duminică, 19 octombrie 2014

William Shakespeare Opere, vol. VIII la Editura Tracus Arte

La Editura Tracus Arte a apărut 

William Shakespeare Opere, vol. VIII.

Cuprinde piesele:

Richard al III-lea 
(traducere Horia Gârbea)
Măsură pentru măsură 
(traducere George Volceanov)
Poveste de iarnă 
(traducere Violeta Popa)

Coordonatorul ediției W. Shakespeare Opere, cu traduceri noi ale întregii opere dramatice și lirice: prof. George Volceanov.

În curînd, cu lansare probabilă la Tîrgul Gaudeamus, va apărea volumul IX.

duminică, 12 octombrie 2014

Shakespeare după Shakira, Sharapova, Shaorma…


Pe Taica Google, înțeleptul ce pe toate le știe, dacă începi să dai căutare cu literele SHA, îți apar în ordine (care este una a popularității, firește, a frecvenței căutărilor) Shakira, Sharapova, Shaorma…
Dacă mai adaugi un K, prima e Shakira și, totuși, al doliea e Shakespeare…
Să ne amintim celebrul monolog al zădărniciei din Piesa Scoțiană:

Dar mâine, și cu mâine, și cu mâine
Abia se târâie din zi în zi
Spre ultimul cuvânt din cartea vremii.                      
Lumină de la fiecare ieri
Primit-au proștii ca să poată merge
Pe drumul plin de pulbere al morții.
Piei, scânteiere scurtă, piei, că viața
E-o umbră trecătoare, o sărmană
Paiață, ce-i fudulă sus, pe scenă,
Cât ține rolul, ápoi amuțind,
E snoava spusă de un idiot,

Umplută vârf cu zgomotul și furia. (Macbeth. V.5, traducere HG)

sâmbătă, 11 octombrie 2014

Toamnă frumoasă la Cluj. Festivalul Național de Literatură


  

 La finalul primului recital poetic, la deschiderea Festivalului Național de Literatură de la Cluj, președinta filialei locale a Ununii Scriitorilor și principala organizatoare, doamna Irina Petraș, l-a rugat pe poetul Horia Bădescu să recite cunoscutul său poem „E toamnă nebun de frumoasă la Cluj” pentru a îmblînzi zeitățile ce se îngrijesc de vreme. Ca urmare, sau doar întîmplător, toate zilele Festivalului, dintre care ultima a coincis cu inaugurarea Tîrgului de Carte Transilvania (ediția a doua, organizator Editura Eikon) au fost fost superbe, cu timp senin și călduros dar și foarte reușite prin conținutul manifestărilor.


Iniţiat de Uniunea Scriitorilor din România şi organizat de Filiala Cluj a USR, evenimentul a strîns reprezentanţii celor 20 de filiale ale Uniunii Scriitorilor. 


            În prima zi, după deschiderea festivă și Rondul de gală al scriitorilor invitaţi la care au luat cuvîntul, alături de Irina Petraș, primarul municipiului Cluj și Președintele Uniunii Scriitorilor iar mulți dintre poeți au avut scurte momente lirice, participanții au avut timp să intre în atmosferă, să schimbe cărți și idei iar apoi s-au reunit la un nou recital public la Centrul de Cultură Casino din Parcul Central cu genericul „Microfonul vă aparţine”.
                 
            A doua zi, cei prezenți au putut lua parte la decernarea titlului de Doctor Honoris Causa al Universității Babeş-Bolyai scriitorului portughez Antonio Lobo Antunes sau la un tur al Clujului vechi în care le-a fost ghid competent istoricul Lukács Jószef de la revista Apostrof.  A urmat, în Aula Magna a UBB, Colocviul Național: Revistele literare de azi pentru mâine

            În cea de-a treia zi a festivalului, cei aproape 100 de scriitori, localnici și din alte zone ale țării s-au împărțit în echipe care au realizat un „desant” literar în instituții de învățămînt ale Clujului, cu pledoarii pentru literară și recitaluri urmate de discuții cu tinerii cititori, aceasta fiind probabil cea mai importantă manifestare a festivalului, prilejuind contactul direct între autori și publicul juvenil.


