marți, 28 februarie 2012

Și totuși... Nicolescu


Am primit un e-mail de la dl Ion Sebastian în legătură cu amănunte biografice, de interes pentru istoria literară, ale recent dispărutului poet Ion Nicolescu. Autorul nu le-a putut posta pe blog în chip de comentariu și m-a rugat să le postez eu. Sînt cam lungi, mai jos veți vedea esențialul și voi face unele mici corecturi tacite. Autorul s-a scuzat pentru greșelile eventuale de dactilografie. Ce nu am timp să fac: să pun diacritice. Dar sper că textul rămîne inteligibil. Contează informația interesantă. (H.G.)

Ion Sebastian:

"In continuare nu pot posta la dvs si deci va trimit textul in acest mail in speranta ca la fel ca si data trecuta il veti pune caci aduc niste precizari fara sa va reprosez nimic caci cele ce le stiti in mod direct desigur ca asa s-au petrecut faptic si nu puteati sa le interpretati altfel .
Asadar:
1. Spune gb2k : Piesa "Si totusi Eminescu" a fost publicata in nr.10/1988 al revistei Teatru (nota mea: condusa de Ion Cristoiu) si s-a jucat inainte de revolutie la Teatrul Odeon, in regia lui Tudor Marascu , din distributie facand parte printre altii Dorina Lazar, Rodica Mandache, Mugur Arvunescu ;
Nota mea: absolut corect, am fost la premiera piesei la Odeon in zilele ultimului Congres al PCR prin 15-20 noiembrie 1989
2. Spuneti: Am participat la lectura piesei „Ghete și haine” la Odeon (pe atunci Majestic), dar a fost o lectură publică în cadrul cenaclului. Să se fi jucat pe scenă nu știu ;
Nota mea: Este si asta corect, asa se numea piesa la momentul acela de la Odeon unde iarasi ne-am aflat amandoi in sala si Ion Cristoiu a condus discutiile care au urmat si am luat si eu cuvantul . Adaug insa ca piesa trebuia sa se dea la TVRL,  imediat in zilele de dupa 22 decembrie, ca un fel de simbol al revolutiei, piesa fiind  destul de antimonarhica si probabil ca Mărăscu a profitat de asta, dar din motive pe care nu le stiu cu certitudine, s-a scos din program in ultimul moment, IN suparandu-se cu Marascu, Dumnezeu sa-l odihneasca si pe acesta; (Nota mea H.G.: titlul revistei era TEATRUL , articulat)
3. Referitor la Alma Venus, nu numai ca probabil Paunescu a pastisat,  ci chiar asa cu siguranta ca  a fost si aveti dovezile necesare in postarea mea anterioara atat ca versuri originale publicate din 1975 si v-am dat si linkul cu prima strofa din versiunea originala a Imnului lui Ion Nicolescu (...) indicat mai jos  pe care-l public si la  LIS cu un text scris unde detaliez anecdotica intamplarii , blogul lui LIS fiind:

(Nota mea H.G. : Se referă la blogul poetului Liviu Ioan Stoiciu, abreviat LIS. La pct. 2, piesa intitulată succesiv „Ghete și haine” - cunoscutul joc de cuvinte cu Goethe și Heine- apoi „Și totuși, Eminescu”, s-a jucat după revoluție cu titlul „Și mai potoliți-l pe Eminescu” la TNB.

UPDATE: Cel puțin așa am crezut eu, ulterior corespondentul meu m-a asigurat că e vorba de o altă piesă, a lui Cristian Tiberiu Popescu, scriitor pe care îl cunosc ca poet, dar despre care nu știam că a semnat acea piesă).

4. Nu era un home less, dar aveti dreptate se comporta din nu stiu ce sado-masochism ca si cum ar fi fost, asa facea la Neptun in ultima vreme, de altfel numai cand a fost Rectorul unei Universitati in functie, respectiv Universitatea Europeana Columna intre 1990-1993 poate 1994, unde eu am predat Teoria Limbajelor Formalizate, unde [universitatea] l-a avut profesor si pe Dumitru Mazilu, dar si pe niste judecatori care il evacuau din locuinta [probabil pe I.N. n.m. H.G.]   inainte de 89, dar banii lui brusc il transformasera in altceva (...). 
(Nota mea H. G.: Această frază a corespondentului meu e ușor neclară, e cert că I.N. făcea la începutul anilor 90 figură de nabab excentric, exclusiv în straie albe, cu ochelari mari de soare și servietă diplomat.)
5. Si eu o cunosc de prin 1973 pe Mariana Filimon de doua ori casatorita cu Ion Nicolescu, la inmormantarea lui de la Buzau participand alaturi de ultimii lui doi copii (baiat de 28 ani si fata de 22 ani) Gabriela, pe nume de fata Popescu, sotia a doua divortata deasemeni, mentionand ca Ion Nicolescu a mai avut inca trei copii inainte de casatoria cu Gabi cu trei mame diferite, o fata moarta intr-un accident si un baiat si o fata traind in Canada si [respectiv] parca in SUA.  

6. Dar Ion Nicolescu cu o viata atat de ciudata si iesind din orice conventie sociala a murit in mod demn ingrijit in spitalul din Buzau de un colectiv medical care schimbau intre ei copii xerografiate ale unor poezii ale poetului acesta fiind tratat cu deferenta si bunatate. Nu trebuie uitat si grupul de scriitori buzoieni mandri de confratele lor mai in varsta cum ar fi un Teo Cabel, un Marin Ifrim, un preot care conduce o Fundatie Sf. Sava Gotul si nu in ultimul rand fostul deputat Mircea Costache care l-a ajutat material in mod substantial (...)
PS Si acum dle Garbea ceva nelegat direct de Ion Nicolescu, dar la care ma face sa ma gandesc cele spuse de dvs cu multa modestie si nostalgie  :
"Spun ceea ce stiu si cît stiu pentru istoria literară. Îmi doresc ca la moartea mea să spună cineva măcar atît cît am spus eu despre I.N. "
Este important sa spunem cu totii ce stim cu onestitate (...) abia asa putem scoate din ceata ce se asterne peste trecut ceva consistent si adevarat in sensul adevarului scolastic pe care tot prietenul meu poetul mi l-a revelat, adica in masura coincidentei dintre lucru, fapt si intelect. (...) Oare ce fel de neam este  acela care nici despre poetul lui national nu-i in stare sa scoata o bucata limpede de Adevar?"

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Postări populare

A apărut o eroare în acest obiect gadget

Arhivă blog