Fortăreața (fragment, #8/14)

            După ce am preluat comanda garnizoanei, într-o joi, am avut cîteva săptămîni de pace. Am pregătit cu grijă totul pentru un eventual atac. Într-o luni, noaptea, barbarii au atacat fortăreața. Totul era prevăzut. Am executat o ieșire fulgerătoare și i-am capturat pe cei mai de seamă doi comandanți ai barbarilor. Oastea lor s-a retras și s-a oprit la o distanță prudentă de ziduri. Am închis prizonierii cu grijă. A doua zi, după cum citisem cîndva într-o carte, i-am poftit prin semne curtenitoare la masă. Ofițerii și cu mine am mîncat terci, cu mîna, din blide de lut și am băut i cat cu mîna din blide de luterii și cu mine m citisem cîndva într-o carte, i-am poftit prin semne curtenitoare la masă. Noo poșircă din cupe de lemn. Celor doi barbari le-am oferit mîncare de soi în farfurii de argint, cu tacîmuri de aur care-i stinghereau, și le-am dat vin vechi în cupe de cristal. După masă, i-am eliberat pe poarta principală, cu toată ceremonia. Barbarii nu s-au retras. Spre seară, am primit de la ei o solie cu un mesaj scris în limba noastră, cu o gramatică îngrozitoare. Scrisoarea ne poftea pe mine și pe aghiotantul meu să luăm masa la ei în ziua următoare.