marți, 10 august 2010

Subvenții, subvenții...

Sprijinirea materială a culturii naționale vii trebuie să fie o prioritate a statului. Iată o frază banală și evidentă. De aceea există un organism numit AFCN care distribuie anual banii mulți-puțini, cum sînt, unor proiecte culturale. Anul acesta am fost pentru a treia oară expert pentru evaluarea proiectelor editoriale. O astfel de misiune se acceptă – în principiu - cu inima strînsă că, din mulțimea cărților propuse, doar o mică parte vor primi ceva fonduri și de aici grija de a cîntări bine fiecare punct acordat. Dar propunătorii, edituri și alte organizații care doresc să editeze cărți, vin să solicite banii publici, proveniți din impozitele plătite de mine și de dvs. cu niște aberații incredibile! În acest an, mai mult ca oricînd, multe „proiecte” au fost ridicole, imposibile, hilare. O spuză de traduceri dintre cele mai neinteresante, care au legătură cu cultura națională cît diverse obiecte cu prefectura, culminează cu o carte de rețete pentru slăbit! Lucrări indigeste ale unor inși intruvabili pe motoarele de căutare și care vor probabil să obțină grade didactice cu opurile lor informe concurează cu albume costisitoare pe temele cele mai specioase și care ar ajunge, dacă ar fi tipărite, în mîna cătorva amatori de curiozități. La polul opus, tiraje masive de cărți de colorat „educative” care, răspîndite, ar îndobitoci și mai tare populația școlară. Ne plîngem – uneori cu dreptate – că statul nu alocă bani pentru proiecte culturale. Dar cum sînt aceste proiecte? Însuși faptul de a propune orice aberație costă pentru că se plătesc niște oameni să le trieze, să imprime grilele cu punctaje minimale etc. Banii publici –nedrept de puțini – pot ajunge, dintr-o ușoară neatenție sau prin simpla absență a unor proiecte mai bune, în buzunarele unor hămesiți care mai sînt și nulități pe deasupra. Și – cu o excepție – din sute de subvenții solicitate, nimeni nu cere sub 85% din fonduri. Pe bunul principiu că dacă ceri 90% și obții 50%, pe baza unor bugete preliminare umflate cu pompa tot e bine! Da, statul e sărac și zgîrcit. Dar cei care vor să-l mulgă, incapabili dar hrăpăreți, sînt categoric imorali și blamabili la rîndul lor. N-am găsit, spre cinstea lor, între solicitanți, nicio mare editură! Prietenii știu sau bănuiesc de ce.

6 comentarii:

Postări populare

A apărut o eroare în acest obiect gadget

Arhivă blog