De
mult n-am mai auzit o veste atît de surprinzător bună ca numirea ministrului
consilier dr. Lilian Zamfiroiu la conducerea ICR. Atît de bună încît mi-a vindecat
o parte din supărările recente. Privind acum cu detașarea firească a celui
dinafară valul numelor care s-au rostit în zilele de dinainte de 24 iunie mă
gîndesc că multe gloanțe au trecut din fericire pe lîngă fruntea ICR și soluția
e nesperat de potrivită.
Pe
Lilian Zamfiroiu l-am cunoscut în îndepărtatul an 1984, studenți fiind
amîndoi, în presa studențească, așa cum exista ea supusă unei cenzuri de foc
care suspecta pînă și faptul că numele lui Cervantes apărea într-o cronică de
sport sau că lui Nichita Stănescu i se asocia epitetul „crepuscular”. Dar l-am
întîlnit și la cenaclurile universitare ale acelui timp cînd Cenaclul de Luni
dispăruse și Universitas și Junimea încercau să-i țină locul. Pentru mine, așadar, Lilian Zamfiroiu e un nouăzecist cu acte în regulă. A terminat
filologia, dacă nu mă înșel, dar nu cred, într-o promoție care-i cuprindea și
pe viitorii critici Dan-Silviu Boerescu și Caius Dobrescu și, parcă, și pe Iulian
Costache. Cu Iulian a lucrat la Ministerul Învățămîntului.
Ulterior ne-am întîlnit mai rar, totdeauna cu
bucurie pînă cînd l-am regăsit alături de amasadorul Nicolae Manolescu cu care
a avut privilegiul să lucreze în ultimii ani. De altfel un lucru pe care-l am
în comun cu Lilian Zamfiroiu este faptul că am avut și eu ocazia fericită să
colaborez cu dl. Nicolae Manolescu din 2005 încoace, apropiindu-mă astfel de
idolul adolescenței mele literare. Alt element comun este respectul nostru
pentru profesorul Manolescu, poate doar Alex Ștefănescu să-l stimeze mai mult
decît noi…J
Lilian
Zamfiroiu are numeroase calități ce-l recomandă pentru noul post, pe care-l va
ocupa de la 10 iulie: modestie dar și curaj, inteligență și toleranță, simțul
actualității dar și al istoriei (e doctor în istorie cu o teză despre care am
scris elogios la momentul apariției), bunătate nativă și eleganță de diplomat. Iubește
cultura, dar nu are orgolii de artist. Cunoaște lumea culturală, dar nu încearcă
să se afirme „făcînd ordine” în ea. Nu în ultimul rînd, e un abil vorbitor al
multor limbi străine și un excelent conducător auto.
Sînt
sigur că, ajuns într-o serie, orice s-ar spune, „grea”:
Buzura-Patapievici-Marga, Lilian Zamfiroiu va face față cu bine unor imense
provocări și așteptări. Îi doresc mult succes și-l voi urmări cu simpatia
dintotdeauna.
Nu știu dacă eterogen este cuvântul potrivit,dar seria„grea”prezentată de dv.pare și chiar cred că este„ușor”eterogenă(sau,poate,dezechilibrată),cel puțin dintr-un punct de vedere,nu prea usor de definit.O simplă senzație...Vă mulțumesc.
RăspundețiȘtergere