Pasiunea lui Huppy pentru dinozauri, reptile preistorice, pești din Devonian, amoniți, trilobiți și alți basilosauri se canalizează tot mai mult în favoarea monștrilor din mări în defavoarea celor de uscat. Zi de zi, Huppy caută pe youtube și alte situri secvențe care reconstituie foarte veridic viața și partidele de vînătoare ale acestor creaturi.
Presupun că la el chemarea spre asemenea lighioane este ceva ereditar pe linie maternă: mama biolog (mai ales zoolog) de ape, un unchi matern distins specialist în pești, amfibieni și reptile. Pentru Huppy un șarpe sau o broască rîioasă nu sînt niște creaturi de evitat (ca pentru mine), ci obiecte de studiu atent.
Desigur, prima lecție de învățat pentru el este că megalodonul mai mare înghite rechinul preistoric mai mic. Dacă nu cumva e tocmai invers.
"Pandurul" mă impresionează de fiecare dată. Peste doi, trei ani vă voi cere acordul pentru a discuta cu el, e un copil fantastic de dotat, e creativ, iar eu, justificat sau nu, am pretenţia că pot comunica excelent cu astfel de copii, pentru că, aşa cred eu, din experienţă, reuşesc să vorbesc limba lor.
RăspundețiȘtergere