miercuri, 5 ianuarie 2011

Cărți noi! Dumitru Bădița - Invitat la Săvârșin, Casa de pariuri literare * *


Gorjean din Polovragi, Dumitru Bădița nu e tocmai un tînăr poet, avînd aproape 40 de ani. Totuși, prin anul debutului editorial (2005) ca și prin discurs, el este un douămiist tipic. „Invitat la Săvârșin” este a treia carte a sa. Una foarte amuzantă, plină de ironii și cu accente urmuziene, ba chiar kafkiene pe-alocuri. Pentru un cititor neinițiat în ale lumii literare, volumul este greu inteligibil. Povestea este imaginară, întrucît Dumitru Bădița nu a participat la „tabăra de creație” de la Săvârșin, personajele sînt reale, dar par imaginare și ele unui necunoscător, ba chiar și unui cunoscător mai vag, pentru că nume precum Șerban Axinte, Cristina Ispas, Monica Stănilă nu sînt încă familiare multora. Ba nici pentru altele mai notorii ca Radu Vancu, Un Cristian, Miruna Vlada, Bogdan Crețu n-aș băga mîna în foc. Oricum, faptele acestora și ale altor personaje nenumite sînt invența lui Dumitru Bădița și au foarte mult haz ce este amplificat dacă știi despre cine e vorba. Din acest punct de vedere, volumul este destinat unei circulații restrînse în zona „știutorilor” care se pot amuza în voie. Dar care volum de poezie nu e pînă la urmă destinat doar știutorilor? Un cititor „obișnuit” poate gusta mai greu scena imaginată de Bădița: cum că se duce la un cabinet stomatologic rural și își declină identitatea, adăugînd că va primi un premiu literar de la Nicolae Manolescu. La care dentista sare-n sus bucuroasă: „Vine Niki la Săvârșin?”. La fel de hazliu este momentul ipotetic în care niște copii de țigani se uită printre zăbrelele gardului savurînd vederea „vedetelor” în incintă: „uite-l pe domnul Leac! și pe pe domnul Khasis! și pe dra Ninu cu domnul un cristian”. Nu altfel ar reacționa adolecentele din Buftea zărindu-l în curtea lui Adrian Sârbu pe Nicholas Cage. Finalul e apocaliptic, poetul-personaj-narator ia alt tren decît trebuie, e pe punctul să fie amendat, e salvat de un cetățean în care își recunoaște vag tatăl decedat și își dă seama, dată fiind învierea morților, că Apocalipsa e aproape, ca în “Cimitirul Buna-Vestire”. Cartea ciudată și originală a lui Dumitru Bădița e una cel puțin drăguță.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Postări populare

A apărut o eroare în acest obiect gadget

Arhivă blog