joi, 6 ianuarie 2011

De la Anton Pann citire...

Povestea folclorică reluată și de Anton Pann spune că un tată și fiul său mergeau cu calul pe drum. La început a încălecat fiul, dar un trecător l-a mustrat că-și lasă tatăl pe jos, apoi tatăl, dar și așa un trecător l-a admonestat pe bătrîn că-și lasă copilul să sufere. S-au urcat amîndoi pe spinarea calului, însă un al treilea trecător i-a înjurat, mai să-i bată, că deșală un biet animal cu povara lor dublă. În fine, s-au dat jos amîndoi luînd calul de căpăstru. Un al patrulea drumeț a rîs de ei făcîndu-i nebuni: să ai un cal bun de călărie și să-l ții neocupat mergînd pe jos!

Așa e și pe acest blog și în toată lumea. Am citat (în glumă) un comentariu a lui SGB care conținea două cuvinte „urîte” și i-am dat o „replică” avînd destul haz, zic eu. S-au repezit la mine tot felul de inși că postez vorbe buruienoase. Cînd însă am criticat romanul Cristinei Nemerovschi (și) pentru că e plin pe fiecare pagină, fără noimă, de aceste cuvinte (numai numele în patru litere al ștromeleagului apare de vreo 200 de ori în 300 de pagini), mai să-mi ia gîtul două doamne că nu înțeleg proza și rafinamentul ei, că sînt (auzi!) invidios pe C.N. și că ar trebui chiar să mă las de critica de întîmpinare.

Renunț la orice pretenții de a îmi înțelege semenii și îmi văd de treabă. Comentați, semnați sau nu, băgați-vă în seamă, revărsați aici toate frustrările dvs. (inclusiv ratările literare) și muștruluiți-mă ca să vă răzbunați virtual pe șefii sau soții care vă terorizează în viața reală! Doar de aia există bloguri de literatură, nu?

13 comentarii:

  1. Nu ştiu dacă-i consolator în vreun fel, da' eu am râs.
    Şi am râs şi mai tare la un răspuns primit pe FB după ce am şeruit articolul respectiv: "din care se poate vedea ca sbg stie bine cum e fara".
    :)

    RăspundețiȘtergere
  2. Iată un comentariu de întâmpinare la cele ce vor urma,făcut de simpatica si iertătoarea gazdă a unor anonimi,nu toti dusi la biserică.Dar,poate că e mai bine asa(existând si posibilitatea cenzurii la îndemâna maestrului-aici în mod cert fără ghilimele),fiindcă si aceste bătălii pe blog fac viata mai frumoasă.ANONIMUL(A)CIVILIZAT(Ă)care nu este nici frustrat,nici răzbunător,nici nu gustă vreo ratare literară.

    RăspundețiȘtergere
  3. Niciodata nu o sa reusiti sa-i faceti fericiti pe toti...Cel mai bine e sa ignorati pe toata lumea si sa va expuneti parerea personala fara resentimente. Cei care va apreciaza, va vor respecta in continuare, cei ce sunt rosi de invidie, rautate, grandomanie, etc, oricum vor fi nemultumiti in orice ipostaza va ve-ti prezenta opinia.

    Apropo...e superb articolul lui Tomsa:Proza scurtă ca o scenă de teatru modern - cronică la o carte de Horia Gârbea
    http://serbantomsa.blogspot.com/2011/01/proza-scurta-ca-o-scena-de-teatru.html

    Frumos spus:"Horia Gârbea este un „terorist” vesel, care dinamitează cu umorul său lumile pe care le evocă, ascunzându-şi neliniştile în adâncimi aparent limpezi, dar pline de întrebări tulburătoare"

    RăspundețiȘtergere
  4. oamenii nu cantaresc adevarul din cuvintele tale, ci emotia din interiorul lor; nu se concentreaza la ceea ce spui tu, ci la ceea ce simt ei - din aceasta cauza, de cele mai multe ori, raspunsul lor este lipsit de obiectivitate.
    La multi ani!

    RăspundețiȘtergere
  5. Deşi de vreo două zile luasem decizia de a redeveni o doamnă respectabilă, care nu-şi dă cu părerea pe bloguri, sunt aici nişte faze care trebuie comentate:
    Jertfa blogului îmi dă motive serioase de speranţă în bunătatea timpului nostru (cu nimic mai degradat decât acela în care trăia Anton Pann), aşadar şi în buna întocmire a oamenilor care nu văd în blog altceva decât un mijloc de-a se conecta la prezent şi la...realitate, de-a se veseli, de-a-şi lărgi orizontul cunoaşterii, de-a se lumina uneori...
    Şi apropro de acest din urmă aspect, doamna Silvana T. le zice foarte bine în comentariul pacific al domniei sale la o postare anterioară, doar că aş avea de nuanţat că astăzi sărbătorim prin excelenţă Epifania, arătarea Sfintei Treimi în momentul Botezului Domnului de către Sfântul Ioan Botezătorul, ceea ce, sigur, este un moment esenţial al revelaţiei creştine continue şi implicit a Luminii din care provine. Dar dintre elemente,mai presus de toate azi este sărbătoarea apelor,sanctificate (şi odată cu ele toată natura) prin Botezul Domnului Iisus Hristos în numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh...Dar mai bine să citim Evangheliile şi pe Sfinţii Părinţi!
    Şi ca să închei totuşi în nota în care-am început, de la un comentariu la altul, Anonimul enervant devine tot mai agreabil...

    RăspundețiȘtergere
  6. :)
    Buna evocarea lui Pann, insa ai gresit "povestioara". Se potriva manusa cea cu Nastratin era un hogea - "invatatura data rau se sparge-n capul tau"!
    :)

    RăspundețiȘtergere
  7. Mulțumesc, doamnelor, că ați sărit în ajutor, căci cît pe ce să mă pună anonimu de coloratură în ghilimele! La anu și la mulți ani!
    Silvana T.

    RăspundețiȘtergere
  8. În atentia comentatoarei dela ora 11:22 :la finalul rândului trei pică mai bine veti decât ve-ti,nu?Multumesc.

    RăspundețiȘtergere
  9. Da..multumesc anonim pentru corectie, din greseala, se mai intampla

    RăspundețiȘtergere
  10. Oare s-ar mai simti ursul urs dacă nu l-ar lătra,cel putin din când în când,câinii?Si nu mai am nici un dubiu,pun ghilimelele acolo unde am ezitat.

    RăspundețiȘtergere
  11. In zilele noastre,ar mai fi un al 5-lea care le-ar fi tinut un discurs (televizat sau nu) despre ce sa faci intr-o asemenea situatie. Pentru ca e tara plina de consilieri/specialisti :)

    RăspundețiȘtergere
  12. Mulțumesc pentru comentarii. Se confirmă sintagma „înțelepciune populară”.

    RăspundețiȘtergere

Postări populare

A apărut o eroare în acest obiect gadget

Arhivă blog