miercuri, 17 decembrie 2014

Poezie și jazz. Recital la Teatrul de Comedie

Mulțumesc prietenilor prezenți la recitalul poetic de luni, 15 decembrie, de la Comedie. 

Mulțumesc în special organizatorilor: Ioan Cristescu și Cipariu Dan Mircea, colegelor de podium Ioana Greceanu și Anca Mizumski precum și lui Florin Iaru, inegalabilului muzician Mircea Tiberian și studentei sale care a cîntat, artistului Dan Vatamaniuc pentru pozele pe care mi le va da și Cocăi Popescu pentru pozele pe care le vedeți. 

Și un moment de reculegere în memoria prietenilor evocați de noi la începutul întîlnirii, 
regretații Traian T. Coșovei și Cornelia Maria Savu.





luni, 8 decembrie 2014

Cu Ricardo III la Madrid

La Madrid, în Piața Sf. Ana, m-am întîlnit pe neașteptate cu personajul meu preferat și am făcut o poză împreună. 
Observați că nu se joacă nici acolo „Richard III” de SXPR, ci o „adaptare” cu fantasmele și visele lui. Regizorii îl au pe bietul Will la degetul cel mic, la Madrid ca și la București.

Premiile Muzeului Național al Literaturii Române pe anul 2014


Juriul, alcătuit din: acad. prof. univ. dr. Eugen SIMION (preşedinte), prof. univ.
dr. Silviu ANGELESCU, prof. univ. dr. Lucian CHIŞU, prof. univ. dr. Nicolae MECU,
conf. univ. dr. Ioan CRISTESCU (directorul MNLR), a decis acordarea următoarelor
premii:

Premiul Perpessicius – ediții critice

Toma Velici - pentru îngrijirea ediției Ion D. Sîrbu, Opere. I. Jurnalul unui jurnalist
fără jurnal. II. Corespondență, lucrare editată de Academia Română, Fundația Națională
pentru Știință și Artă, București, 2013

Premiul Perpessicius – ediții critice

Tudor Nedelcea - pentru îngrijirea ediției Ion D. Sîrbu, Opere. I. Jurnalul unui
jurnalist fără jurnal. II. Corespondență, lucrare editată de Academia Română, Fundația
Națională pentru Știință și Artă, București, 2013

Premiul Șerban Cioculescu – memorialistică și istorie literară

Măriuca Vulcănescu – pentru îngrijirea ediției Mărgărita Ioana Vulcănescu. Memorii-
Jurnal, vol. I, Editura Vitruviu, 2013

Premiul Petru Creția – filologie clasică s-a acordat ex aequo:

Ioana Costa - pentru volumul Antichitățile noastre, Editura Ratio et Revelatio, col.
Philologia Classica, Oradea, 2013

Alexander Baumgarten - pentru traducerea și comentarii la volumul Aristotel. Opere.
Despre suflet, Ediția a II-a, Editura Univers Enciclopedic Gold, București, 2013

Premiul Alexandru Piru – pentru încurajarea tinerilor cercetători
Bianca Burța-Cernat

Premiul pentru eseu critic
prof. univ. dr. Ion Vartic

Premiu Special

Andrei Grigor - pentru coordonarea volumelor I – X - Cronologia vieții literare, Editura

Muzeul Literaturii Române, București, 2010-2012

duminică, 7 decembrie 2014

Cărți noi! C. Kapitza și Arminia Adam

Constantin Kapitza Fericire călătoare, Editura Betta * *

Cu o tenaciate și o sîrguință care l-ar fi calificat pentru un post de mucenic Constantin Kapitza și-a construit un stil poetic și-a delimitat un domeniu liric prin care să-și justifice dorința de a exista în literatură. A îndurat ironii și lovituri de la critici puși pe ciomăgeală, refuzuri ale unor comisii de primire inclemente în numele credinței în zeitatea sa – poezia. A rostogolit iar la deal, ca un Sisif, bolovanul dosarului său de validare care devenea tot mai mare și mai greu după fiecare azvîrlire devale. Exercițiul acesta l-a întărit și l-a învățat, în vreme cu suferea „sîngerînd sub o vrajă”. 

