vineri, 31 octombrie 2014

Cinci ani de blog!

Din cauza multor preocupări am uitat să marchez împlinirea, la sfîrșitul lunii octombrie, a CINCI ani de cînd există acest blog.

Mulțumesc celor care-l frecventează și care constituie rațiunea lui de a exista. Sper că au găsit aici, măcar uneori, informații utile și aticole care să le placă.

Cărți noi! Carul cu poeți (I)

Constantin Marafet Penumbra trandafirului, Fundația Scrisul Românesc.

Se vede încă din titlu că volumul lui Constantin Marafet își propune un registru delicat, al semitonurilor (penumbrei). Întîlnim o poezie de dragoste, a evanescențelor în care iubirea hoinărește printre aștri, umbra visului devine copac, muntele tresare din luciul apei. Numai imagini de pus în albume verzui și bune de răsfoit la gura sobei. Poetul coboară din zodia lui și cheamă depărtările sau stă santinelă la pian cu iubita care e fîntîna sufletului. El arpegiază le nesfîrșit aceeași gamă, fără teama de minor și previzibil. Nu găsesc imensa forță textualizatoare (?) și poetică de care vorbește pe copertă Ion Roșioru, ci recitalul onest al unui pianist de salon.

Vasile Iftimie Fluturi în cutia poștală, Editura Zona Publishers

Cînd Vasile Iftimie este ludic și își acceptă minoratul, este simpatic și are momente izbutite. Grandilocvența nu-l prinde: sînt o cruce lipsită de răstignire sau cai în spume au năvălit peste mine. Parol? Versurile căutate îi fac și ele rău: Macii au mirosul depărtărilor. Ipostazele favorabile poetului sînt cele în care nu pozează în bardul cu sîngele clocotind nu se știe de ce. I-aș da sfatul din propriile versuri: respiră/ cît să nu stingi lumînarea/ și așteaptă ori caută-te în cenușă/ de vrei să te regăsești la celălalt capăt. Cît se caută prin scrum, Vasile Iftimie este poet. Cînd vrea să fie Byron, nu numai că nu este acela, dar se pierde și pe sine.

Vali Nițu 11 esențe pentru T. , Editura Bibliotheca


Poetul tîrgoviștean Vali Nițu scrie pentru T. 11 clipe, 11 elogii, 11 lacrimi etc. Cine este T.? Nu vreo misterioasă doamnă, de la Camil Petrescu citire, nici orașul de domiciliu ci, deducem din versurile concentratelor sale compuneri lirice, Timpul. Vremea este redusă la o inițială. Din punctul meu de vedere, această împărțire și modulare pe cifra 11 (poate de inspirație nichitiană) este una exterioară și artificială, mai ales că textele intitulate șoapte nu se deosebesc esențial de tăceri sau taine. Ele sînt interesante prin ele însele, alcătuind un corp relativ unitar de meditații elegiace, tinzînd spre esențele invocate din titlu. Vali Nițu scrie concentrat și elegant, fără efuziuni și pretenții spectaculare, meditativ, propunînd cercuri albe / cîștigate la tombola de ninsori/ la limita dintre rost/ și spațiu. 

miercuri, 29 octombrie 2014

Concurs pt tinerii creatori. Festivalul naţional de literatură "Vasile Lucaciu"


În 29 şi 30 noiembrie 2014, va avea loc ediţia a XIX­-a, bienală, a Festivalului naţional de literatură "Vasile Lucaciu", care cuprinde un concurs pentru tinerii creatori care n-au debutat în volum. Textele (inedite), 10-­15 pagini de poezie şi/sau proză, vor fi trimise în două exemplare, până la 10 noiembrie 2014, pe adresa Primăriei Cicîrlău, cod poştal 437095, judeţul Maramureş, sau pe adresa de e­mail primariacicarlau@yahoo.com.

