isteței sale mame . Cum ziceam...

ANTONIO: Și ce-i cu el? Lua unchiului dobîndă?
EVREUL: Nu, nu „dobîndă”. N-ai putea să-i spui
Chiar o „dobîndă”. Însă fii atent:
S-au înțeles atunci Laban și Iacob
Ca mieii cei vărgați și cei cu breze
Să fie luați de Iacob ca răsplată.
Toamna, ducea pe noatini la berbeci
Și, tocmai cînd mîrlitul era-n toi
Între acele creaturi cu lînă,
Vicleanul ciobănaș belea nuiele
Și le-nfigea în fața oii care
Făta, pe urmă, miei cu blana-n dungi,
Deci cuveniți, după contract, lui Iacob.
Era un mijloc de a fi bogat.
Un mijloc binecuvîntat: e drept
Să fii prosper, cît timp nu furi pe altul.
ANTONIO: Prin asta Iacob încerca norocul,
Nu voia lui îi hotăra cîștigul,
Ci mîna cea divină. Și prin asta
Tu vrei să spui: e camăta cinstită?
Ți-e aurul berbec, arginții miei?
EVREUL: N-aș zice, dar îi înmulțesc ca turma.
Asta s-o știți...
ANTONIO:
Bassanio, ține minte
Că diavolul citează texte sfinte
Spre-al său folos. Un suflet ticălos
E un tîlhar cu zîmbet drăgăstos
Sau măr frumos, dar putred la cotor.
Înșelăciuni cu un chip îmbietor.
EVREUL: Ducați trei mii, o sumă rotunjoară
Trei luni din doișpe. Hotărăsc dobînda.
ANTONIO: Hai, Shylock, cît ai vrea să-ți datorăm?
EVREUL: Signor Antonio, foarte des, mereu
Pe la Rialto socoteală-mi ceri
Că-s cămătar și că percep dobînzi.
Am ridicat din umeri, răbdător
Cum e tot neamul meu cel încercat.
Necredincios și cîine ce sugrumă
Așa mi-ai zis și mi-ai scuipat caftanul
Doar pentru că-mi trăgeam un drept al meu.
Acum, se pare, ajutor pretinzi.

NOTE:
- Fiul cel mic al lui Isaac și nepot al lui Avram după Cartea Facerii. De aici enunțul că Iacob era al treilea (a treia generație) după Avram.
- Laban era unchiul lui Iacob, fratele mamei sale și tatăl lui Lea și Rașela.
- Avram era întemeietorul neamului evreu, primul patriarh de după potop.
- Rebecca era mama lui Iacob. Ea și-a determinat soțul, prin viclenie, să-l binecuvînteze în momentul morții pe Iacob și nu pe fratele mai mare al acestuia, Esau.

Imagini: Al Pacino în rolul lui Shylock și Jeremy Irons în rolul lui Antonio în ecranizarea din 2004.

miercuri, 30 noiembrie 2011

Invitație la Clubul Dramaturgilor

Asociația Scriitorilor București – secția de dramaturgie

Clubul Dramaturgilor

Luni, 5 decembrie, ora 18,
La sediul Uniunii Scriitorilor, Sala Oglinzilor,

Spectacol-lectură
noua traducere a piesei „Vis de-o noapte în miezul verii”
de William Shakespeare
în românește de Horia Gârbea

Lectura susținută de clasa de Arta Actorului - UNATC (prof.univ.Olga Delia Mateescu,-Paul Chiributa,-Irina Ungureanu) anul 3: Bianca Popescu, Anda Tămășanu, Ella Prodan, Alina Mihai, Anamaria Maier, Alexandra Vrabie , Oana Pușcatu, Lucian Ionescu,Cosmin Pana, Vlad Drăgulin, George Rotaru, Alex .Stefanescu, Vlad Trifaș, Andrei Gheorghe.

Cu aceasta ocazie va fi lansat, în prezenta traducătorilor
George Volceanov, Violeta Popa, Horia Gârbea,
volumul W. Shakespeare Opere vol. IV, recent apărut la editura Paralela 45.
Va mai fi lansat volumul de versuri, Poema Desnuda de Crista Bilciu,
apărut la editura Cartea Românească.

