sâmbătă, 5 februarie 2011

De ce cerșesc scriitorii români?


A+A Academiei Romane Ad Libri Adevar Divin Adevarul Adriana Stump Advent AGC Busman Age Art Agnos Agora Akademos Alcris Aldo Press Alexandria All Allfa Alma Soft Amaltea Amandoi Amco Press Ameroms Mixta Ametist 92 Amsta Publishing Ana Andreas Andromeda Antet Aqua Forte Aquila Aramis Arc Arcadia press Ariadna '98 Arionda Ars Libri Art Artefakt Arves Junior Asab Ascendent Astro Axioma Print Axy


Iată mai sus o listă de nume. Sînt nume de edituri din România. Sînt numai cele cu numele începînd cu litera A dintr-o listă imensă ce e departe de a fi exhaustivă (la o primă vedere observ că lipsesc și de la cele cu A, de pildă, „Amurg sentimental” și ”Azero” numai din ce știu eu). Aceste edituri tipăresc cărți, pentru că altfel nu ar exista. Dintre ele, un număr infim și în sume neînsemnate plătesc TIMBRUL LITERAR impus de o lege a statului. În România legea se aplică facultativ. După lege, la fiecare 3 luni editurile au datoria să depună o situație a plății timbrului. Cîte o fac? Nici una la sută.

Chemate în judecată, o parte dintre aceste edituri, pentru că nu pot avea cîștig de cauză, trag de timp cu subterfugii procedurale care la noi pot lungi cea mai simplă speță ani și ani. Ani în care datoriile se prescriu. Legea asta, a prescripției, se aplică strașnic!

Mereu aud despre și am văzut scriitori români care cerșesc, la propriu. Dacă vă întrebați de ce cerșesc scriitorii români, înainte de a cere socoteală statului, care are vina lui dar le dă măcar 50% în plus la pensie și indemnizații de merit unora, cel puțin din 2006 încoace, de cînd USR și UAP în primul rînd au obținut aceste legi protectoare, luați lista editurilor și întrebați-vă sau întrebați-le: plătesc timbru literar?

Abia după aceea, întrebați cele mult mai puține (dar destule) teatre ce drepturi de autor și ce tantieme plătesc scriitorilor și traducătorilor.

7 comentarii:

  1. Imi permit sa va atrag atentia ca sunteti in eroare in privinta prescriptiei.
    Pe scurt, cererea de chemare in judecata intrerupe cursul prescriptiei. Indiferent cat ar dura procesul, timpul asta nu intra deci in calculul prescriptiei. Doar cel anterior.
    E posibil sa declansati procesele prea tarziu.

    RăspundețiȘtergere
  2. Da. E o eroare a mea. Corect era sa spun ca nu putem declansa atîtea procese deodata și mai ales nu editurilor mici la care sumele nu sînt însemnate (deși cumultate, ehei...) și timpul trece în favoarea lor. Editurile mari au procese deschise dar acolo se tergiversează.

    RăspundețiȘtergere
  3. Sunt nume(si opere)care se impun;scrisul lor întruneste aprecierea publicului cititor si in consecintă tirajele se epuizează aproape instantaneu.Cred că acestia nu cersesc.Aceasta mă duce la concluzia că incorectitudinea editurilor este doar o parte a problemei.

    RăspundețiȘtergere
  4. @ Anonim
    Sigur ca nu se reduce totul la neplata timbrului. Dar multe edituri sînt incorecte și cu autorii lor și am pățit numeroase necazuri mai ales în zona promovare-difuzare dar și în cea a onorariului.

    Apoi, orice scriitor poate ajunge la vîrsta cînd nu mai e productiv și, bătrîn și bolnav, apelează la USR care îl ajută, dar l-ar ajuta mai mult dacă ar avea cele 10 miliarde de lei vechi la cît se estimează sustragerea editurilor de la plata timbrului. Cu acești bani USR nu poate clădi castele dar poate ajuta scriitori nevoiași care au ajuns la limita subzistenței și nu mai pot produce opere vandabile sau, uneori, nu mai pot nici ajunge să deschidă ușa. Nu dau exemple nominale deși le cunosc, ca să nu se simtă nimeni jenat.

    Un editor care se deplasează cu un elegant 4x4, mai ales dacă e scriitor, se poate gîndi că 2% pe acre îi evazionează la timbru pot însemna și o porție de mîncare pentru un confrate. Și mai e ceva: unde-i lege de ce încape tocmeală. E o evaziune ca oricare alta și trebuie pedepsită.

    RăspundețiȘtergere
  5. P.S. : e vorba de 10 miliarde lei vechi pe an, desigur.

    RăspundețiȘtergere
  6. O intrebare.
    Cele mai multe edituri nu publica literatura.
    Ce facem cu acele carti de folozofie, istorie s.a.m.d.?

    RăspundețiȘtergere
  7. @Constantin Lupeanu
    Sigur, acelea nu au de plătit timbru literar. O editură onestă își declară titlurile de literatură, tirajul, costul de copertă la care se achită timbrul. Dar culmea e că multe edituri, cele mai multe, publică literatură. Un subterfugiu care a încurcat instanțele de judecată, ignorante unele și incapabile de a sesiza fondul chestiunii a fost vînzarea enormă de carte de literatură la pachet cu ziarele. De aici procesele complicate ale USR cu Adevărul, Cotidianul care au pretins că ele nu vînd carte ci ziare (cartea fiind un apendice). De parcă nu ar fi clar de la un km ce este o „carte” și anume cu conținut beletristic. Deci un volum de Jules Verne vîndut separat se cheamă carte, dacă e împreună cu un ziar, nici măcar în ambalaj comun, nu mai e carte!

    Ar trebui să procedăm ca în Vestul Sălbatic: întîi să linșăm doi-trei bandiți din ăștia și pînă putrezesc în ștreang să deslușim și chestiunile procedurale. Cum poate se știe USR a propus o nouă lege a timbrului dar nici aia nu se adoptă peste noapte. Pentru scriitorii care mor de foame o să se promulge poate prea tîrziu.

    RăspundețiȘtergere

Postări populare

A apărut o eroare în acest obiect gadget

Arhivă blog