În seara acestei ultime zile, s-au produs lansări de carte pe scena Festivalului Internaţional de Carte Transilvania. Răzvan Voncu și-a lansat volumul O istorie literară a vinului în România  cu degustare de vinuri odată cu vernisajul Salonului de toamnă al scriitorilor plasticieni ai Filialei Cluj a USR. Simultan, criticul Nicolae Manolescu, președintele Uniunii Scriitorilor s-a întîlnit cu studenții la Colegiul de Performanţă Academică. Finalul Festivalului l-a constituit decernarea Marelui Premiu al Festivalului Internaţional de Carte Transilvania lui Antonio Lobo Antunes și Marelui Premiu al FestLit Cluj 2014 scriitorului român Gabriel Chifu pentru romanul său Punct și de la capăt. Un premiu special al juriului a revenit eseistului Ştefan Borbély. 

vineri, 10 octombrie 2014

Colocviul Național de Dramaturgie „Mircea Ghițulescu" - Ed. a II-a




Colocviul Național de Dramaturgie „Mircea Ghițulescu" - Ed. a II-a a avut loc azi 10 octombrie 2014 la Teatrul Tudor Vianu din Giurgiu, ca parte a Festivalului Teatrelor Dunărene Ediția a XVII-a.

A fost organizat de teatrul gazdă și Filiala București-Dramaturgie a Uniunii Scriitorilor, amfitrion fiind Mircea M. Ionescu, directorul teatrului, cunoscut dramaturg. Au participat dramaturgi, regizori, actori, ziariști.

La final s-au decernat Premiile Concursului Național de Dramaturgie „Dramaturgie în Doi” - ediția a V-a.

Repetițiile cu piesa cîștigătoare încep chiar de lunea viitoare.

În continuarea programului zilei, cei prezenți și publicul local au putut viziona pe rînd piese de noi de Horia Gârbea, Lucia Verona, Mircea M. Ionescu (premieră absolută).

Colocviul Național de Dramaturgie a fost înființat de regretatul critic teatral Mircea Ghițulescu și a fost reluat în anul 2013, într-o nouă formulă, la inițiativa lui Mircea M. Ionescu. În cadrul festivalului a fost decernat trofeul acestuia Filialei  București-Dramaturgie a USR pentru activitatea sa și în special pentru Clubul Dramaturgilor, organizat în colaborare cu Institutul Cultural Român.





miercuri, 1 octombrie 2014

Debut de stagiune la Clubul Dramaturgilor!


Detalii pe blogul dramaturgilor bucureșteni aici

(foto Mihail Cratofil)

Taxa pe stîlp și taxa pe copac


Pentru a însănătoși bugetul, propun să se perceapă o serioasă taxă pe stîlp și să fie dublată și de o taxă pe copac. Și nu numai pe stîlpii care țin fire electrice – pe orice stîlp. Aceste taxe să fie achitate de stăpînii de cîini dar și de cetățenii care hrănesc cîini care nu sînt ai lor. Căci cîinii nu fac nicio diferență între stîlp și copac și nici între stîlp și stîlp.

De asemenea, o taxă de stîlp/copac, dar mai moderată, să fie percepută și bărbaților adulți și să fie progresivă cu vîrsta. Pentru că se presupune că un bărbat adult se poate folosi de un stîlp sau copac întocmai ca un cîine și tot mai des pe măsură ce înaintează în vîrstă.

Această idee mi-a venit trecînd pe strada cu nume urît Bălteni. Nu numai numele e urît, și ea e urîtă. Dintre toate străzile cartierului meu, unele frumoase, Bălteni e cea mai urîtă. Asta o simt și cîinii care fac pe ea pînă băltește și o seamănă cu excremente. O simt probabil și stăpînii cîinilor care îi duc prioritar pe strada Bălteni ca să o maculeze sistematic. Toți cîinii din Tei sînt scoși din blocuri și aduși la prima oră a zilei pe strada Bălteni. Deși salubrizarea altor străzi e acceptabilă, pe strada Bălteni nimeni nu face curat niciodată. Ca să intre zilnic pe strada Bălteni pentru legitima ușurare, cîinii și stăpînii lor trebuie să parcurgă un labirint printre jaloanele anterioare. Pe strada Bălteni sînt cei mai mulți stîlpi din București și cei mai mulți cîini iubitori de stîlpi din București. Fiind o stradă cam dosnică, bănuiesc că și unii stăpîni de cîini sau chiar stăpîni fără cîini folosesc stîlpii ei. O taxă pe stîlpii din Bălteni ar îmbogăți primăria.