Vă aștept cu drag!

marți, 29 noiembrie 2011

Ay, ay, ay-ya-ya-yay, Puerto Rico!

Acest blog a fost vizitat de cititori din 84 de țări, după cum arată numărarea steagurilor, operație pe care, în locul lui Pristanda, o face un sistem automat. Printre cele mai exotice țări spre care au mers mesajele mele și comentariile dvs.: Zambia, Bolivia, Burkina Fasso. Mă bucur că deunăzi s-a adăugat și Porto Rico.

Cel mai tare m-aș bucura să merg personal în aceste 84 de țări și în cîte s-or mai adăuga.

luni, 28 noiembrie 2011

Vis de-o noapte-n miezul verii. A doua zi după lansare


Mergînd pe ulițele Tîrgului Gaudeamus, mă trezesc, vorba lui Goga, că-mi spune satul (tîrgul) „dumneata”… Motivul stă în aprecierile făcute, cu o generozitate cum rar întîlnești în ziua de azi, de dl. George Volceanov la adresa traducerii mele din Shakespeare (Vis de-o noapte-n miezul verii) care, alături de a sa (Regele Ioan) și a Violetei Popa (Îmblînzirea scorpiei) formează al patrulea volum al Integralei Shakespeare al cărei îngrijitor este chiar George Volceanov. Pe rînd, Mircea Martin, Irina Horea, Denisa Comănescu, chiar Bedros Horasangian cu care, în ciuda simpatiei reciproce, am avut și destule „contre” pe tema situației politice din Caucaz, dar și alții m-au privit „altfel” neuitînd să-mi precizeze că, odată ce au auzit de la însuși George Volceanov că l-am tradus bine pe Shakespeare am urcat frumușel în top.

Ce-nseamnă să te laude cine trebuie! Mai ales că față de efortul lui George Volceanov și al Violetei Popa care au tradus, fiecare și împreună, „Sonetele”, „Furtuna”, cele trei versiuni ale lui „Hamlet” și încă alte cinci piese, lupta mea cu Oberon e o joacă.

Uitîndu-mă în urmă, la cele șapte luni de lucru, cu 2300 de versuri și 80 de note mi se pare totuși că această aventură intelectuală, cea mai palpitantă din cariera mea, e incredibilă și de nerepetat. Am recitit textul în volum și mi s-a părut că versurile nu le-am scris eu, ci mi-au „venit” ca pe o cale nevăzută, ca unui medium aflat în transă în care a pogorît, poate, duhul lui Shakespeare. Cred că acesta e modul cel mai profund de a simți traducerea, o decorporalizare a traducătorului în al cărui creier ajunge să locuiască altul, în cazul meu, cîndva Corneille iar acum Will SXPR.

Îi mulțumesc așadar lui George Volceanov, inegalabilul co-părinte al lui Hamlet, pentru că mi-a provocat „transa” și pentru că mi-a girat intrarea în lumea bună a traducătorilor lui Shakespeare. Dar, vorba lui Sorescu, din finalul „Vărului Shakespeare” : „Ne-am odihnit murind, acum la muncă !”. Antonio își așteaptă corăbiile - și traducerea - la Veneția.

În imagine: La lansare, cei trei traducători ai volumului IV din Opere prezentați de Tiberiu Stamate de la „Paralala 45” (cu microfon) . Foto: Ruxandra Gârbea

sâmbătă, 26 noiembrie 2011

O cronică la „pantera...”

O cronică pertinentă la volumul meu „pantera sus, pe clavecin” a publicat Emanuela Ilie în revista Convorbiri literare, nr.6. Am descoperit-o abia acum, mulțumesc autoarei și vă invit să o citiți aici. Între altele, Emanuela Ilie observă:

„Lectura integrală a primului ciclu de poeme, trecătorul din karona, lasă exact aceeasi impresie ca si această fereastră abia deschisă spre o interioritate vulnerată, dar suficient de orgolioasă pentru a-si masca frustrările si angoasele, fie ele diurne ori nocturne: aceea a unui fond intern profund melancolic, travestit în mici secvente alegorice sau în microfabule cu morala la vedere (trecătorul din karona, întoarcerea acasă, menajeria).

