vineri, 4 martie 2011

4 martie 1977. Cutremur!


Au și trecut 34 de ani. Aveam 14 ani și eram în bucătărie, cu întrega familie, minus bunicul meu care lucra (scria) la demisol, voiam să prepar un sifon cu o capsulă de CO2 - procedeu azi desuet, abandonat demult. S-au stins succesiv lumina și aragazul. La final, după 71 de secunde, am aprins lumînări. Pereții se crăpaseră. Prin unul exterior chiar se vedea în stradă. A căzut calcanul blocului, în zona podului, blocul fiind construit în 1936, cu șarpantă de lemn și calcan de cărămidă. Totuși nu am crezut atunci că au căzut clădiri. În casă nu s-a spart nici măcar un pahar, nu au căzut tablouri. Radioul a rămas mort ore în șir, primele vești pertinente le-am aflat de la Europa Liberă abia pe la 6 dimineața, relatări de martori care comunicaseră cumva cu postul. Deși magnitudinea a fost mai mică decît în 1940, durata a fost mare, de unde distrugerile.

Nicolae Ceaușescu era în vizitele lui cretine în Africa. A apărut bancul: „Ce animal prevede cel mai bine cutremurul? Cel care pleacă în Africa o săptămînă înainte și revine a doua zi după”. Au apărut și alte bancuri: Bulă s-a salvat coborînd pe scara Richter. Sau cum agață o femeie în București după 4 martie 1977: „Nu vrei să vii pînă la mine să-ți arăt crăpătura?”

Ulterior, cutremurul din 1986 m-a prins la o noapte de filme pe video, într-o clădire tot interbelică din zona Armenească, iar cel din 30 mai 1990, la miezul zilei, la Uniunea Scriitorilor (Casa Monteoru) în camera unde era redacția „Luceafărul”, azi departamentul „externe”. La cel din octombrie 2004, am ajuns în stradă în cîteva secunde – de la hoch-parter - împreună cu soția mea. Alarmele autoturismelor scuturate abia porniseră.

Din 2005 și apoi, vag, 2009... nimic și practic din 1990 nimic semnificativ. Nu-i a bună. Probleme vor fi suprapopularea Bucureștiului și haosul administrativ, mai mare decît pe vremea lui Ceaușescu. Nu mai zic de clădiri, care au mai îmbătrînit cu 34 de ani și au mai încasat în 1986 și 1990. Estimez optimist următorul seism major la 200 000 de morți în București dintre care mulți după cutremur (lipsă de utilaje, lipsă de sînge, de medici etc.).

*

De pe interesantul și documentatul sit www.cutremur.net (selectiv, absența diacriticelor e a sitului citat, dar nu pentru asta îl îndrăgim):

„În urma cu 34 de ani, Romania a fost zguduita de cel mai puternic cutremur produs pe teritoriul tarii in perioada postbelica. Cutremurul a avut loc in seara zilei de 4 martie 1977, la ora 21h22min22sec (timp local). Seismul s-a produs la o adancime de 94 km, fiind un cutremur de tip subcrustal, de mare adancime. Magnitudinea seismului a fost de 7,4 grade pe scara bazata pe moment seismic, respectiv de 7,2 grade pe scara Gutenberg-Richter. Intensitatea maxima a cutremurului a fost de pana la IX grade pe scara Mercalli, iar la Bucuresti de VIII grade pe aceeasi scara.
Cutremurul a avut urmari distrugatoare pe arii largi in sudul si estul tarii, dar cele mai grave urmari au fost semnalate in Muntenia, cu deosebire la Bucuresti, unde s-au prabusit 32 de cladiri. In urma cutremurului, cel putin 1.570 de oameni au murit si peste 11.000 de persoane au fost ranite. In zonele subcarpatice din nord-estul Munteniei, sudul si centrul Moldovei s-au semnalat efecte morfologice la nivelul solului, crapaturi, alunecari de teren, tasari si partial fenomene de lichefiere in apropierea cursurilor raurilor.
Cutremurul din 1977 a fost al doilea seism ca magnitudine produs in Romania in cursul secolului XX, dupa cel din noiembrie 1940 (care a atins o magnitudine de 7,4 grade pe scara Richter). Spre deosebire de cutremurul din 1940, care a avut urmari mai grave in Moldova, pe directia Focsani-Iasi, seismul din 1977 a avut urmari mai grave in Muntenia decat in Moldova.
Seismul din 1977 face parte din seria marilor cutremure vrancene de magnitudini peste 7,0, evenimente cu caracter catastrofal care au urmari distrugatoare pe arii foarte largi din Muntenia si Moldova. Astfel de cutremure, cu originea in regiunea epicentrala Vrancea, s-au produs in 1471, 1516,1590, 1620, 1681, 1738,1802, 1838, 1940 si 1977. Cel mai puternic eveniment din aceasta serie a fost "Cutremurul cel Mare" produs in Vrancea la 26 octombrie 1802, eveniment creditat cu o magnitudine MGR de 7,7. Seismul major care a urmat acestuia, produs la 23 ianuarie 1838, a fost comparabil, prin amploarea efectelor, cu cel din 1977, fiind creditat, de asemenea, cu o magnitudine MGR de 7,3.”