Deși are doar vreo o sută de metri, strada Bălteni e o mină de aur cu condiția de a fi exploatată rațional. Să nu credeți că stăpînii sau cîinii lor și-ar muta locul de răsfăț dacă s-ar pune taxe. Știm de la Pavlov că un cîine, dacă s-a obișnuit cu ceva, nu se mai schimbă ușor. Cîinii sînt fideli stîlpilor favoriți ca și stăpînilor.

Totuși eu aș generaliza taxa pentru toți cei menționați. Și, mai ales aș îndesi copacii (e și ecologic). Iar unde n-ar crește copaci, aș pune stîlpi. Sau măcar stîlpișori, stîlpuleți. Cred că unii au avut deja ideea asta înaintea mea: n-ați văzut Calea Victoriei??

Luceafărul 9/2014 a apărut. Cine vrea, îl poate primi în pdf

Lipsa unei rețele naționale de difuzare a presei distruge ideea de revistă culturală. Difuzorii privați nu le iau pentru că nu rentează (la 2 lei bucata, dacă vînd 10-20 de bucăți pe lună ce le mai rămîne lor, chiar cu comision 50%?). Așa încît se generalizează trimiterea revistelor în format pdf potențialilor cititori. 

Lectura în pdf e oricum mai plăcută decît cea pe siturile revistelor și, la urma urmei, hedoniștii pot să dea chiar un print! Eu prefer pdf-ul stocării de hîrtie, procedeu neecologic. Chiar dacă familia mea triază și dă la reciclat cu grijă hîrtia/plasticul/sticla, cîte ceva tot mai nimerește în gunoiul menajer.

            Ca urmare, începînd de la nr. 7 al revistei Luceafărul de dimineață am început să utilizez cele cîteva sute de adrese de oameni de cultură pe care le am pentru a le trimite LDD. E o muncă destul de ingrată. Nu pot trimite deodată la toți pentru că se blochează gmail-ul și mă avertizează că, dacă mai fac „spam”, o să îmi arate el mie, plus că la destinatar trimiterea poate ajunge direct în folderul spam. Dar așa, în grupuri de 30-40 de adrese, merge.


            Desigur, sînt limitat la agenda mea. Așa încît, dacă doriți să citiți Luceafărul (acum nr. 9/ 2014) în pdf, vă rog să-mi trimiteți un email cu adresa dvs. Iar dacă l-ați primit deja sau îl veți primi, îl puteți distribui și prietenilor. O altă variantă rămîne lectura pe situl www.revistaluceafărul.ro unde veți fi însă privați de minunatele noastre ilustrații și de arta punerii în pagină la care ne străduim lunar.

duminică, 28 septembrie 2014

În ce unități se măsoară suprafața?

"După încheierea sezonului estival și desființarea teraselor și cluburilor de pe plajele din Mamaia și Năvodari au ieșit la iveală foarte multe gunoaie. Ieri, Mamaia Nord și Năvodari au fost curățate de voluntari.
„Vântul și ploaia nu i-au descurajat pe voluntarii americani de la baza Mihail Kogălniceanu, nici pe noi și nici pe partenerii de la Let`s Do It, România!, iar  plaja de la Năvodari e mai curată. Le mulțumim!”, au postat reprezentanții Ambasadei Americane la București pe Facebook.
Potrivit celor de la Let`s Do It România!, la acțiune au participat 132 de voluntari, printre care și angajați ai Ambasadei SUA în România și US Force Army de la baza Mihail Kogălniceanu. În patru ore s-au strâns 5 tone de deșeuri pe o suprafață de 2 kilometri".  (Știri Yahoo.com)
*
Nu e prima oară cînd văd că diferite „organe de presă” măsoară suprafața în unități de lungime! Ar trebui ca militarii americani să organizeze un serviciu de voluntariat pentru predarea noțiunilor de clasa a IV-a către mass-media. Mi-aduc  bine aminte ce mă mai chinuiam în clasa a IV-a cu transformarea din ari în hectare și din amîndouă în metri sau km pătrați. Și invers. Pentru că-mi aduc aminte cît lucram cu ele, țin minte și noțiunile. Alte vremuri... 
Iar generația părinților mei își aminteau (fie iertați de Domnul cei mai mulți) cum transformau volumele și  debitele din litri în picioare cubice și din galoane pe oră în metri cubi pe minut. 

sâmbătă, 27 septembrie 2014

În curînd. Luceafărul de dimineață, nr.9 / 2014


În curînd va apărea nr.9 / 2014 al revistei Luceafărul de dimineață. 