Juriul, format din scriitori de la reviste literare din Cluj­Napoca, Oradea, Zalău, Bistriţa, Satu Mare şi Baia Mare, va acorda premii constând în publicare şi în bani (marele premiu ­ 500 lei, trei premii pentru poezie (300, 250 şi 200 lei) şi trei premii pentru proză (300, 250 şi 200 lei). Concurenţii propuşi pentru premii vor fi invitaţi la festival, cazarea şi masa fiind asigurate de organizatori. Informaţii suplimentare: tel. 0730­930235 sau nicolaegoja@yahoo.com.

marți, 28 octombrie 2014

Palmaresul Festivalului naţional de umor “Ion Cănăvoiu”

Palmaresul
 Festivalului naţional de umor “Ion Canavoiu”
editia a XXII-a

Concurs de volum

Premiul pentru carte de umor (epigramă) – volumul “Elipsele lui Ipse”, Ed. Semne, Bucureşti, 2014 – LAURENŢIU ORĂŞANU, Bucureşti
Premiul pentru carte de umor (fabulă) – volumul “Doriţi să zâmbiţi”, editura PIM, Iaşi, 2014, - GEORGE PETRONE, Iaşi
Premiul pentru carte de umor (antologie) – volumul “Gorjul umorostic”, - Grigore Marian Dobreanu, Gorj

Concurs de epigramă

Premiul I - nu se acordă
Premiul II -  Janet Nică, Dolj
Premiul III – Laurenţiu Ghiţă, Bucureşti

Concurs de fabule

Premiul I – Petru-Ioan Gârda, Cluj-Napoca
Premiul II – Vasile Larco, Iaşi
Premiul III – Vali Slavu, Hunedoara

Concurs de parodie/poezie umoristică

Premiul I -  Florin Rădulescu, Bucureşti
Premiul II – Any Drăgoianu, Gorj
Premiul Revistei “Luceafărul de dimineaţă” – Mihail Bădulescu, Braşov

Concurs de caricatură/ fotografie umoristică

Premiul Special – Costel-Emilian Pătrăşcan, Brăila

Diplome speciale pentru Salonul de caricatură
Leonte Năstase, Constanţa
Nicolae Ioniţă, Ploieşti
Suleiman Mohammed Almosihij, Arabia Saudită
Besik Dugashvili, Georgia
Katon Aqhari, Malaezia
Halasz Geza, Ungaria
Adelaida Mateescu, Bucureşti
Aurelian Iulius Suţă, Târgu-Jiu

Premiul anual pentru literatură “Ion Cănăvoiu”
George Drăghescu, pentru volumul

“Singur la cabină”, Ed. CJCPCT Gorj

luni, 27 octombrie 2014

Festivalul Ion Cănăvoiu în Gorj

În zilele de 24-26 octombrie 2014 la Tg. Jiu și Runcu (localitatea natală a poetului),  avut loc Festivalul Național de Umor „Ion Cănăvoiu” - Gorj, Ediția 22. 


Am făcut parte dintr-un juriu vesel în care a excelat prin umor poetul Spiridon Popescu, bucuros că Dumnezeu i-a lăsat în viață calul, după rugăciunea din cunoscutul său poem. 

Au mai făcut parte veteranii Alexandru Păsărin, președintele Ligii Culturale „Fiii Gorjului”, Nicolae Dragoș și Elis Râpeanu care a aniversat recent 75 de ani, Spiridon Popescu și Ion Popescu-Brădiceni.

Printre laureați: Any Drăgoianu (autoarea pozei), L. Orășanu, Vali Slavu, Vasile Larco și alți autori din toată țara. La salonul de caricatură au participat și Leonte Năstase și Nicolae Ioniță. Mulțumiri lui Ion Cepoi (directorul CPCCT Gorj, în poză cu mircofonul) și echipei sale, cu o mențiune specială pentru directorul de proiect Viorel Surdoiu.

Marele Premiul Ion Cănăvoiu (acordat prin tradiție unui autor cu rădăcini gorjene) l-a primit George Drăghescu, poet, actor și animator cultural.

Voi reveni cu palmaresul complet cu precizarea că am descoperit un poet foarte interesant din Brașov (nu vreau să-i greșesc numele, aștept comunicarea oficială) căruia am insistat să i se acorde un premiu și pînă la urmă a primit unul special din partea revistei „Luceafărul de dimineață”.


