duminică, 29 martie 2015

Festivalul Internațional de literatură „Tudor Arghezi”. Cuprinde și concursuri literare pentru manuscrise și volume de poezie

CONSILIUL JUDEŢEAN GORJ
CENTRUL JUDEŢEAN PENTRU CONSERVAREA ŞI PROMOVAREA CULTURII TRADIŢIONALE GORJ
în parteneriat cu
BIBLIOTECA JUDEŢEANĂ “CHRISTIAN TELL”
INSTITUTUL CULTURAL ROMÂN
CONSILIUL LOCAL ŞI PRIMĂRIA TÂRGU-CĂRBUNEŞTI
ANSAMBLUL ARTISTIC PROFESIONIST “DOINA GORJULUI”
ŞCOALA POPULARĂ DE ARTĂ TÂRGU- JIU
LIGA CULTURALA “FIII GORJULUI” Bucuresti
În colaborare cu
UNIUNEA SCRIITORILOR DIN ROMÂNIA

organizează

FESTIVALUL INTERNAȚIONAL DE LITERATURĂ ”TUDOR ARGHEZI”

22 mai – 24 mai 2015

Programul festivalului se desfăşoară în perioada 22 mai -24 mai a.c., la Târgu-Jiu şi Târgu-Cărbuneşti, localitatea de obârşie a scriitorului.

SECŢIUNI ŞI PREMII
I.  PREMIUL NAŢIONAL DE LITERATURĂ “TUDOR ARGHEZI” pentru Opera Omnia, atribuit unor scriitori români contemporani.
II. Premiul TUDOR ARGHEZI, pentru Opera Omnia atribuit unor scriitori  contemporani de prestigiu internaţional. Premiile, două, în sumă de 2000 lei fiecare, vor fi acordate de Consiliul Judeţean Gorj prin CJCPCT Gorj şi vor fi însoţite de titlul de “ Cetăţean de Onoare ” al oraşului  Tg. Cărbuneşti.
III. PREMIUL PENTRU «OPERA PRIMA» (volum de debut în poezie), în valoare de 1000 lei, acordat de CJCPCT Gorj. În vederea atribuirii acestui premiu, se vor cere propuneri de nominalizare unor edituri de prestigiu  a volumelor de debut tipărite în perioada mai 2014 - mai 2015.
IV. SECŢIUNEA “CUVINTE POTRIVITE”, pentru volum de poezie în manuscris, deschis autorilor români nedebutaţi, având vârsta maximă de 47 ani. Manuscrisele nu trebuie să depăşească 100 pagini. Se atribuie un singur premiu, în valoare de 1000 lei, şi este acordat de Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Gorj.
V. SECŢIUNEA «BILETE DE PAPAGAL», pentru grupaj de poezie.
La această secţiune pot participa poeţii ce-şi aşteaptă consacrarea, cu un grupaj de minimum 10 (zece) poezii dactilografiate, într-un singur exemplar. Câştigătorii locului I de la ultimele trei ediţii nu sunt acceptaţi în concurs.
VI. SECŢIUNEA DE ARGHEZOLOGIE, deschisă scriitorilor români pentru exegeze care au ca obiect de studiu viaţa şi opera lui Tudor Arghezi (studii publicate sau în manuscris).
VII. SECŢIUNEA DE PROMOVARE A OPEREI ARGHEZIENE ŞI A FESTIVALULUI, deschisĂ participanţilor din ţară şi de peste hotare, cu merite deosebite în creşterea vizibilităţii Festivalului, în promovarea, traducerea sau ilustrarea grafică a operei lui Tudor Arghezi
VIII. SECŢIUNEA PREMIUL OPERA OMNIA atribuit unui scriitor de orgine gorjenească, în suma de 1000 lei, acordat de Liga Culturală “Fiii Gorjului” Bucureşti.

