duminică, 25 decembrie 2011

Lego City


            În fiecare dimineață, fiul meu, Tudor, mă trezește cam cu aceeași replică:
            - Tati, trezește-te odată! Trebuie să construim Orașul.
            Orașul se contruiește zilnic din piese de Lego. Cele mari schițează clădirile de pe Strada Principală pe care circulă mașinile de jucărie îndrumate de semnele de circulație corespunzătoare. Cele mici servesc pentru clădirile speciale, multietajate, în principal secții de poliție și de pompieri cu personajele respective, tot din Lego.
            Anul trecut, la Wiesbaden, am dat peste un magazin Lego cu autoservire. Contra 6 E paharul mic și 10 E paharul mare puteai să umpli recipientul cu ce piese voiai, inclusiv personaje, din rafturile unde stăteau pe culori și dimensiuni. Normal că am umplut un pahar mare cu vîrf și am primit și cîteva planșee bonus, că nu încăpeau în pahar. Zeci de adulți și copii făceau în jurul meu același lucru. Adăugate celor cîteva zeci de seturi „chinezești” și celor cîteva „originale”, piesele ne ajută în fiecare zi pe Tudor și pe mine să realizăm construcții complexe.
            Desigur, pînă seara, incendii, cutremure și tsunami-uri distrug în întregime Orașul. Ceea ce permite reconstrucția a doua zi.
            Viziunile urbanistice ale lui Tudor sînt foarte îndrăznețe, ar putea da lecții șeicilor din Dubai, iar eu sînt cel mai adesea un simplu executant.         

2 comentarii:

Postări populare

Arhivă blog