Sumarul este dominat de o amplă anchetă pe tema „Genurile minore vs. mainstream” la care răspund 21 de scriitori, cei mai mulți autori de SF, policier, thriller, dar și critici literari. Ancheta va continua și în nr. 10.


Cronica literară este semnată de Dan Cristea și se referă la Monica Lovinescu. În caietul critic mai publică recenzii Gabriel Rusu, Adrian G. Romila, Andrea Hedeș, Simona Grazia Dima, Monica Grosu, Ana Dobre, Simona Drăgan, Laura Botușan.

Paginile de poezie îi au ca protagoniști pe Cassian Maria Spiridon, Laurențiu Belizan, Passionaria Stoicescu, Cristian Burada, iar cea de proză pe Adrian Voicu. Fragmente de istorie literară publică Florin Costinescu („Scriitorii români în arhive”).

Clara Mărgineanu îi ia un interviu poetului Marian Drăghici. Cartea străină e comentată de Geo Vasile. Împlinirea a 60 de ani de la nașterea lui Traian T. Coșovei este marcată printr-un un eseu al Adinei Rotaru și un text inedit al regretatului poet. 

Rubricile de teatru, film, muzică, sport, artă plastică sînt susținute de Irina Budeanu, Călin Stănculescu, Costin Tuchilă, Gelu Negrea, Iolanda Malamen. În pagina de opinii semnează Radu Aldulescu și Adrian Costache. 


vineri, 26 septembrie 2014

Festivalul Marin Preda, Alexandria, septembrie 2014


În zilele de 25 și 26 septembrie, la Alexandria și Siliștea-Gumești a avut loc Festivalul Marin Preda.





Juriul Concursului de proză „Marin Preda” din cadrul Festivalului Marin Preda, Alexandria, septembrie 2014 compus din Florea Burtan, Stan V. Cristea, Dumitru Augustin Doman, Horia Gârbea (președinte), Rodica Lăzărescu, Florentin Popescu, Mihai Stan a decernat următoarele premii:

Premiul „Marin Preda” şi Premiul Revistei „Luceafărul de dimineaţă” - Cezar-Mihai Pârlog (Bucureşti), 

Premiul I şi Premiul Revistei „Argeş” - Mariana Dobrică (Craiova), 

Premiul al II-lea şi Premiul Revistei „Bucureştiul literar şi artistic” - Aura Lupan (Bucureşti), 
Premiul al II-lea şi Premiul Revistei „Litere” - Isabella Drăghici (Bucureşti),

Premiul al III-lea şi Premiul Revistei „Pro Saeculum” - Laur Cavachi (Constanţa), 
Premiul al III-lea şi Premiul Revistei „Caligraf” - B.M. Ionescu-Lupeanu (Bucureşti), 

În plus, cei prezenți au participat la un incitant colocviu despre Opera lui Marin Preda între confesiune și romanesc, moderat de prof. dr. Nicolae Oprea, la care au luat cuvîntul Ana Dobre, Sorin Preda, D. A. Doman, Marin Iancu, Gh. Stroe, Ștefan Mitroi, Peter Sragher, Nicoleta Milea, Florea Miu, Horia Gârbea, Florentin Popescu și au asistat la lansarea volumului lui Ştefan Mitroi "Să locuieşti într-un lătrat de câine". 

Au mai participat scriitori din Alexandria și Roșiori, din București și alte localități din sud. (Vali Nițu, Doina Gherecheș, G. Coandă, Rodian Drăgoi, Ștefan Dorgoșan, Titi Damian, Corneliu Vasile, Victoria Milescu, Corneliu Ostahie, Vasile Szolga ș.a.).

Organizatori au fost: 
Consiliul Județean Teleorman
CJCPCT - Teleorman
Direcția Județeană de Cultură Teleorman
Li s-au alăturtat numeroși parteneri organizatorici și parteneri media.

Manifestarea a fost extrem de reușită, cei prezenți fiind deciși să revină anul viitor pentru a comemora 35 de ani de la trecerea în eternitate a lui Marin Preda.

Revista Bucureștiul Literar și Artistic a decernat o binemeritată diplomă de onoare principalului organizator, criticul și istoricul literar Stan. V. Cristea.