Lucrările - dactilografiate, într-un singur exemplar, pentru secţiunile de concurs, precum şi volumele pentru Opera Prima, Cuvinte Potrivite, şi cele de arghezologie se primesc până la data de 15 mai a.c.(dată poşta), pe adresa: Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Gorj, 210135 Târgu-Jiu, Calea Eroilor, nr. 15, judeţul Gorj, cod poştal: 210135, cu menţiunea “Pentru Festivalul «Tudor Arghezi»”. La expediere se vor respecta obişnuitele cerinţe: în plicul mare se introduce plicul mic cu motto, iar în interior se sigilează datele autorului, inclusiv un număr de telefon, la care poate fi contactat.
Informaţii suplimentare la telefon/fax: - 0253/213.710 şi 0721.370057  (Centrul Jud. pentru Conservarea  şi Promovarea Culturii Tradiţionale) ; Persoane de contact: director Ion Cepoi - (0721.370057); Viorel Surdoiu – 0727930333 viorelsurdoiu@gmail.com, www.proverbum.ro, http://www.traditiigorj.ro, e-mail: traditii_gorj@rdslink.ro, 0253/214.904 (Biblioteca Judeţeană “Christian Tell”) Persoane de contact: dir. Olimpia Bratu - 0253/214904 



sâmbătă, 21 martie 2015

În curînd va apărea „Luceafărul de dimineață”, nr. 3/ 2015

În curînd va apărea numărul 3/2015 al revistei „Luceafărul de dimineață”. Un sumar dens are ca puncte principale eseul lui George Volceanov despre cenzura aplicată romanului „Alte glasuri, alte încăperi” de Truman Capote și despre scăpările primului traducător: M. Ivănescu, un interviu cu regizorul Tudor Giurgiu realizat de Irina Budeanu.

În paginile de caiet critic semnează Radu Voinescu (despre Adrian Jicu), Adrian G. Romilă (mircea Cărtărescu), Cornel Ungureanu (Micea Mihăieș), Ioan Buduca (D. Găleșanu), Andrea Hedeș (Simona- Grazia Dima), Ioan Groșan (Ioan Marchiș), Ioan Es. Pop (Ciubotea), Ana Dobre (Carmen Dominte), Emil Lungeanu (E. Țarălungă), Lucian Gruia (Emanoil Toma), Mihai Antonescu (G.D. Pites).

Poezie publică: Maria Pilchin, Mihai Kanzer, Diana Manole și Iulian Boldea, iar proză Florin Oncescu și Denis Dinulescu. Cu o savuroasă parodie la Adrian Păunescu („Memorabila hilară”) 
revine Adrian Pârvu.

Pagina de istorie literară  e semnată de N. Scurtu. În vitrina cărților semnalările aparțin lui Răzvan Voncu (despre N. Spătaru), Horia Bădescu (Ion Brad)  și Horia Gârbea (Linda Maria Baros, Ioan Groșan și alții). Cartea străină e analizată de Laura Botușan (Rabih Alameddine), și Geo Vasile (Giuseppe Berto), cea de idei de Simona Drăgan (despre Unamuno) iar cea de critică de Traian Dobrinescu (despre Ion Predescu, exeget al lui Cezar Baltag). Adrian Lesenciuc (despre Jerome Ferrari) și Paul Gabriel Sandu publică eseuri, opinii Adrian Costache și Nicoleta Milea (despre scrierile lui Dănuț Ungureanu).

Cronicile de teatru sînt semnate de Dinu Grigorescu și Ana-Maria Nistor, cea muzicală de Costin Tuchilă, cea plastică de Iolanda Malamen și cea sportivă de Gelu Negrea.

Revista poate fi găsită la oficiile poștale din toată țara. 

Orașe de vizitat. Paris lasă în urmă Roma

Sondajul de opinie de pe acest blog privind orașele care „trebuie” vizitate s-a încheiat.
Mulțumesc participanților.
Din rezultate a reieșit că ar trebuie văzute, în ordine:

Parisul (44% l-au indicat ca fiind „obligatoriu”)
Roma (37%)
Veneția (33%)

După podium, un grup de opțiuni cu cîte 24%: Atena, Florența, Viena, Ierusalim
Apoi Barcelona (20%)

Mult mai slab au punctat marile asiatice: Beijing, Sanghai și Ha Noi, iar Bangkok a încheiat lista, primind un singur vot. Nici New York nu a fost foarte apreciat: 17% ca și Londra.

Iată și lista celor mai vizitate ca număr de turiști orașe ale lumii, în ordine descrescătoare:

Londra
Bangkok
Paris
Singapore
Dubai
New York

Istanbul

Îmi permit să dau și lista mea subiectivă (dintre cele vizitate, firește): Veneția, Praga, Shanghai, Ha Noi, Istanbul

Și lista „micilor perle” (orașe superbe, în afara marilor destinații): Bergamo, Huangzhou, Glastonbury, Wiesbaden, Haifa

joi, 19 martie 2015

Mesaj umanitar. Rugăm colegii filialei noastre să vină în ajutor dacă pot

Colegul nostru, conf. univ. Adrian Niţă, de la Filiala Bucureşti - Critica, Eseistica si Istorie Literara, trece prin momente deosebit de grele.
Mai multe date despre situatia cu care se confrunta se pot gasi AICI.

