duminică, 14 noiembrie 2010

Cărți (relativ) noi! Constanța Buzea - Creștetul Ghețarului – Jurnal 1969-1971, Ed. Humanitas


Recenta dispariție - prematură, orice s-ar zice, chiar dacă unii au așteptat-o prea mult - a lui Adrian Păunescu, a adus în lumină jurnalul fostei sale soții, mamă a copiilor săi, măcar a unora, poeta Constanța Buzea. Multe persoane care habar nu aveau cine a scris „Cină bogată în viscol” au ajuns să mă întrebe dacă am citit „Jurnalul” poetei, referindu-se mai ales la episoadele familiale în care protagonistul este autorul mult mai cunoscutei „Rugă pentru părinți” – unul dintre cele mai kitsch texte de largă notorietate, cel prin care ilustrul răposat cerșea lacrimile unei asistențe gregare, neinițiate în poezie. Da, am citit acest jurnal și nici „fazele” cu Păunescu, cu care e greu de conceput mai stranie alăturare a poetei, nici restul, nu mi-au făcut nicio impresie. Nu încape îndoială că poeta Constanța Buzea îi era net superioară, încă de atunci, ca sensibilitate și expresivitate, vulcanicului său soț. Cel care în 1969-1971 era departe de a fi ceea ce a ajuns foarte repede: abil gazetar, încă mai abil impresar al propriei popularități și detestabilă trîmbiță a geniului lui Nicolae Ceaușescu, ba chiar și al „sinistrei sale soții”. Jurnalul e moale, nici experiența americană (octombrie 1970 - mai 1971) nu produce revelații cititorului, ba nici autoarei jurnalului. Se verifică faptul că poetul e interesant prin poezia lui și banal în rest. Singurele momente de iluminare, în care femeia care scrie jurnalul aproape o egalează pe poetă sînt cele referitoare la copii. Constanța Buzea e o mamă la fel de bună ca poeta omonimă.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Postări populare

A apărut o eroare în acest obiect gadget

Arhivă blog