Volumele s-au adunat, au ajuns să fie vreo 18 pînă la această Fericire călătoare  în care eul își mărturisește o condiție adamică. Majoritatea textelor vorbesc despre nostalgia Paradisului (fericirea edenică s-a cărăbănit, călătoare), despre dificultatea întemeierii și a devenirii plătite cu sudoarea frunții. Cel mai rău: izgonirea din Eden s-a lăsat cu anularea nemuririi și, pe lîngă alte griji, Adam mai are și certitudinea sfîrșitului inexorabil. Indiscutabilul finish îi smulge versuri care impresionează: Nu este vinovat cel plin de spaimă.// Spaima îi cere numele și adresa/ pentru a se adăposti definitiv,/ ca o sărbătoare/ repetabilă. Chiar dacă mai scapă cîte un titlu sau vers care pietrifică inima celui mai indulgent lector (titlul Tăcerea liniștii sau metafora poetului ca abac într-un bîlci/ care-și numără singur bilele) Constantin Kapitza este un poet posibil. El își poate număra, din acest recent volum, destule bile albe care să-i facă uitate antecedentele. 

Arminia-Flavia Adam În amiaza cuvintelor, Editura Ardealul * * *


Pe Arminia-Flavia Adam am descoperit-o la Poșta redacției a revistei România literară, am atras-o în paginile Luceafărului de dimineață și am sfătuit-o cît m-am priceput, inclusiv să opteze pentru doar unul dintre prenume. Acest sfat nu mi l-a ascultat. Cel dintîi mentor i-a fost însă, am aflat acum, Eugeniu Nistor, poeta fiind din Mureș. A urcat rapid treptele de la debutul în revistă la cel în volum, apoi la o a doua culegere și iat-o, în doi ani cu trei volume. Acesta din urmă e cel mai substanțial și ca materie (200 de pagini) și ca spirit. Deși e o foarte bună versificatoare, autoarea a abandonat acum prozodia clasică. Multe poeme sînt încîntătoare: simple, elegante, mature. Altele mai suferă de mici exagerări metaforico-parabolice dar, la cît de repede evoluează, poeta va scăpa de ele. 

Iată o mostră de simplitate și bun gust în confesiune: La ceasul/ când luna va curge spre mine/ ca printr-o pâlnie. / voi smulge toate cuvintele/ din pântec/ și sufletul meu fără prunci/ va îmbrăca păsări negre. Sau încă: N-am știut niciodată/ dacă de la întâia ezitare începe primăvara,/ sau poate de la zâmbetul tău galant/ strîns ca un colier în jurul gâtului meu. Poezia inteligentă și grațioasă din acest volum o predispune pe Arminia-Flavia Adam unui frumos viitor. 

joi, 4 decembrie 2014

Veste bună. Legea subvenționării revistelor de cultură

După lupte seculare, Legea subvenționării revistelor de cultură a fost adoptată de Camera Deputaților în calitate de cameră decizională. Senatul o adoptase la 2 septembrie. Votul în plenul CD a fost unanim (279 pentru, 0 contra, 0 abțineri)

Detalii aici, pe situl Parlamentului.


miercuri, 3 decembrie 2014

Amintiri de la Madrid. Inaugurarea ASARS

La Madrid, fiind oaspetele Asociației Scriitorilor și Artiștilor Români din Spania, am asistat la un eveniment impresionat la Ateneul din Madrid la care au participat peste 350 de artiști de origine română și de prieteni ai lor. Am ascultat poezie și muzică și mesaje emoționante ale celor prezenți. Anterior am avut o întîlnire cu conducerea Asociației. Mulțumesc președintelui ASARS scriitorul Gelu Vlașin, vicepreședinților, poeții Marius Gîrniță și Marin Dumitrescu, părintelui și poetului Vasile-Eugen Barz, tuturor celor care m-au întîmpinat cu prietenie și ospitalitate.


Fotografiile sînt realizate la întîlnirea cu conducerea ASARS, (l-am avut alături și pe criticul Aureliu Goci) pe străzile din Toledo și pe scena Ateneului unde au recitat cei trei poeți: Gelu Vlașin Marius Gîrniță, Marin Dumitrescu, din recentele lor volume bilingve apărute la Madrid.





Am fost și la lansarea doamnei Ana Blandiana, cu volumul „Patria mea A4” în spaniolă, eveniment organizat de  ICR Madrid în fața unui public extrem de numeros și entuziast.

In Memoriam Tina Ionescu Demetrian (1924-2014)

Am aflat cu mere tristețe vestea că, la peste 90 de ani, după o carieră teatrală de excepție, actrița, poeta și autoarea de teatru Tina Ionescu Demetrian ne-a părăsit.