Cînd nu apelează la aceste forme de camuflare si nici nu invocă, direct, motivul plurivalent semantic al măstii, poetul recurge la motivul evaziunii cu functie evident compensatorie: suficiente poeme din Pantera sus, pe clavecindatorează foarte mult tiparului narativ propriu unor fictiuni ale initierii: călătoria în teritorii îndepărtate, pe axa verticalei temporale ori a orizontalei spatiale. Abia anuntată în prima sectiune din carte (prin călătoria în mythos-ul ambiguu al efiriei), această dominantă tematică irigă întregul ciclu secund al cărtii, lettres orientales. După cum o arată si titlul acestuia, scrisorile reprezintă produsul poetic al întîlnirii cu ceea ce de regulă este subsumat, în imaginarul colectiv, exotismului. Călătoria în teritorii îndepărtate (Baku, Guba, Xi’An, Shanghai sînt reperele spatiale invocate de scriitor) functionează, desigur, nu doar ca initiere într-o exterioritate ce se dovedeste, în totul, o alteritate radicală, în sens deopotrivă etnic, socio-politic, religios si mentalitar. Într-un cunoscut eseu consacrat esteticii diversului, Victor Segalen vedea, pe bună dreptate, exotismul drept o ingenuă, eternă oscilatie între alteritatea pitorească si identitatea în formare.

Majoritatea acestor lettres orientales ale lui Horia Gîrbea pot fi interpretate, din această perspectivă, nu atît ca raport – nu-i vorbă, original – asupra diversitătii, cît ca exercitii de confesiune discretă, dar netrucată, a unui poet care, cum am mai spus, preferă oricînd efuziunii sentimentaloide filtrul autocenzurii demne.”

Lansare - Shakespeare, Opere vol. IV. Sîmbătă 26 noiembrie, ora 17 la Tîrg

Daca ajungeti mîine, sîmbătă 26 nov., prin Tirgul Gaudeamus de la Romexpo,
vă rog să nu ocoliți, la ora 17, standul editurii Paralela 45.

Va avea loc lansarea volumului IV din seria „Opere” de W. Shakespeare care
cuprinde trei importante piese:

"Regele Ioan" - traducere și note de George Volceanov (îngrijitorul seriei de Opere)
"Îmblînzirea scorpiei" - traducere de Violeta Popa
"Vis de-o noapte-n miezul verii" - traducere și note de Horia Gârbea

De asemeni, volumul va fi relansat
luni 5 decembrie, de la ora 18, la Uniunea Scriitorilor, la Clubul Dramaturgilor,
cu ocazia unei lecturi în premiera a noii traduceri, radical diferite, a piesei

„Vis de-o noapte-n miezul verii”

vor interpreta tineri actori - studenți de la clasa prof. univ. Olga Delia Mateescu.

joi, 24 noiembrie 2011

Marta și Arta. Premiul Cartea Anului acordat de „România literară” și Fundația Anonimul a revenit Martei Petreu


Aseară, la Clubul Prometheus, juriul revistei România literară a decernat Premiul Cartea Anului pentru 2011. A fost a 10-a ediție. Au fost nominalizate șase volume, fiecare membru al juriului prezentînd unul dintre ele. Alegerea a fost dificilă, fiind vorba de cărți valoroase semnate de Eugen Simion și Mihai Zamfir, (ambii critică literară) Marta Petreu și Octavian Soviany (ambii cu romane), Ioan Es. Pop (poezie) și Dinu Flămând (traducerea poeziei lui Fernando Pessoa).

Nicolae Manolescu a prezentat volumul Martei Petreu și i-a adus elogii deosebite în special pentru schimbarea de paradigmă în romanul „țărănesc” în care s-au ilustrat Slavici, Rebreanu, Preda, acum avînd în „Acasă, pe cîmpia Armaghedonului” un roman al lumii rurale scris din perspectiva unui intelectual care s-a rupt de acea lume.

