Necazuri cu doamna Agatha și Craiul de Ghindă

Se știe că în povestirile și romanele doamnei Agatha Christie personajele joacă adesea bridge și Hercule Poirot însuși e un jucător care trage concluzii din fișele de scor și poziția jucătorilor. Un roman „Cu cărțile pe masă”, care a fost și ecranizat, se bazează pe nobilul joc.

Iată că în volumul semnat de ilustra doamnă, o culegere  „Asupritul și alte povestiri” (Ed. RAO 2008, reeditat 2012) apare povestirea Regele de Treflă (traducere de Andreea Năstase). Din păcate traducătoarea, pe care nu o cunosc, dar mă voi plînge de d-sa la domnul Enculescu, directorul prestigioasei edituri, face greșeli care șifonează jocul nostru drag.

În primul rînd titlul e eronat. În Shakespeare, traducătorii mai vechi, pentru a minimaliza regalitatea (era în anii 50, iar regele nostru abdicase în 1947), îi numeau pe Henric V, VI, VIII, sau Richard III „rigă”. Sau chiar „vodă”!! S-a întors roata: în povestire e vorba de un Rigă de Treflă. Nu de un rege încoronat, ci de un simplu „Crai de ghindă” cum aș fi tradus eu dacă eram în locul dnei Andreea Năstase.

-Cum e Crai de Ghindă, babo?
-Nalt și oacheș, fata mea!
(G. Topârceanu)

Dar să revenim... În povestire, Hercule Poirot constată că participanții la o serată au jucat „mai multe robare”. Cu nota de subsol: „cele două (??!!) jocuri din care se compune jocul de bridge”. Vai-vai! Roberul (nu robarul) e cel care are două sau trei manșe (games) cum știm! Apoi Hercule observă că un jucător „trebuia să liciteze trei cărți (sic!) de pică”. Normal că în original va fi fost „three tricks”. Trei tricuri la pică.

Singurul loc în care dna Năstase o nimerește este nota de subsol care explică  ce e „dummy” (mortul). Cheia poveștii: Hercule Poirot descoperă că la masă nu au fost patru parteneri ci trei, iar Riga de treflă nu a fost scos din cutie. Deci participanții nu jucaseră bridge ci se prefăcuseră ca să pară că au fost... patru. Cine ar fi putut juca bridge toată seara cu 51 de cărți, măcar că ar fi lipsit un 2, nu un Rigă?!

Trebuie să recunosc cu obiectivitate că, în afară de derapajele privind jocul de bridge, dar care rănesc adînc un jucător, dna Năstase, traduce în general corect. Dar cînd e vorba de fanți, birlici și rigi e bine să consulte un expert.

*

In tarot, the King of clubs has the meaning of good character and loyalty and the realization of ideals. The card is said to be one who has great power, but one who is not aware of this, and is outwardly cheerful but inwardly reserved.

The King of clubs is said to have a natural affinity for the Queen of diamonds.

(cf. wikipedia)


UPDATE: Fără să știu, pe 5 februarie chiar e Sf. Agatha!