Aniversarea lui Nichita Stănescu a mobilizat din fericire instituțiile culturale și breasla.
Așa, de pildă, Institutul Cultural Român și Muzeul Literaturii Române au început o serie de manifestări care se vor desfășura în țară și la centrele ICR din toată lumea, avînd în centru o expoziție cu postere avînd portretul poetului și textele sale în română și alte 18 limbi.
Fiecare vernisaj va fi însoțit și de recitaluri poetice ori conferințe. Seria acestor evenimente a început la ICR Londra, a continuat ieri la ICR București în prezența realizatorilor expoziției: Mircia Dumitrescu și Ioan Cristescu. Va continua cel puțin pînă pe 27 aprilie cînd va avea loc vernisajul de la New York.
Din păcate, comemorarea Marianei Marin nu a avut parte de un ecou atît de larg, doar cîteva articole, mai mult pe bloguri, amintind de poeta atît de talentată și de radicală dar și atît de nefericită, dispărută prematur, ca și strălucitul ei înaintaș, în jurul vîrstei de 50 de ani, mai exact la 47.
*
Mă grăbesc înspre
moarte
fără un înţeles anume,
fără rochie de mireasă
fără zestrea de aur.
Fără mine.
fără un înţeles anume,
fără rochie de mireasă
fără zestrea de aur.
Fără mine.
(Mariana Marin)
Acest Ioan Cristescu mă incită. Îl apreciez, nu zic nu, chiar îmi place, are simţ literar şi simţul afacerilor, e o chestie bună. Îl apreciez, din nou, pentru că s-a implicat unde era nevoie, la timp. Bravo meştere! :D
RăspundețiȘtergere