Luceafărul de dimineață - nr. 10/2014

În curînd va apărea nr. 10/2014 al revistei Luceafărul de dimineață, cu un sumar variat și atractiv. 

Pe pagina întîi se află un scurt poem de Eugen Suciu. Cronica lui Dan Cristea se referă la mai multe volume recente de poezie și critică. În caietul critic semnează recenzii Radu Voinescu (despre un volum de Andrei Terian), Andrea Hedeș (despre Mircea Muthu), Horia Gârbea (despre Traian Dobrinescu), Ana Dobre (despre Ștefan Mitroi), Felix Nicolau (despre Mihail Vakulovski), Ioan Holban (despre Eugen Uricaru), Nicolae Coande (despre Sorin Delaskela), Adrian G. Romila (despre Mihai Radu), Cornel Ungureanu (despre Angela Martin). 

Avanpremierele editoriale sînt oferite de Dumitru Velea și Isabella Drăghici (poezie) și Ioan Groșan (proză memorialistică). În continuarea anchetei „Genurile minore vs. mainstream”, începută în nr. 9, o intervenție concluzivă are Cristian Tamaș care anticipează apropiatul Colocviu Național de Literatură SF și F „Ion Hobana”. 


În centrul revistei, surpriza numărului este un fragment din romanul Fratele semnat de criticul Răzvan Voncu. 

Geo Vasile se referă la recentul laureat al premiului Nobel pentru literatură: Patrik Modiano. Cărțile lunii (nouă și toate de poezie) sînt prezentate pe scurt de Horia Gârbea. Un reportaj bogat ilustrat rememorează prima ediție a Festivalului Național de Literatură de la Cluj. 

Carmen Bulzan îl omagiază pe  Miguel de Unamuno la 150 de ani de la naștere. Cartea de idei și cartea străină sînt prezentate de Simona Drăgan (Silvia Marin Barutcieff) și Laura Botușan (Elf Shafak). În pagina tinerilor poeți apar Raluca Dumitran și Moni Stănilă. La teatru/film revine Ana-Maria Nistor cu o severă cronică la „D’ale carnavalului” (T. Mic), iar Călin Stănculescu se referă la premierele românești ale toamnei. 

Un eseu de Alina Naiu are ca subiect poezia Liubiței Raichici. Urmează opinii de Radu Aldulescu și Adrian Costache, rubricile de muzică și sport semnate de Costin Tuchilă și Gelu Negrea, iar numărul se încheie cu cronica plastică a Iolandei Malamen (despre Corneliu Vasilescu)

duminică, 19 octombrie 2014

William Shakespeare Opere, vol. VIII la Editura Tracus Arte

La Editura Tracus Arte a apărut 

William Shakespeare Opere, vol. VIII.

Cuprinde piesele:

Richard al III-lea 
(traducere Horia Gârbea)
Măsură pentru măsură 
(traducere George Volceanov)
Poveste de iarnă 
(traducere Violeta Popa)

Coordonatorul ediției W. Shakespeare Opere, cu traduceri noi ale întregii opere dramatice și lirice: prof. George Volceanov.

În curînd, cu lansare probabilă la Tîrgul Gaudeamus, va apărea volumul IX.

duminică, 12 octombrie 2014

Shakespeare după Shakira, Sharapova, Shaorma…


Pe Taica Google, înțeleptul ce pe toate le știe, dacă începi să dai căutare cu literele SHA, îți apar în ordine (care este una a popularității, firește, a frecvenței căutărilor) Shakira, Sharapova, Shaorma…
Dacă mai adaugi un K, prima e Shakira și, totuși, al doliea e Shakespeare…
Să ne amintim celebrul monolog al zădărniciei din Piesa Scoțiană:

Dar mâine, și cu mâine, și cu mâine
Abia se târâie din zi în zi
Spre ultimul cuvânt din cartea vremii.                      
Lumină de la fiecare ieri
Primit-au proștii ca să poată merge
Pe drumul plin de pulbere al morții.
Piei, scânteiere scurtă, piei, că viața
E-o umbră trecătoare, o sărmană
Paiață, ce-i fudulă sus, pe scenă,
Cât ține rolul, ápoi amuțind,
E snoava spusă de un idiot,