Marta Petreu a rememorat în cuvîntul de mulțumire cronicile lui Nicolae Manolescu care au contribuit la consacrarea ei de la debutul din 1981 pînă azi.

miercuri, 23 noiembrie 2011

Premiile Asociaţiei Scriitorilor Bucureşti - Pagini de istorie


Premiile Asociaţiei Scriitorilor Bucureşti, filială a Uniunii Scriitorilor din România, se acordă, în noua formulă, de după 1989, din anul 1994 (atunci s-au decernat, ca şi în continuare, pentru anul editorial anterior - 1993). După o pauză de mai mulţi ani, Iosif Naghiu, secretar atunci al ASB, a reînfiinţat aceste premii, a obţinut an de an fonduri şi a organizat decernarea vreme de 10 ani (pentru anii editoriali 1993-2002).

După dispariţia regretatului Iosif Naghiu, în noiembrie 2003, premiile au continuat să fie decernate (în mandatele succesive ale subsemnatului) cu sprijinul MKB Romexterra Bank (2003), apoi cu cel al Primăriei Sectorului 2 Bucureşti, MKB Romextera Bank şi al revistei Săptămîna financiară (tradiţional, premiul de debut) la sediul Primăriei Sectorului 2 (pentu anii 2004 - 2010). În 2010 premiile de debut au fost susținute de Fundația EuroCulturArt. Premiile se acordă numai pentru volume ale membrilor ASB sau debuturi absolute.

În ultimii ani, primarul sectorului 2, dl. Neculai Onţanu, a decis acordarea unui premiu Opera Omnia unui scriitor din Bucureşti de către Primăria Sectorului 2, în consens cu juriul. Laureaţi au fost pe rînd: George Bălăiţă, Eugen Simion, Nicolae Manolescu şi Augustin Buzura, Ileana Mălăncioiu, Gabriela Adameşteanu și în acest an Dan Cristea.

Juriul se alege prin vot secret de către Comitetul director al ASB. Între 2006 și 2009 a fost un juriu fix, numai din critici. Ulterior juriul se alege anual și pot face parte din el orice scriitori, membri ai ASB.

Tradiţional, ceremonia de acordare are loc toamna şi începe la ora 11 sub deviza: „Nu aşteptăm ceasul al 12-lea, premiem valoarea la timp”. Doar în 2005, ceremonia a fost fixată într-o zi de 13 la ora 13.13 şi atunci un cutremur s-a declanşat în jurul orei 14 determinînd reintrarea în tradiţie.

În timp, numeroşi membri ai ASB şi debutanţi de talent, cei mai mulţi devenind membri ulterior, au primit acest premiu. Dacă am cita doar numele unora dintre cei care nu mai sînt azi printre noi, ar trebui să ne amintim de nume ca Iuliu Raţiu, Mircea Ghiţulescu, Ion Drăgănoiu, Marin Sorescu, Ion Stratan, Alexandru Condeescu, Ion Covaci, Ion Hobana, Constantin Stan.

În imagine: Iosif Naghiu și Horia Gârbea în 2001, împreună cu Nicolae Breban, la Muzeul Literaturii Române. Autor al fotografiei (probabil) Dan Vatamaniuc

Laureații Premiilor ASB pe anul 2010 - Premiul „Opera Omnia”: Dan Cristea

Laureații premiilor ASB pe anul 2010 - Traduceri și premiul special




Premiul pentru traduceri: Tudora Șandru Mehedinți

Premiul special: Traian T. Coșovei

Foto: Ștefan Dorgoșan

Laureații Premiilor ASB pe anul 2010 - poezie și proză






Poezie: Anca Mizumschi și Bogdan O. Popescu

Proză: Bogdan Teodorescu și Ioan Groșan

Foto: Ștefan Dorgoșan

Laureații Premiilor ASB pe anul 2010 - debutanții





Prozatorii Horia Tabacu și Adrian Buzdugan, poetul Marius Stoian.
Foto: Ștefan Dorgoșan

