duminică, 11 iulie 2010

Cărți noi! Radu Cange - Vinerea singuratică, Editura Semne * *


Poetul Radu Cange mizează decis pe singurătate care, zice el, „demult nu mă mai incomodează”. Cu atît mai puțin vinerea cînd probabil ține post (modernism). Solitarul poet este un modernist, neosimbolist patetic, „trăind ca într-un amfiteatru al morții”, fiind mai exact nisipul de sub picioarele gladiatorului care se luptă cu leul și care se îmbibă de „sîngele inconștient”. „Împătimitul libertății” folosește adesea în poeme tehnica narațiunii dînd naștere unor fabule. În Profesorul și moartea, el convoacă un misterios profesor să bea împreună pe o străduță de lîngă Lipscani într-o „cîrciumă ordinară” ca să afle dintr-o dizertație a aceluia ce este moartea. În mod ciudat este vorba de „moartea lui Radu Stanca”. Nu contează prea mult înscenarea aceasta suprarealistă, ci frumoasa definiție pe care (nu ni se spune după cîte pahare) o dă la final profesorul: Moartea?/ Moartea este un cristal,/ cu formă necunoscută, unde (sic!) se fac / nevăzute privirile. Volumul actual al lui Radu Cange cuprinde destul poeme frumoase, reușite mai ales atunci cînd poetul, cumpănit în utilizarea cuvintelor, devine de-a dreptul avar cu ele: În singurătate-mi/ pe frunzele toamnei/ calc/ de parcă/ s-ar afla sub ele chiar plânsul tău . Un ciclu se intitulează bacovian: „Vreme de beție”. Din el se pot extrage multe citate memorabile care aproximează relația metafizică a poetului (în general, nu a lui Radu Cange anume) cu excesul etilic: A doua noapte/ după beția neagră.../ și o mireasmă de aer/ mai pur ca orice dimineață/ desprinsă din an. Eul liric păstrează o vie recunoștință fenomenului punîndu-l pe aproximativ același plan cu spiritele tutelare: Mulțumesc bețiilor mele/ care m-au adus în starea de poet./ Dar mai ales lui Baudelaire și Poe/ lui T. S. Eliot și lui Eminescu/... /lui Bacovia tuberculosul/ și puștiului Lautréamont. Iată și o definiție a poeziei cu care se deschide volumul și care, fiind perfectă, se poate să fi fost scrisă la trezie: Poezia este un nud/.../ căruia îi descoperi frumusețea/ de abia/ după ce l-ai îmbrăcat. Radu Cange este un inspirat croitor de haine pentru poezie.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Postări populare

A apărut o eroare în acest obiect gadget

Arhivă blog