13 comentarii:

  1. 200.000 de morți? Neagră estimare. Din informațiile care mai răzbat în presă pe acest subiect, seismologii prevăd că următorul mare cutremur va mai întîrzia ceva ani. Ar mai fi timp să ne punem la punct. Doar că nu-l folosim.

    RăspundețiȘtergere
  2. Timpul care ar trebui să curgă în favoarea unor măsuri antiseismice de fapt agravează situaţia prin creşterea populaţiei, traficului, avariilor şi uzurii clădirilor, diminuarea nr. de medici etc. Dacă vine mîîne seismul scăpăm mai ieftin decît peste 3 ani. Ăsta e adevărul foarte trist.

    RăspundețiȘtergere
  3. Da, este o parte dureroasă a "moştenirii comune", a trecutului unei generaţii ce nu se poate plânge că n-a trăit pe propria-i piele istoria...o generaţie în care, iată, şi viitorul plânge...

    RăspundețiȘtergere
  4. Cutremurul din '77 m-a prins în București, în drum către o unitate militară din Câmpulung, unde îmi satisfăceam stagiul militar. Dezertasem pentru patru zile, viitorul regizor Tompa Gabor mă acoperea la bucătărie, unde amândoi eram veselari, iar imaginile cu orașul în ruine m-au urmărit multă vreme. În timpul cutremurului mă simțeam ca pe o barcă scuturată de valuri din toate părțile. Spre răsărit, orizontul era de un roșu intens.
    Poate că voi evoca și eu mai pe larg momentul respectiv, amintind și legenda supraviețuirii cunoscutului exeget literar Romul Munteanu...

    RăspundețiȘtergere
  5. Se știe că la cutremurele de adîncime sînt afectate clădirile înalte. În opinia mea, cel puțin 100 de clădiri interbelice cu p+4 sau mai mult vor cădea la un cutemur peste gradul 7 Richter, în București, în special în zonele Dacia, Carol-Pache-Rosetti, Splai, Magheru, și nu numai. Vor rezista cu avarii cldirile tip 1880-1910 parter sau p+1 cu pereți portanți de cărămidă gen Casa Monteoru, palatul Șuțu, case de pe Traian, Plantelor etc. Vor mai cădea case de cărămidă deja grav avariate: Moșilor vechi, Calea Griviței.

    RăspundețiȘtergere
  6. Urmatorul mare cutremur (de luat in seama) in Bucuresti va fi in 2014 (asemanator cu cel din 77!), apoi in 2019 sau 2020 (e vorba de periodicitatea de 15 ani) de o magnitudine redusa (precum cel din 86).
    Sa dea Dzeu sa ma insel eu...

    RăspundețiȘtergere
  7. @anonim
    Păi dacă eu spun că va fi în 2012...13..14...15, pînă la urmă tot nimeresc. Nu m-am prins cum e cu periodicitatea că după 1802 a venit unul zdravăn în 1838 (36 de ani). Apoi între 40 si 77 sînt 37 de ani, de unde 15? 77 + 36 = 2013 asta se poate. Dar nu contează. Că azi sînt acasă și scap, mîine la aceeași oră sînt la film la Scala și mor.
    Între 2014 și 2019 sînt 5 ani. Din 77 în 86 au fost 9 ani, pînă în 1990 au fost 13...

    RăspundețiȘtergere
  8. mai dă-ne doamne cu un cutremur
    în cap din cînd în cînd
    să mai vedem şi ceriul
    nu numai pămîntul de sub picire
    să mai auzim şi bufniţa atenei
    nu numai vizdeiul de dâmboviţa
    cioara pucioasă
    cocoroş-geambaggiul
    de cotroceni
    poc-boc toc-boc
    troosc prrrrrst
    aaaaau! băăăăăă!
    buf
    buff
    bufff...

    grijania şi anafura ei
    de viaţă!

    nb.unde gasim volumul cu pianul şi pantera (e roză, cumva?!)

    RăspundețiȘtergere
  9. @ Anonim
    Nu înjurați viața, că nu știm cînd se termină!
    Pantera e neagră și unii spun că de miercuri va fi pe piață. Să vedem.

    RăspundețiȘtergere
  10. Pisica lui Poe

    sa nu fie cumva
    urs sovietic
    să sparie copiii
    să nu fie zdreanță cu fes
    în porumbiște
    nici fluturare
    de păun
    prin iarmaroace

    să fie chiar panteră
    cu labă gheroasă
    dințoasă
    și să fie neagră-neagră
    ca untul pământului
    cazan de locomotivă
    valpurgică

    mânca-o-ar tata
    ce blândă și fițoasă
    siameza asta!

    o fi ea blândă
    și tandră și cu coada
    antenă de șoricei -

    dar de ce zgârie domne
    așa de rău!
    mama mea,
    dă-mi repede
    un pansament

    8 martie 7519
    A.D. 2011
    În Heliopolis

    RăspundețiȘtergere

Postări populare

Arhivă blog