In masura in care vi se pare potrivit, va adresez rugamintea de a posta un anunt pe site-urile sau blog-urile filialelor dumneavoastra.
Va multumesc!
Cu stima,

marți, 17 martie 2015

A murit și Alexandru Vlad (1950-2015)

Tocmai cînd împărtășeam cu prietenii durerea despărțirii de Eusebiu Ștefănescu, incomparabilul recitator și marele prieten al poeților, am aflat vestea teribilă că s-a stins și prozatorul și traducătorul Alexandru Vlad.

Nu voi uita jovialitatea lui, modul lui prietenos, deosebit de cald de a se purta în toate împrejurările. Ne-am întîlnit adesea, am împărțit chiar o cameră la unul dintre primele festivaluri internaționale de la Neptun. Nu se despărțea de cele două accesorii care-l făceau inconfundabil, deși nu mai era nevoie, căci era: Pălăria de șerif (pierdută totuși la un Consiliu USR la Alba Iulia, dar regăsită) și pipa de lup de mare.

Era un scriitor îndrăgostit iremediabil de literatură și un competent cunoscător al literaturii anglo-americane. L-am văzut ultima dată, în toamnă, la Cluj.

Dumnezeu să-i odihnească sufletul bun!

Foto: Mangalia 2009, la Festivalul internațional. Alexandru Vlad (cu pipa sa), Dan Cristea Florina Ilis, Nicolae Manolescu. Fotoa Horia Gârbea

duminică, 15 martie 2015

In Memoriam Eusebiu Ștefănescu (1944-2015)




Filiala București - Dramaturgie a Uniunii Scriitorilor din România anunță cu profundă tristețe dispariția marelui actor, poet el însuși și recitator excepțional de poezie Eusebiu Ștefănescu. Artistul s-a născut în anul 1944 la Ploiești. A jucat la teatrele din Ploiești și București (Mic și Național) și în numeroase filme. A fost decan al Facultății de Actorie de la Universitatea Hyperion, profesor cu vocație, dedicat cultivării talentelor. A fost prieten al scriitorilor, a recitat din zeci de poeți și a publicat la rîndul său mai multe volume de versuri. Spectacolele sale de poezie vor rămîne mereu în amintitrea iubitorilor liricii românești. Blîndețea și lumina pe care le emana erau incomparabile. Prin dispariția lui Eusebiu Ștefănescu arta scenică și lumea literară suferă o ireparabilă pierdere. Dumnezeu să-l odihnească!

sâmbătă, 14 martie 2015

Cărți noi! Trei poeți (Ciprian Măceșaru, Valentin Busuioc, Nuța Crăciun)


Ciprian Măceșaru Debaraua cu simțuri,  Editura Tracus Arte  ***

Poet subtil, cum îl arată cele patru volume anterioare, Ciprian Măceșaru se decide să intre, dar nu ca să facă ordine în „debaraua” cu simțuri și cu versuri depozitate de-a lungul vremii. Aici zac tot felul de stări, de impulsuri încercate și abandonate, de fulgurații lirice, de scurte retrospective biografice lipsite de titluri. Textele din volum nu sînt programatice, nu sînt emfatice, nici „utilitare”. Sînt pur și simplu poeme frumoase, expresii ale unei libertăți totale de gîndire și lipsite de orice ambiție teoretică. Dacă e vreun program (cel al lipsei de program, de teză, de structurare) el poate fi cel cuprins în versurile: paginile umede, lipite/ miros a mucegai./ le dezlipim cu grijă,/ dar poemul de ură din stînga/ se contopește inevitabil/ cu poemul de iubire/ din dreapta. Acest jurnal de obiecte lirice prea bune pentru a fi aruncate, prea puțin utile pentru a fi păstrate impresionează prin directețe și bunul gust care îi este consubstanțial autorului. Poetul e un senzual care nu-și poate refuza raționalitatea nici atunci cînd se abandonează contemplării jurnalelor depozitate în debara. De-aici rezultă o tensiune care motivează cititorul.