Umplută vârf cu zgomotul și furia. (Macbeth. V.5, traducere HG)

sâmbătă, 11 octombrie 2014

Toamnă frumoasă la Cluj. Festivalul Național de Literatură


  

 La finalul primului recital poetic, la deschiderea Festivalului Național de Literatură de la Cluj, președinta filialei locale a Ununii Scriitorilor și principala organizatoare, doamna Irina Petraș, l-a rugat pe poetul Horia Bădescu să recite cunoscutul său poem „E toamnă nebun de frumoasă la Cluj” pentru a îmblînzi zeitățile ce se îngrijesc de vreme. Ca urmare, sau doar întîmplător, toate zilele Festivalului, dintre care ultima a coincis cu inaugurarea Tîrgului de Carte Transilvania (ediția a doua, organizator Editura Eikon) au fost fost superbe, cu timp senin și călduros dar și foarte reușite prin conținutul manifestărilor.


Iniţiat de Uniunea Scriitorilor din România şi organizat de Filiala Cluj a USR, evenimentul a strîns reprezentanţii celor 20 de filiale ale Uniunii Scriitorilor. 


            În prima zi, după deschiderea festivă și Rondul de gală al scriitorilor invitaţi la care au luat cuvîntul, alături de Irina Petraș, primarul municipiului Cluj și Președintele Uniunii Scriitorilor iar mulți dintre poeți au avut scurte momente lirice, participanții au avut timp să intre în atmosferă, să schimbe cărți și idei iar apoi s-au reunit la un nou recital public la Centrul de Cultură Casino din Parcul Central cu genericul „Microfonul vă aparţine”.
                 
            A doua zi, cei prezenți au putut lua parte la decernarea titlului de Doctor Honoris Causa al Universității Babeş-Bolyai scriitorului portughez Antonio Lobo Antunes sau la un tur al Clujului vechi în care le-a fost ghid competent istoricul Lukács Jószef de la revista Apostrof.  A urmat, în Aula Magna a UBB, Colocviul Național: Revistele literare de azi pentru mâine

            În cea de-a treia zi a festivalului, cei aproape 100 de scriitori, localnici și din alte zone ale țării s-au împărțit în echipe care au realizat un „desant” literar în instituții de învățămînt ale Clujului, cu pledoarii pentru literară și recitaluri urmate de discuții cu tinerii cititori, aceasta fiind probabil cea mai importantă manifestare a festivalului, prilejuind contactul direct între autori și publicul juvenil.


În seara acestei ultime zile, s-au produs lansări de carte pe scena Festivalului Internaţional de Carte Transilvania. Răzvan Voncu și-a lansat volumul O istorie literară a vinului în România  cu degustare de vinuri odată cu vernisajul Salonului de toamnă al scriitorilor plasticieni ai Filialei Cluj a USR. Simultan, criticul Nicolae Manolescu, președintele Uniunii Scriitorilor s-a întîlnit cu studenții la Colegiul de Performanţă Academică. Finalul Festivalului l-a constituit decernarea Marelui Premiu al Festivalului Internaţional de Carte Transilvania lui Antonio Lobo Antunes și Marelui Premiu al FestLit Cluj 2014 scriitorului român Gabriel Chifu pentru romanul său Punct și de la capăt. Un premiu special al juriului a revenit eseistului Ştefan Borbély. 

vineri, 10 octombrie 2014

Colocviul Național de Dramaturgie „Mircea Ghițulescu" - Ed. a II-a




Colocviul Național de Dramaturgie „Mircea Ghițulescu" - Ed. a II-a a avut loc azi 10 octombrie 2014 la Teatrul Tudor Vianu din Giurgiu, ca parte a Festivalului Teatrelor Dunărene Ediția a XVII-a.