Premiile ASB pe anul 2010 au fost decernate ieri la Primăria Sectorului 2



Ieri, marţi, 22 noiembrie 2011, în Sala de Consiliu „I.L. Caragiale” a Primăriei Sectorului 2 Bucureşti, a avut loc festivitatea tradițională de acordare a Premiilor Asociaţiei Scriitorilor Bucureşti (ASB) pentru volume apărute în anul 2010. Este a șaptea oară consecutiv cînd premiile se acordă în acest loc, cu sprijinul direct al Primăriei sectorului 2, al primarului acestui sector, dl. Neculai Onțanu. Au participat numeroși scriitori, oameni de cultură, ziariști.

Juriul ASB, a fost format din acad. Eugen Simion, Radu Voinescu, Gelu Negrea, Dan Mircea Cipariu, și Horia Gârbea (voluntar alăturat juriului după indisponibilitatea de ultim moment a membrului ales inițial, Octavian Soviany). Premiile pentru scriitori consacrați, membri ai ASB și Premiul Opera Omnia au fost acordate cu sprijinul financiar al Primăriei Sectorului 2 iar cele trei premii de debut au fost oferite de Fundația EuroCulturArt (președinte Dan Mircea Cipariu) și de AgenţiadeCarte.ro.

La eveniment participat ca invitat special senatorul Cristian Diaconescu. Uniunea Scriitorilor din România a fost reprezentată de Varujan Vosganian prim-vicepreședinte, Irina Horea şi Gabriel Chifu, vicepreședinți.

S-au acordat următoarele premii:

Premiul Opera Omnia decernat de Primăria Sectorului 2, la recomandarea juriului: Dan Cristea.

Premiile pentru proză :
Bogdan Teodorescu – “Băieţi aproape buni”, Editura Tritonic
Ioan Groşan – “Un om din Est”, Editura Tracus Arte

Poezie: Bogdan O. Popescu – “Aerobiciclete”, Editura Brumar
Anca Mizumschi – “Verso(u)ri”, Editura Humanitas

Critică, Eseu, Memorialistică, Jurnale: Dumitru Micu - “Început şi sfârşit de mileniu. Rememorări” şi “Critici prozatori“, Editura Muzeului Naţional al Literaturii Române

Traduceri din literatura universală: Tudora Şandru Mehedinţi – “Ora albastră” de Alonso Cueto, Editura Humanitas

Premiul special: Traian T. Coşovei - “Aerostate plângând”, Editura Tracus Arte

Premii de debut:
Horia Tabacu – “Drumul până la Piaţa Romană. Momente şi schiţe“, Editura Kron-Art (proză);
Adrian Buzdugan – “Capela excomunicaţiilor“, Editura Humanitas (proză);
Marius Stoian -”8215″, 22th Century Publishing (poezie).

Foto: Ștefan Dorgoșan căruia îi mulțumesc

marți, 22 noiembrie 2011

Poeții recitatori și poeți (ne)spectatori. La Gală

La Gala Poeziei Românești de sîmbătă de la Ateneu, din public au lipsit mai ales poeții. Unii, invitați explicit, au spus, la fel de explicit, că nu vin dacă nu sînt și ei pe listă (a lui Manolescu, firește). Alții au absentat în tăcere.

„Admitem cazul că e ocupat” - zicea deloc inocent Ilie Moromete despre voiajorul care nu mai „ieșea” la sapă. Dar din peste 300 de membri, cîți are secția de poezie a ASB, atîți oameni ocupați sîmbătă seara? Interesul pentru poezia confraților e minim. Se mai miră apoi că nici pe ei, la rîndul lor, nu-i citesc/ascultă colegii.

Cîte un poet îmi dă volumul său, dar pe al meu nu-l citește. Mă roagă să scriu neapărat „măcar cîteva rînduri” (spre a mă înjura apoi că n-am scris destul). Și neapărat îmi trage o dedicație de tipul: „Criticului (?!) H.G. cu... [bîra-bîra] și cu speranța unui ecou”.