Valentin Busuioc Orașul văzut prin oglindă, Editura Tracus Arte ***
         
          Un rafinament al viziunilor suprarealiste, ca un parfum discret, impregnează poemele lui Valentin Busuioc. Autorul se identifică nu doar cu imaginile sale ci și cu mediul fizic al scrisului, se constituie ca o prelungire a cărților lui: de la un timp a dat norocul și peste mine/ am albit/ semăn tot mai mult cu hârtia de scris/ în sfârșit zăpada are miros/ aerul are gust de flori de salcâm. El meditează la scurgerea timpului și la inevitabila eroziune a propriului eu, corp și spirit deopotrivă, la perisabilitatea ființei în succesivele ei transformări. Valentin Busuioc nu ia în tragic dar nici în rîs – deși o undă autoironică există în mai toate textele –aceste modificări ale sinelui pe care le observă cu sensibilitate și le comunică subtil. Chiar versurile: cu cît le citești mai mult/ cu atât li se subțiază cerneala. Pînă și puținele texte care nu sînt scrise „la persoana întîi” se referă la efectul scurgerii timpului, la eclipsare și coborîrea în crepuscul cu o anumită voluptate a observării unor nuanțe invizibile în lumina puternică și în vivacitatea asociată miezului de zi. Prin înaintarea în vreme, eul cîștigă dreptul la satisfacția rememorării și se adîncește în ea.  Acest „îmbătrînim, Grivei” al lui Valentin Busuioc, un fel de aniversare lirică a trecerii la prefixul „cinci” care va surveni curînd, este un volum al maturității, nostalgiei și mai ales este un volum plăcut lecturii.

            Nuța Crăciun Cuvinte de îmblânzit mâinile/ Palabras para domar las manos, Editura Eubeea ***


            Inevitabil, cărți bune – mai ales de poezie - trec pe lîngă noi fără să le putem observa. E ca un pescuit în care fiecare captură ne duce cu gîndul la peștii care au trecut invizibili pe lîngă cîrlig. Din fericire cartea Nuței Crăciun, o autoare mai puțin cunoscută prin împrejurarea că trăiește în Spania, a ajuns pînă la mine, tipărită la o editură discretă în limba în care scrie autoarea și cu traducerea versurilor de Janina Sfetcu în limba spaniolă. Poemele Nuței Crăciun au deopotrivă forță și feminitate. Poeta vorbește despre jurnalul meu cu iluzii dar sînt iluzii în care crede sau cel puțin își dorește să le ia drept realitate, le construiește ca în visele acelea plăcute în care crezi că poți construi o realitate în termenii onirici. Multe dintre texte sînt poeme de dragoste care au o finețe aparte și deschid, în modul lor lapidar, voit lacunar de exprimare, căi spre o benefică profunzime: ciorapul lunecă pe glezna luminii/ desculță noaptea se scutură de tristețe/ ca un porumbel după ploaie. Nu toate poemele denotă aceeași privire spre abis, unele sînt miniaturi intimiste, dar toate sînt lucrate cu grijă și denotă bun-gust. Sentimentele bune fac literatură proastă, cum se știe. Nuța Crăciun reușește să colecționeze sentimente bune și imagini frumoase fără a trivializa poezia, ocolind cu naturalețe kitschul. Unele finaluri melancolic-luminoase flutură sub adierea poeziei mari. Astfel, un „loc gol” păstrează, în absența pe care o marchează, personalitatea celui absent: dar peretele la care mă rog/ are tristețea lui// locul tău rămîne gol/ nemișcat/ cu îndoiala înflorită/ la colțul buzelor

joi, 12 martie 2015

Contra numai 15 Lire / 21.20 EUR puteți candida la Premiile Aesthetica Magazine

„Aesthetica Creative Writing Award 2015: Call for Entries

Facebook/ Website/ Enewsletter

The Aesthetica Creative Writing Award is open for submissions. Now in its eighth year, the award is an internationally renowned prize presented by Aesthetica Magazine and judged by industry experts including Arifa Akbar, literary editor of The Independent. Prizes include £500 and publication in an anthology of new writing, giving you the chance to showcase your work to a wider, international audience.

There are two categories for entry: Short Fiction (maximum length 2,000 words each) and Poetry (maximum length 40 lines each).

