Noul Statut al Uniunii Scriitorilor. Cîteva comentarii

                La Consiliul din 10 iunie s-au împărțit filialelor exemplare din Noul Statut al Uniunii Scriitorilor, votat pe 12 martie 2013 de acest Consiliu și aprobat prin hotărîrea din 17 aprilie de Judecătoria Sectorului 1.

                Statutul are pe copertă vechea siglă a USR (cea cu o pană de scris), cea nouă, cu Casa Monteoru, devenind caducă prin schimbarea deținătorului casei.

                Prevederile cele mai importantă ale Statutului sînt legate de sporirea prerogativelor Consiliului USR, însoțite însă, oarecum paradoxal, de reducerea numărului de membri și al numărului de întîlniri anuale (2 în loc de 4). Membrii CUSR vor fi Președintele, Prim-vicepreședitele și Vicepreședintele, alături de liderii filialelor și secțiilor (25) plus cîte un membru în plus de la filialele/secțiile cu peste 150 de membri. (3 în țară și 3 secții la București). Deci în total 34.  Consiliul va lua hotărîri valabile în prezența a jumătate plus unu din membrii săi (18) cu majoritate simplă. Adică 10 voturi.

                Deci, teoretic, zece persoane vor putea modifica statutul și bugetul, vor decide asupra primirilor și excluderilor, vor înființa sau desființa filiale, ba chiar îl vor putea revoca președintele USR. Va fi o răspundere foarte mare a acestor aleși, știut fiind că absențele de la consiliu, motivate sau nu, sînt frecvente. Un membru va fi înlocuit doar după 3 absențe nemotivate (adică minimum un an).

                Calculul arată că Bucureștiul va avea 9 membri față de 22 ai restului țării. Adică doar 26% deși ponderea în capete de scriitor este 50-50.  Teoretic, ar putea ajunge la 12-22 cu cei trei lideri, adică maximum 35%, față de proporția firească de 50% sau de situația actuală de 40%.

                Comitetul Director va avea nouă membri. Cei trei lideri plus cîte un reprezentant al filalelor și secțiilor cu peste 150 de membri. Filialele mici, multe recent înființate, nu vor mai avea astfel acces la decizii decît prin Consiliu, o dată la șase luni. Ele vor fi stimulate prin urmare (un efect la care legiuitorul l-a premeditat poate, dar mai degrabă nu)  fie să primească cît mai mulți noi membri, fie să fuzioneze pentru a atinge cifra de 150. Sau, ca să glumesc, să nu-și declare decedații. Un alt efect ar putea fi migrația spre filialele mari, cu acces la Comitet – forul care propune, între altele, indemnizațiile de merit. Un membru de la Galați va fi tentat să se mute la secția de poezie de la București care are două sau chiar trei  voturi (dacă trece de 300 de membri) în Comitet, în timp ce Galațiul nu are niciunul. Redactorii șefi ai revistelor din filialele mici nu vor mai prinde loc în Comitet.

                La Comitet, Bucureștiul va avea minimum 3 și maximum 6 membri adică între 33 și 66%. Cel mai probabil însă 5 din 9, deci 55%.

                Multe alte efecte, deocamdată imprevizibile, vor apărea pe parcursul exercitării practice a aplicării statutului. Desigur, luînd act de ele, Consiliul poate schimba la moment prevederile care nu duc la lucruri pozitive.

                Alte prevederi interesante sînt desființarea stagiaturii și revenirea la un singur juriu (dar cu 7 membri aleși anual). Anterior au fost: juriu unic cu 11 membri, juriu unic cu 5 membri, critici, aleși pe patru ani, două jurii de 5 alese anual. La filiale și secții vor fi jurii de 5 persoane care, teoretic, vor da 3 sau 4 premii (anexa 9, art.6). Acest punct, existent și în vechiul statut, s-a încălcat flagrant an de an, la filielele mici rămînînd nepremiați doar autorii care nu au publicat în anul respectiv.

Prin spargerea în 6 secții a Asociaței București, aici se vor putea acorda maximum 21 de premii anual, cu avantaj pentru secțiile mici care primeau un premiu sau niciunul din cele 8-9 bugetate de obicei. Dificultatea va fi de a găsi sponsori pentru toate aceste premii.

Un lucru pe care nu-l precizează statutul erste cum se vor numi oficial secțiile cu statut de filială rezultate din dispariția entității numite generic „Asociația Scriitorilor București”, denumire de altfel neoficială dar prezentă inclusiv în dicționarele literare canonice. Logic ar fi „Secția de poezie a USR București”, „Secția București-Poezie a USR”, „Filiala USR București pentru poezie” sau ceva similar, denumiri cam incomode.