Olimpiada și genocidul. Stalin și teatrul

Un blogger ne atrage atenția aici că Olimpiada de la Soci are loc pe terenul unui genocid uitat.
De fapt pe locul mai multor genociduri trecute sub tăcere, băgate sub covor. O mare putere își permite, nu?

Multe populații caucaziene au fost efectiv exterminate de imperiul vecin condus de țari și președinți. Autorul ne amintește mai ales de populația ubîhă, dispărută (exterminată fizic integral) cu limba ei cu tot. Iar țările europene participă la Olimpiadă și se tot îngrijorează de imperiul otoman care ar fi făcut nu știu ce genocid. Dar unele imperii sînt mai imperialiste decît altele...

Asta mi-a amintit de bancul cu Stalin care a aflat că la Balșoi Tiatrî sînt „probleme” (eufemismul comunist) cu o nouă montare cu „Revizorul” de Gogol. Marele conducător l-a trimis pe apropiatul și conaționalul său, Lavrenti Beria, să vadă care-i treaba.

După nici o oră, Beria i-a telefonat liderului URSS că „s-a rezolvat” (alt clișeu comunist) și toată trupa, cu regizor cu tot, dar și mașiniștii, cabinierele și plasatoarele sînt în drum spre Siberia. Șeful a vrut însă să știe:
- Dar autorul?
- Păi, tătucule, Gogol e mort demult.
Stalin a rîs părintește:
- Of, of, Lavrenti Pavlovici, mereu te grăbești!