miercuri, 7 aprilie 2010

Peștele de sticlă și glonțul de plumb


S-a creat un prost obicei de a crede că nu numai hîrtia, dar și mediul virtual suportă orice. Trec peste alte domenii și mă refer strict la literatură sau la ceea ce unii bloggeri, foarte mulți, consideră că e literatură. Nu cere nimeni nimănui să fie Dante, Shakespeare, Eminescu! Apoi, scriitorii profesioniști și –vai! – chiar cei mai jalnici amatori găsesc ușor o editură unde să-și tipărească, după caz, capodoperele, mediocritățile și aberațiile. Să admitem oricui doza de narcisism și de mediocritate lustruită. Totuși, insist să cred că există o limită în toate. Porcăriile pe care le citesc în ultima vreme (scrise de regulă spre a confirma că „sentimentele bune sînt cele care fac literatură proastă") mă exasperează. Trăiesc într-un oraș murdar, într-o țară murdară, călătoresc cu autobuze murdare printre călători nespălați. Aș vrea că măcar în mediul virtual să nu mă văd obligat să-mi astup nasul. Hai să dăm mînă cu mînă și să strigăm: fraților, surorilor, nu mai scrieți „poezii”, nici „cugetări”! Dacă le scrieți totuși, păstrați-le pe hardul vostru, nu le mai puneți pe bloguri, poluînd un mediu și așa infect. Soluția? Nu o cunosc. Doar o sugestie… Intrați peste ei! Comentați-le cu sarcasm dulcegăriile! Dați-le peste bot! Știu, e timp pierdut, în care mai bine am scrie sau citi lucruri mărețe, dar altfel ne vom sufoca. Unde mai pui că orice imbecil găsește alți cretini care să-l comenteze favorabil (strigătele de oroare sînt, firește, moderate). Peștele de sticlă de pe televizor trebuie luat și făcut fărîme în capul posesorului. Următorul pas? Glonțul! Adun cu masochistă voluptate tîmpenii de pe bloguri. Le voi da pe față curînd. Măcar să rîdem, nu?

4 comentarii:

  1. Poate ca tot ceea ce ţine de blogosfera & spatiul virtual in genere, nu trebuie luat prea in serios. Spre deosebire de presa scrisa- unde ai nevoie de validare, competenta, etc- spatiul virtual este spatiul democratiei prin excelenta. E drept ca democratia este buna doar aplicata politicii si ca devine nociva atunci cand se hipetrofiaza invadand si esteticul, de exemplu. Dar cu toate astea, nu cred ca trebuie sa fiti atat de dur cu dulcegaria, bovarismul, megalomania unora care in fond nu inseamna nimic decat in mintea lor. Daca le refuzati statul ontologic cred ca e suficient, altfel riscati sa va pierdeti vremea cu un ...vast program.

    RăspundețiȘtergere
  2. Da, aveți dreptate. Blogosfera permite exhibarea pentru un public larg a ... oracolului de clasa a VII-a al fiecăruia. E derizoriu și totuși are o componentă nocivă. Ies în public cretinismele cu statut egal cu al oricărei capodopere. Dacă dai o căutare pe Isus vezi un Mantegna, un Dali și alți o sută de mii de pictorași de icoane kitsch. Poate nu m-am obișnuit suficient cu „democrația” virtuală.

    RăspundețiȘtergere
  3. Da, am scris de mai multe ori asta, internetul e spaţiul tuturor imposturilor şi impostorilor. Dar nu ai ce să le faci - e dreptul lor să scrie ce vor pe blogurile personale. Dacă scriu prost, nu-i citeşte nimeni sau îi citesc cei de acelaşi nivel. Deci, zic eu, dă-le pace :)

    RăspundețiȘtergere
  4. Domnule Gârbea, nu stiu daca am dreptate, insa sunt sigur ca un singur om nu poate eradica impostura de pe net, pentru simplu fapt ca pare a fi infinita.

    RăspundețiȘtergere

Postări populare

Arhivă blog