Festivalul-Concurs Naţional de Literatură „Moştenirea Văcăreştilor”. 18 premii pentru autori sub 40 de ani!

Consiliul Judeţean Dâmboviţa, Centrul Judeţean de Cultură Dâmboviţa, Societatea Scriitorilor Târgovişteni, Biblioteca Judeţeană  „I.H.Rădulescu”,Complexul Naţional Muzeal „Curtea Domnească”, 

REGULAMENT
Festivalul-Concurs Naţional de Literatură „Moştenirea Văcăreştilor”
Ediţia a XLVI-a, Târgovişte, 7 - 8 noiembrie  2014

În organizarea Centrului Judeţean de Cultură Dâmboviţa, Societăţii Scriitorilor Târgovişteni, a Bibliotecii Judeţene  „I.H.Rădulescu”, Complexului Naţional Muzeal „Curtea Domnească”, cu sprijinul Uniunii Scriitorilor din România, se desfăşoară Concursul Naţional de Literatură „Moştenirea Văcăreştilor”, cu patru secţiuni de creaţie (poezie, proză scurtă, eseu şi teatru scurt), ajuns anul acesta la ediţia a XLVI-a. Concursul se adresează creatorilor din toată ţara, care nu au împlinit 40 de ani, indiferent dacă sunt membri ai uniunilor de creaţie ori  au volume de autor.
Concurenţii – care pot participa la una sau mai multe secţiuni - se vor prezenta la concurs cu un grupaj de cel mult 10 titluri pentru secţiunea de poezie,  3 proze, însumând maximum 8 pagini la secţiunea proză scurtă, 1-2 piese de teatru scurt (inclusiv piese pentru copii), pentru secţiunea teatru scurt. Se pot aborda teme la alegere. La secţiunea eseu ( două lucrări de circa 4 – 5 pagini), tema este „Dinastia Văcăreştilor şi literatura română premodernă la Târgovişte”.
Lucrările vor fi editate în word, cu caracter Times New Roman, corp 12, la un rând şi jumătate. Acestea vor avea un motto, ce se va regăsi într-un plic închis, conţinând un CV detaliat (numele concurentului, data naşterii, activitatea literară, adresa şi, obligatoriu, numărul de telefon), şi vor fi trimise prin poştă (imprimate pe hârtie şi pe un CD), până la data de 25 octombrie 2014, pe adresa: Centrul Judeţean de Cultură Dâmboviţa, str. A. I. Cuza nr.15, cod poştal 130007, Târgovişte. În cazul în care, lucrările vor fi trimise prin poşta electronică (e-mail – strategiiculturale@yahoo.com), acestea vor fi însoţite de un motto, precum şi de un CV (datele personale solicitate mai sus), organizatorii asigurând confidenţialitatea acestora până ce juriul va delibera şi va stabili premianţii ediţiei.
Concurenţii care au obţinut un premiu la una dintre secţiuni, în ediţiile anterioare, se vor putea înscrie în concurs doar la o altă secţiune. Concurenţii care nu vor trimite toate datele de identificare (în special data naşterii) vor fi eliminaţi din concurs. Nu vor participa la concurs lucrările care vor fi trimise după 25 octombrie 2014, data poştei.

N.B.
Premianţii vor fi invitaţi de către organizatori în zilele 7 şi 8 noiembrie 2014, la Târgovişte, la manifestările organizate în cadrul Festivalului-Concurs Naţional de Literatură „Moştenirea Văcăreştilor” – ediţia a XLVI-a, 2014.
Premiile, în număr de 18, în valoare de circa 5000 lei, vor fi acordate concurenţilor, în vechea Cetate de Scaun, cu ocazia festivităţii de încheiere a concursului. De asemenea, lucrările premiate vor fi publicate într-un volum editat de Centrul Judeţean de Cultură Dâmboviţa, în colaborare cu Editura „Bibliotheca”.
Relaţii suplimentare:
Centrul Judeţean de Cultură Dâmboviţa – telefon-0245/613112; e-mail – strategiiculturale@yahoo.com sau pe pagina www.cjcd.ro (unde vor fi publicate şi rezultatele finale).
                                                                     Organizatorii

Festivalul Național de Literatură - Cluj 5-8 oct 2014



A apărut o eroare în acest obiect gadget

Arhivă blog