Demni de stimă sînt poeții care, nefiind pe listă, au venit să-și asculte confrații. Am remarcat cîțiva dar, fiind lume multă, unii îmi vor fi scăpat. Printre cei pe care i-am întîlnit: Stoian G. Bogdan, Diana Iepure, Florica Bud, Gh. Vlad, Anca Mizumschi, Răzvan Ionescu, Cristian Pavel, Valeriu Mircea Popa, Crista Bilciu.

Gala umbrelor


În timpul Galei Poeziei Românești de la Ateneul Român, după ce mi-am citit poemul și am stat pe scenă (de unde nu îi puteam auzi din păcate pe colegii mei care au urmat), m-am gîndit la cei care ar fi putut fi prezenți la Gală dacă timpul ar fi fost mai îngăduitor cu ei. Doi dintre ei au fost aduși în memorie prin vocea lui Ion Caramitru: Nichita Stănescu și Marin Sorescu. Dar ceilalți...

Pentru fiecare poet invitat dintre cei 26 ar putea fi numit un spirit care să-l însoțească și poate chiar ele vor fi fost acolo, cu noi: Petre Stoica, M. Ivănescu, Cezar Ivănescu, Daniel Turcea, Marius Robescu, Virgil Mazilescu, Cezar Baltag, Ioan Flora, Mariana Marin, Ion Stratan, Aurel Dumitrașcu, Cristian Popescu, Iustin Panța, George Vasilievici. Poate și Florin Mugur, Ioan Alexandru, Adrian Păunescu, Vasile Petre Fati.

Îmi imaginam, de pe scena Ateneului că, de fiecare dată cînd un poet vine să își recite textul și să își ocupe locul în fundal, pe fotoliul lui din stal, rămas liber, se așează una dintre glorioasele umbre ale poeților.

Nu-i greu să cred că, vorba lui Moromete, „așa și era”.

În imagine: Cristian Popescu

luni, 21 noiembrie 2011

Lansare. William Shakespeare, Opere, vol. IV


Vă invit să participați

Sâmbătă, 26 noiembrie, ora 17.00, Standul Editurii Paralela 45
la Tîrgul Gaudeamus

la lansarea volumului

WILLIAM SHAKESPEARE, OPERE, vol. IV
-Îmblânzirea scorpiei, Regele Ioan,
Vis de-o noapte în miezul verii.
Traduceri de Violeta Popa, George Volceanov şi Horia Gârbea
(Colecția Capodopere ale literaturii universale)

Juriile care vor acorda premiile USR pentru cărți apărute în 2010

Consiliul USR a ales prin vot secret, în ziua de 18 noiembrie, componența juriilor USR pentru premiile pe anul 2010.

Juriul de nominalizări

Iulian Boldea
Mircea A. Diaconu
Lucian Alexiu
Sanda Cordoș
Dan Mircea Cipariu

Juriul de premiere

Dan Cristea
Nicolae Oprea
Gabriel Coșoveanu
Vasile Spiridon
Paul Aretzu

Rezerve la juriul de premiere:
1. Alexandru Dobrescu
2. Ion Vartic

Puteți citi pe blogul scriitorilor bucureșteni comunicatele privind Comitetul USR (Alba Iulia, 17 noiembrie) și Consiliul USR (București, 18 noiembrie).

Consiliul USR despre scriitorul Paul Goma


Comunicat al Consiliului USR privind situaţia
domnului Paul Goma.

Consiliul USR, întrunit în ședința din 18 noiembrie 2011, comunică:

1. Domnul Paul Goma face parte din Uniunea Scriitorilor din România, conform unor hotărâri din anul 1990, iar Consiliul USR reconfirmă, prin vot, în unanimitate, calitatea de membru al USR a domnului Paul Goma.
2. Uniunea Scriitorilor din România va sprijini toate demersurile pentru ca domnul Paul Goma să dobândească toate drepturile ce decurg din calitatea sa de cetăţean român şi de membru al Uniunii Scriitorilor din România.
3. Din verificările efectuate la organele în drept rezultă că domnul Paul Goma este cetăţean român.