Detalii despre viața și opera ei, pe blogul Filialei București Dramaturgie a USR.

Dumnezeu s-o odihnească!

vineri, 28 noiembrie 2014

Omagiu prietenilor dispăruți: Sorin Preda și Ion Crețu

Am aflat cu mare tristețe, în aceeași zi, ieri, despre încetarea din viață a profesorului universitar și prozatorului Sorin Preda (1951-2014) și a criticului literar Ion Crețu (1942-2014).

Sorin Preda s-a stins chiar alaltăieri, pe neașteptate, tocmai cînd mă pregăteam să plec spre Alexandria unde îl întîlnisem ultima oară la „Zilele Marin Preda” din septembrie. Am avut astfel tristul prilej de a-l evoca la adunarea care a avut loc cu ocazia decernării „Premiilor Revistei Caligraf” în biblioteca județeană ce poartă numele unchiului său, Marin Preda. La solicitarea mea, Președintele Consiliului Județean Teleorman a promis că va institui un premiu care să se atribuie la Festivalul Marin Preda și care să poarte numele lui Sorin Preda, prozator optzecist însemnat și un reputat ziarist, legat de revista „Formula As” la care a lucrat 20 de ani.

Ion Crețu locuia de mai mulți ani la Alba Iulia, păstram legătura prin internet. Am apreciat întotdeauna rubrica lui de recenzii „Lecturi de serviciu”, unde scria despre volume din literatura universală. A fost un critic inteligent, un bun traducător și un om înzestrat cu umor. A publicat și poezie.

Prin dispariția lui Ion Crețu și Sorin Preda, literatura noastră suferă două grele pierderi care se adaugă dureros celei, tot premature, a Corneliei Maria Savu. Se confirmă trist credința populară că oamenii trec la cele veșnice cîte trei dintr-un grup, familie, breaslă.

Ultima mea fotografie cu Sorin Preda - Alexandria, 25 septembrie 2014 în casa unui prieten al lui și al lui Ștefan Mitroi. De la stînga: Sorin Preda, gazda noastră, Ștefan Mitroi, HG

joi, 27 noiembrie 2014

La Mulți Ani, Domnule Nicolae Manolescu!


Azi, 27 noiembrie 2014 domnul academician Nicolae Manolescu aniversează o vîrstă minunată. Îi doresc multă sănătate și multe bucurii. Sper să apuc și eu centenarul Domniei-Sale. 

Tocmai citesc cel mai recent volum al său, lansat acum trei zile (”Istoria literaturii române pe înțelesul celor care citesc”), cu bucuria cu care citeam Teme-3 acum 32 de ani, cînd l-am cunoscut. Domnul Nicolae Manolescu este un personaj important al formării și  biografiei mele. 


Cu deosebit respect: La Mulți Ani, Domnule Profesor!

(Foto: Festivalul „Zile și nopți de literatură” - Mangalia, 13 iunie 2009. Sus:  Alexandru Vlad, Nicolae Manolescu, Horia Gârbea, jos: Alexandru Vlad, Nicolae Manolescu, în planul doi Dan Cristea și Florina Ilis)

Premiului „Cartea Anului” al revistei „România literară” - 26 noiembrie 2014

Azi, la sediul Uniunii Scriitorilor a avut loc ceremonia de decernare a Premiului „Cartea Anului” al revistei „România literară”. Cel mai important premiu literar din RO. 

Printre nominalizați: „Echipa Shakespeare” - pentru vol. VIII și IX ale noii ediții de Opere complete ale bardului (de la stînga): George Volceanov - coordonator, Violeta Popa, Lucia Verona, Horia Gârbea (Foto: Irina Horea, mulțumirile noastre). Laudatio: acad. Nicolae Manolescu - super mulțumiri. 

Mulțumiri întregului juriu (Nicolae Manolescu, Gabriel Chifu, Gabriel Dimisianu, Mihai Zamfir, Sorin Lavric, Simona Vasilache, Cosmin Ciotloș).




Laureații la „Cartea Anului”: Dan Cristea și Mihai Dinu ex-aequo. 

Nu se putea alegere mai fericită! 

Nominalizarea alături de ei și clasarea în urma lor face cît două victorii. Și ceilalți nominalizați au fost la fel de prestigioși: Gabriela Adamesteanu, Ioan Moldovan. Matéi Visniec, Tania Radu, Eugen Uricaru. Plus Nicolae Manolescu și Gabriel Chifu care s-au retras, fiind în juriu. În Anul Shakespeare, omul din Stratford a fost cu noi.

