marți, 7 ianuarie 2014

Dar de Sf. Ioan. William Shakespeare - Sonetul XVIII

William Shakespeare

                Sonetul XVIII

Că ești o zi a verii îți pot spune?
Dar tu ești mai frumos mai liniștit:
Vînt crud, în mai, dragi muguri îi răpune
Iar timpul verii trece prea zorit.  
Ochiul din cer e cînd prea arzător,
Cînd,  și mai des, lucirea se umbrește,
Se ofilește ce-i încîntător
Prin voia sorții, cum se nimerește.
Dar n-o să scadă veșnica ta vară
Și nu-și va pierde farmecul nicicînd,
Nu s-o făli nici moartea c-o doboară:
E scrisă-n rînduri ce te scot din rînd.  
Cît ochii văd și oameni vor mai fi,
În versurile-acestea vei trăi.  


Precum se știe, Sonetul al 18-lea din cele 154 ale lui Shakespeare e unul dintre cele mai celebre și ca atare foarte tradus și în românește. L-au redat Ioan Frunzetti, Gh. Tomozei, Grete Tartler, Radu Cârneci, Violeta Popa și alți poeți. 

Îngăduit este fiecăruia să-și încerce măiestria! Așa că vă ofer, în dar de Sf. Ioan, versiunea mea. 

2 comentarii:

  1. Mulţumim frumos pentru acest dar de lux ! Sunt unul dintre Ioni.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. La Mulți Ani! Așa e cînd te înveți cu pseudonimul. O să țin minte. Pe Radu Voinescu nu-l uit de Sf. NIcolae că e tiz cu fiul meu. :)

      Ștergere

Postări populare

Arhivă blog