„Tradiții” sau Dreptul de a nu deveni „știre”

La un post de televiune căruia nu țin să-i fac reclamă, la buletinul de știri, s-a difuzat o „știre” extinsă intitulată „Botez tradițional țigănesc”. Multe botezuri vor fi avut loc în zilele acestea fără a suscita interesul vreunui post TV sau unei agenții de știri.

La botez nu se întîmpla nimic senzațional și nici nu erau niște obieciuri exotice, cine știe ce ritualuri barbare sau bizare care să bulverseze audiența. Oameni absolut normali dansau, beau, mîncau, iar copilul părea foarte mulțumit în coșulețul lui.

„Știriștii” insistau asupra ideii că proaspătul botezat a primit „kilograme de aur”, ceea ce părea improbabil, pe filmarea unor salbe și cercei tot din aur, dar absolut comuni, și arătau în treacăt niște fațade kitsch cu turnulețe, făcînd ei cu ochiul, parcă, spectatorilor. Tonul „știrii” era foarte ambiguu și lunecos, aș zice chiar periculos, în orice caz pernicios! Nu se poate ști dacă voiau să facă „reclamă” familiei noului primit în comunitatea creștină sau să rîdă de ea. Să stîrnească simpatie față de numita familie și amicii ei, dispreț față de unele „aspecte” subliniate tendențios sau eventual chiar ură împotriva etniei și grupului care, nu-i așa, își permite să ofere în dar „kilograme de aur” și stă în palate, ce-i drept cu turnulețe de tablă galvanizată.

Cui poate folosi o astfel de „știre” cu durata de vreo cinci-șase minute este absolut de neînțeles după cum de neînțeles este ambiguitatea, duplicitatea postului și a angajaților săi care aveau grijă să se așeze în toate luntrile posibile: puteau pretinde în fața gazdelor că le „crează imagine” și în fața altora că tocmai au ironizat numitele gazde.

Să fi fost în locul părinților și nașilor i-aș fi dat demult afară pe amatorii de știri, dar se vede că bieții oameni, care nu afișau o instrucție prea elevată, se lăsaseră seduși de ideea că apar pe sticlă. Cred că toți oamenii, inclusiv „țiganii”, cum îi numea postul, au dreptul la intimitate și pot să se însoare, să se boteze și să-și îngroape morții fără a deveni subiect de „știri”.