Am menționat în cuvîntul de mulțumire că fără volumele despre teoria versificației ale dlui prof. Mihai Dinu, traducerile mele n-ar fi fost la fel de bune. 

Sincer omagiu prof. Mihai Dinu și șefului meu de la „Luceafărul” Dan Cristea! 

Felicitări tuturor colegilor nominalizați!

duminică, 23 noiembrie 2014

În curînd: „Luceafărul de dimineață” nr. 12 / 2014

În curînd va apărea nr. 12, ultimul din acest an, al revistei Luceafărul de dimineață. Revista are pe prima pagină două scurte poeme de Eugen Suciu. Cronica lui Dan Cristea este consacrată poeților Ion Horea și Lucian Vasilescu. 

În caietul critic semnează recenzii Andrea Hedeș (despre antologia „Clujul poeților”, alcătuită de Horia Bădescu), Horia Gârbea (despre Carmen Dominte și Coca Popescu), Răzvan Voncu (Magdalena Brătescu), Nicolae Coande (Constantin Iftimie), Ana Dobre (C. M. Ungureanu), Nicoleta Milea (Dinu Adam), Emil Lungeanu (Veronica Florescu), Sonia Elvireanu (Mircea Stâncel), Viorica Răduță (Stelian Țurlea), Barbu Cioculescu (Maria Calciu). 

Paginile de poezie îi au ca protagoniști pe Leo Butnaru, Virgil Botnaru, Felix Nicolau și Alexandru Păduraru, iar cele de proză pe Mihail Gălățanu (fragment de roman) și Ștefania Coșovei. N. Scurtu semnează o pagină de istorie literară. Din lucrările Colocviului Național de Literatură SF „Ion Hobana”, revista preia două eseuri substanțiale de Radu Voinescu și Marian Truță. 

Răzvan Voncu scrie la „Cartea lunii” despre volumul lui Ștefan Cazimir La Belle Epoque. Minciuna vine de la Răsărit. Spovedania „foștilor”. Laura Botușan comentează cartea străină (H. Murakami), iar Adrian Niță un volum de „gastrofilie” de Mădălina Diaconu. Consemnări despre un roman de Alessandro Baricco semnează Geo Vasile, iar Ion Popescu-Brădiceni despre poezia lui Eugen Evu. 

Rubricile obișnuite ale revistei grupează cronicile de film (Călin Stănculescu), muzică clasică (Costin Tuchilă) și rock (Dumitru Ungureanu), teatru (Ana-Maria Nistor), artă plastică (Iolanda Malamen), educație (Adrian Costache) și sport (Gelu Negrea). 

In Memoriam Cornelia Maria Savu

Colegii din Filalele București ale Uniunii Scriitorilor din România anunță cu profundă tristețe dispariția prematură a distinsei poete Cornelia Maria Savu.
Cornelia Maria Savu s-a născut la 4 septembrie 1954 la Vatra Dornei, judeţul Suceava. A absolvit cursurile Facultăţii de Limba şi Literatura Română (secţia română-engleză) a Universităţii Bucureşti în 1977.  A lucrat ca profesoară de limba engleză, redactor la Editura Ion Creangă, redactor, şef departament, editorialist, editor senior la cotidianul Curierul naţional şi la revista Cultura.
A publicat volumele de versuri : "Totem în alb", Editura Albatros 1973, "Uraniu, forme şi oameni de zăpadă", Editura Eminescu, 1978, „Emblema", Editura Eminescu, 1980, "Aventuri fără anestezie", Editura Eminescu, 1983, "Semne de viaţă", Editura Eminescu, 1987, "Roman cu sertare", Editura Vinea, 2005, 2009, Editura Dacia XXI, 2012.
Pentru poezia și publicistica ei, Cornelia Maria Savu a primit numeroase premii literare între care Premiul Nicolae LabişPremiul Asociației Scriitorilor București (2005) și Premiul Revistei Luceafărul pentru poezie, premiul pentru jurnalism cultural al Uniunii Scriitorilor din România, premiul pentru jurnalism cultural al APLER şi premiul pentru jurnalism cultural al revistei Tomis. A fost distinsă cu Ordinul Meritul Cultural în grad de Ofiţer.
Prin trecerea în eternitate a Corneliei Maria Savu, poezia românească și lumea noastră literară suferă o dureroasă pierdere.

A apărut o eroare în acest obiect gadget

Arhivă blog