Mineriada nu s-a terminat! (Ecouri după Gala Poeziei)


Gala Poeziei Românești a prilejuit celor prezenți și nu numai lor (fiind transmisă direct și la Radio România) comentarii apreciative perfect justificate de anvergura evenimentului, unul fără precedent pentru literatura română în spațiul public în ultimii 21 de ani. Ce-a fost înainte de 1989 știm bine: literatura se împletea strîns cu ideologia și numai așa trecea către un public foarte larg.

Pe lîngă elogii, am primit și destule comentarii, nu negative sau critice, lucru acceptabil în fond, ci murdare, ofensive, mizerabile (desigur semnate curajos: „anonim”). Pofta morbidă și scîrboasă de a macula totul este cea care ne împiedecă să avem cultură, tradiții culturale, un mecenat decent și, în cele din urmă, vizibilitate.

Evenimentul a însemnat o uriașă încordare și obținerea, în sfîrșit, cu mari dificultăți, a mijloacelor financiare și mediatice prin efortul și generozitatea unor oameni și instituții. S-au găsit însă iată, destui care să mînjească acest moment rar așa cum anumite specii zoologice mînjesc lucrurile din jur cu excremente ca să le impregneze definitiv cu mirosul lor. Nimic nu trebuie să treacă la noi nemurdărit, neatins de vulgaritate, nehărțuit de mitocănie! Nicio bucurie a altora, în acest caz a sute de oameni, nu poate, din nenorocire, să nu stîrnească ura și agresiunea ticăloșilor. Nici măcar un înger n-ar trece prin această țară fără să fie scuipat și terfelit de bestiile întunecoase. Deviza pare să fie cea pe care am auzit-o pe 14 și 15 iunie 1990. Au trecut de atunci 21 de ani degeaba.

duminică, 20 noiembrie 2011

Tot de la Gală. „Trecutul - o sărbătoare”





Am primit și eu cîteva poze de la Gală din partea confraților prezenți care au imortalizat recitalul meu (ce a cuprins doar poemul „trecutul - o sărbătoare”). Primele două le datorez lui Liviu Ioan Stoiciu, a treia lui Leo Butnaru. Le mulțumesc foarte mult pentru aceste imagini.

UPDATE: Fotografii excelente de la Gală puteți vedea aici, pe situl Uniunii Scriitorilor
E vorba despre fotografii realizate de Gabriel Boholţ, exclusiv pentru Uniunea Scriitorilor din România.

Engleza, ca engleza... Româna ne omoară!

Un superb anunț/reclamă ce mi-a intrat automat în pagina căsuței poștale gmail.com:

„Vorbesti fluent & scri (SIC!!) corect limba engleza in 24 zile. Afla totul aici www.limba-engleza.info”

Să scri(i) corect (într-)o limbă! Iată dezideratul suprem. Propun să începem cu a noastră, cea străbună! Nu intrați pe situl cu pricina, că începeți să scrieți românește ca ei!

Să nu uităm partenerii Galei!

Gala Poeziei Românești, manifestare literară de o anvergură fără precedent în ultimii 20 de ani, a fost posibilă prin sprijinul financiar oferit de Ministerul Culturii și al Patrimoniului Național, aportul coproducătorilor: TVR și SRR care au transmis gala. Parteneri media: Jurnalul Național, Adevărul, România literară, Luceafărul de dimineață.

Alte imagini de la Gala Poeziei Românești






Nora Iuga, Ioan Es. Pop, Ion Mureșan, Daniel Bănulescu. Foto: Ruxandra Gârbea

Imagini de la Gala Poeziei Românești







Liviu Ioan Stoiciu, Varujan Vosganian, Emil Brumaru, Vasile Dan și Horia Gârbea, Adrian Popescu. Foto: Ruxandra Gârbea

Postări populare

A apărut o eroare în acest obiect gadget

Arhivă blog