Anunțul retragerii lui Nicolae Breban

În post-scriptum la scrisoarea deschisă adresată Președintelui USR Nicolae Manolescu, Nicoale Breban scrie:

„Cu această ocazie îmi anunţ retragerea mea din consiliul USR (sic!). Nu, nu poate fi vorba de o demisie, nici măcar de onoare, cum se spune, actualul comitet de conducere (sic!) a breslei noastre şi nici preşedintele ei nu sunt demni de a primi un asemenea act. Nu, să nu se creadă că e vorba la urma-urmei de o sfadă, de o „neînţelegere gălăgioasă” între un romancier şi un critic. Nu, lucrurile au luat o turnură prea gravă, nu pentru subsemnatul, ci pentru întreaga noastră suflare literară, şi e de la sine înţeles că eu mă retrag din treburile publice ale unei comunităţi care nu ştie sau nu poate să lupte nu numai pentru drepturile şi nevoile imediate, dar şi pentru păstrarea vie a marii tradiţii a Gândului şi literaturii române. (...) Oare, să fiu din nou profet în vremuri tulburi? Recunosc, nu-mi convine acest rol, adesea incomod şi extrem de riscant, prefer, încă o dată, ca în tinereţe, amplul jilţ de romancier al tinerei şi formidabilei mele literaturi (sublinierile mele, H.G.). Române!”

Probabil din cauza supărării, Nicoale Breban, care a fost chiar vicepreședinte al USR, confundă Consiliul -în care a fost ales în 2009- cu Comitetul Director din care a făcut parte pînă în 2005. Oricum nu e clar de ce nu consideră acest comitet (sau consiliu) demn de a primi actul cîtăvreme nici unul, nici altul nu au luat vreo poziție împotriva lui.

Mai sus, în cuprinsul scrisorii, N. Breban amintește în treacăt de necesitatea de a locui în străinătate, ceea ce firește că îl pune în dificultatea sau imposibilitatea de fapt de a participa la ședințele Consiliului, fapt ce ar justifica retragerea sa fără alte motivații.