Deadline for submissions is 31 August 2015. Entry is £15 plus VAT (approximately 21.20 euros)


Cărți noi! Sorin Stoica Dincolo de frontiere. Opere, Casa de pariuri literare * * *



O seamă de tineri scriitori dintre cei mai însemnați ai generației lor (un cristian – editor, Cosmin Ciotloș - prefață, Marius Chivu – postfață, Cosmin Manolache, Călin Torsan și cîțiva prieteni ai lor) au reușit din fericire să facă rost de o finanțare AFCN, probabil insuficientă, și au rostuit o ediție aproape completă (1180 de pagini) și bogată în referințe critice și inedite. Ea cuprinde „opera” unui autor dispărut la 27 de ani după ce scrisese destul de multă proză și gazetărie: Sorin Stoica. Cum știm de la G. Călinescu, moartea transformă biografia în destin. Așa a fost cu Sorin Stoica, asemuit cu Cristian Popescu din generația anterioare (acela a trăit ceva mai mult, a scris mai puțin și avea geniu, S.S. doar talent). 

Marcați de prezența lui, în mod sigur nu una oarecare și firesc frustrați de absența lui survenită prea devreme, prietenii și colegii au făcut un gest pios, pertinent și responsabil adunîndu-i și comentîndu-i scrierile cu pricepere și seriozitate. Să tot mori cu așa prieteni! Talent precoce, dar dispărut prea devreme, la o vîrstă la care un prozator nu poate fi mai mult decît o promisiune, Sorin Stoica era departe de a fi un cărturar (ca și C.P., rămas în arhiva Universității prin absențe și o exmatriculare). Își exalta abil originea rurală (Bănești, Prahova – părinții totuși profesori) cultivînd un limbaj frust de intensă oralitate și punînd ca titlu la debut „Povestiri cu înjurături”. Declară că a scrie/spune „eu”/„este” în loc de „io”/ „ieste” ar fi o ostentație, paradă antipatică de limbaj elevat. Cu timpul, desigur că maturitatea l-ar fi făcut să renuțe la asemenea fronde ieftine, dar n-a fost să fie. 

Generația 2000 numără destui poeți subtili și numeroși critici, cei mai mulți universitari, cu un nivel înalt al cunoștințelor și competenței. În cadrul acestei generații pata de culoare reprezentată de opera lui Sorin Stoica se va estompa. Va rămîne însă, ca mărtuire a unei virtualități, această ediție și, desigur, gestul admirabil de recuperare al celor care au alcătuit-o.

marți, 10 martie 2015

Cărți noi! Gabriel Gafița „Du-te departe de mine”, Editura Nemira * * *



În calitate de diplomat de carieră, Gabriel Gafița a renunțat să publice literatură de vreo două decenii. Înainte de 1989 a avut vreme să publice cîteva cărți, altele apărînd abia după 1989. Romanul Du-te departe de mine, apărut în 2014 la Editura Nemira, ar putea resimți absența autorului din lumea literară și ar putea fi, din această pricină, nedreptățit. Sper că nu se va întîmpla așa pentru că este un roman cu adevărat bun, mult deasupra mediei, un roman de actualitate, scris cu pricepere și pasionant, cu eroi care captează interesul cititorilor, un volum în care autorul nu sacrifică vreunui narcisism stilistic narațiunea.  

Romanul e povestea lui Eugen Ionescu (nume ilustru și banal totodată), de fapt a lui Paul Ifrim care a luat o nouă identitate la revoluția din 1989. Securistul Paul Ifrim ca și colegul lui Titi Vrej „au murit”, cu certificate de deces în regulă, în luptele de stradă sau poate nimeriți de „teroriști” în decembrie 89 și s-au dat la fund o vreme, dispărînd complet din aria vizibilă. Dar nu cu mîna goală, ci cu o parte dintr-o arhivă care altfel ar fi fost arsă ori furată de alții. Păcat s-o lași la voia întîmplării! După o vreme, Eugen a revenit și s-a căsătorit cu văduva lui, devenind tatăl adoptiv al fiicei sale naturale, concepute ca Paul Ifrim. Vrej devine și el „domnul Vasilescu”, partener de afaceri al lui Eugen colaborînd cu Infotrafik SRL, firma acestuia. O firmă ultradiscretă cum sînt atîtea pe străduțele de pe lîngă Hala Traian (știe autorul ce știe!).  Eugen, fostul Paul, își continuă afacerea pentru care a fost pregătit și angajat înainte de 1989: traficul cu arme, în special spre America de Sud. Îi are alături pe Vrej și pe un expert în arhive și scoate la iveală informații. Are și o secretară ce-i devine repede amantă. 