A fost organizat de teatrul gazdă și Filiala București-Dramaturgie a Uniunii Scriitorilor, amfitrion fiind Mircea M. Ionescu, directorul teatrului, cunoscut dramaturg. Au participat dramaturgi, regizori, actori, ziariști.

La final s-au decernat Premiile Concursului Național de Dramaturgie „Dramaturgie în Doi” - ediția a V-a.

Repetițiile cu piesa cîștigătoare încep chiar de lunea viitoare.

În continuarea programului zilei, cei prezenți și publicul local au putut viziona pe rînd piese de noi de Horia Gârbea, Lucia Verona, Mircea M. Ionescu (premieră absolută).

Colocviul Național de Dramaturgie a fost înființat de regretatul critic teatral Mircea Ghițulescu și a fost reluat în anul 2013, într-o nouă formulă, la inițiativa lui Mircea M. Ionescu. În cadrul festivalului a fost decernat trofeul acestuia Filialei  București-Dramaturgie a USR pentru activitatea sa și în special pentru Clubul Dramaturgilor, organizat în colaborare cu Institutul Cultural Român.





miercuri, 1 octombrie 2014

Debut de stagiune la Clubul Dramaturgilor!


Detalii pe blogul dramaturgilor bucureșteni aici

(foto Mihail Cratofil)

Taxa pe stîlp și taxa pe copac


Pentru a însănătoși bugetul, propun să se perceapă o serioasă taxă pe stîlp și să fie dublată și de o taxă pe copac. Și nu numai pe stîlpii care țin fire electrice – pe orice stîlp. Aceste taxe să fie achitate de stăpînii de cîini dar și de cetățenii care hrănesc cîini care nu sînt ai lor. Căci cîinii nu fac nicio diferență între stîlp și copac și nici între stîlp și stîlp.

De asemenea, o taxă de stîlp/copac, dar mai moderată, să fie percepută și bărbaților adulți și să fie progresivă cu vîrsta. Pentru că se presupune că un bărbat adult se poate folosi de un stîlp sau copac întocmai ca un cîine și tot mai des pe măsură ce înaintează în vîrstă.

Această idee mi-a venit trecînd pe strada cu nume urît Bălteni. Nu numai numele e urît, și ea e urîtă. Dintre toate străzile cartierului meu, unele frumoase, Bălteni e cea mai urîtă. Asta o simt și cîinii care fac pe ea pînă băltește și o seamănă cu excremente. O simt probabil și stăpînii cîinilor care îi duc prioritar pe strada Bălteni ca să o maculeze sistematic. Toți cîinii din Tei sînt scoși din blocuri și aduși la prima oră a zilei pe strada Bălteni. Deși salubrizarea altor străzi e acceptabilă, pe strada Bălteni nimeni nu face curat niciodată. Ca să intre zilnic pe strada Bălteni pentru legitima ușurare, cîinii și stăpînii lor trebuie să parcurgă un labirint printre jaloanele anterioare. Pe strada Bălteni sînt cei mai mulți stîlpi din București și cei mai mulți cîini iubitori de stîlpi din București. Fiind o stradă cam dosnică, bănuiesc că și unii stăpîni de cîini sau chiar stăpîni fără cîini folosesc stîlpii ei. O taxă pe stîlpii din Bălteni ar îmbogăți primăria.

Deși are doar vreo o sută de metri, strada Bălteni e o mină de aur cu condiția de a fi exploatată rațional. Să nu credeți că stăpînii sau cîinii lor și-ar muta locul de răsfăț dacă s-ar pune taxe. Știm de la Pavlov că un cîine, dacă s-a obișnuit cu ceva, nu se mai schimbă ușor. Cîinii sînt fideli stîlpilor favoriți ca și stăpînilor.

Totuși eu aș generaliza taxa pentru toți cei menționați. Și, mai ales aș îndesi copacii (e și ecologic). Iar unde n-ar crește copaci, aș pune stîlpi. Sau măcar stîlpișori, stîlpuleți. Cred că unii au avut deja ideea asta înaintea mea: n-ați văzut Calea Victoriei??
A apărut o eroare în acest obiect gadget

Arhivă blog