Toate acestea, deși consistente, sînt fundal. Partea cea mai interesantă și mai extinsă a romanului este felul în care Ifrim alias Ionescu o descotorosește, cu mijloacele lui speciale, pe iubita-i fiică de două relații nepotrivite: cea cu un papițoi tapeur și gay pe care-l deconspiră și-l distruge pe viață și cea cu un mai vîrstnic lider de opinie, aprig combatant pentru libertate, democrație, europenism, pe care-l demască. El era de fapt (prototipul real e ușor de recunoscut, chiar dacă amestecă și trăsături ale altor persoane de aceeași factură) fiul unui spion, agitator năimit de KGB. Marele moralist fusese el însuși ca turnător la Secu. E drept că prezumtivul socru nu descoperă chiar angajamentul real, ci fabrică unul. Dar scopul scuză mijloacele și odrasla adorată scapă de netrebnici. Puternicii zilei îi suflă personajului afacerea cu arme, încredințînd-o de-a gata unui om de-al lor, din tînăra gardă. Însă cu afacerea arhivei funcțională și cu fata liberă de belele, Eugen poate privi înainte. 

Cum ziceam, o carte interesantă despre „puterea ascunsă”, bine închegată ca acțiune și scrisă cu talent. 

sâmbătă, 7 martie 2015

Orașe de vizitat în viață

Orice loc are farmecul lui. La fel și orice oraș. Totuși unele „trebuie” neapărat vizitate!

Care considerați că sînt acestea? Votați alături! Pentru ca sondajul să fie relevant, rog fiecare vizitator să aleagă doar 2-4 poziții „cele mai cele” orașe pe care le recomandă ca „obligatorii” din această listă.

Nu puteam face lista prea lungă. Sînt conștient că mi se pot reproșa mari absențe ca Munchen, Las Vegas, Mexico City, Cairo etc. Dacă aveți un alt oraș favorit decît cele din listă îl puteți menționa la comentarii.

Să vedem ce iese!

„Porni Luceafărul” - Concurs pentru tinerii autori (sub 40 ani)

                                                       R E G U L A M E N T U L
                                                       de organizare şi desfăşurare
                                                                          a
Concursului Naţional de Poezie şi Interpretare Critică a Operei Eminesciene „Porni Luceafărul...”, ediţia a XXXIV-a, 13-15 iunie 2015, Botoşani.
                 
                 Concursul îşi propune să descopere şi să promoveze noi talente poetice şi critice şi se adresează, astfel, poeţilor şi criticilor literari care nu au debutat în volum şi care nu au depăşit vârsta de 40 de ani.
                  Concursul are trei secţiuni:
                  POEZIE:
             1) Carte publicată – debut editorial: – Se vor trimite 2 (două) exemplare din cartea de poezie apărută în intervalul  10 mai 2014 – 5 mai 2015. Vor fi acordate 2 premii: a) „Horaţiu Ioan Laşcu” al Filialei Iaşi a USR şi b) al Uniunii Scriitorilor din R. Moldova.
   
             2) Poezie în manuscris (nepublicată) - Se va trimite un print (acelaşi volum şi pe un CD – un singur exemplar!) în 3 exemplare, care va cuprinde cel mult 40 de poezii semnate cu un moto. Acelaşi moto va figura şi pe un plic închis în care vor fi introduse datele concurentului: nume, prenume, anul naşterii, adresa poştală, e-mail, telefon. 
                   Manuscrisele care nu vor primi premiul unei edituri vor intra în concurs pentru premiile revistelor implicate în jurizare. Toţi poeţii selectaţi pentru premii vor apărea într-o antologie editată de instituţia organizatoare.

                 3) Interpretare critică a operei eminesciene: - Se va trimite un eseu de cel mult 15 pagini în 3 exemplare (în copie şi pe un CD), semnat cu un moto. Acelaşi moto va fi scris pe un plic închis în care vor fi incluse datele concurentului: nume, prenume, anul naşterii, adresa poştală, e-mail, telefon. 

                    Festivitatea de premiere va avea loc la Ipoteşti şi Botoşani în ziua de 14 iunie 2015.
                    Organizatorii asigură concurenţilor cheltuieli de masă şi cazare.

                    Lucrările vor fi trimise, până la data de 10 mai 2015, pe adresa:
CENTRUL JUDEŢEAN PENTRU CONSERVAREA ŞI PROMOVAREA CULTURII TRADIŢIONALE BOTOŞANI, Str. Unirii, nr. 10, Botoşani. Relaţii la tel. 0231-536322 

Postări populare

A apărut o eroare în acest obiect gadget

Arhivă blog