luni, 2 mai 2011

Cărți noi! Steampunk – A doua revoluție, Editura Millenium Books * * *


În seria „Antologiile Millenium” de la Millenium Books, editură consacrată pentru lucrările SF românești și străine a apărut încă o lucrare consistentă cu titlul „Steampunk – A doua revoluție”, editor fiind Adrian Crăciun. Volumul, avînd 300 de pagini, cuprinde lucrări scrise, cu o excepție, anume pentru această culegere ale unor autori cunoscuți ai genurilor SF și Fantasy din mai multe generații (între 33 și 67 de ani) și trepte de consacrare. Ei sînt, alfabetic, Aron Biro, Oliviu Crâznic (botezat, prin eroare, Ovidiu Crîznic, chiar la titlul poevstirii), Ștefana Czeller, Costi Gurgu, Michael Hăulică, George Lazăr, Mircea Opriță, Florin Pîtea, Marian Truță, Ioana Vișan, dar în sumar ordinea e alta, nici cronologică, din rațiuni pe care editorul nu le explică. Lucrul de căpătîi este că textele sînt bune și foarte bune și e remarcabil că, deși apar nume grele care nu își dezmint faima, precum Mircea Opriță ori Michael Hăulică, ele au de luptat din greu cu forța narativă și expresivă a mult mai tinerilor Aron Biro, Oliviu Crâznic, de la care aveam totuși așteptări mai mari după recentul roman, Ștefana Czeller, speranță confirmată și după lectura romanului de debut „Cerneală și sînge” la care mă voi referi în curînd, Ioana Vișan, Florin Pîtea, acesta cu o povestire cam rapid dusă la final, dar bine articulată și cu o poantă de zile mari. Jocul de-a „care îmi place mai mult?” e o ispită pentru oricare cititor și fiecare își va găsi răspunsul, după afinități. Nu e exclus ca la un „poll” fiecare dintre povestiri să primească voturi pentru locul întîi, pentru că toate au aspecte prin care ies în evidență. În ceea ce mă privește aș ezita - dacă ar fi să acord laurii unui singur text - între „Profeții despre trecut” de Aron Biro și „Lungul drum din cer acasă” de Marian Truță și cred că aș opta în final pentru cel de-al doilea. Ambele au fantezie bogată, scriitură profesionistă, o excelentă îmbricare a realității cunoscute cu ficțiunea ieșită din inspirația autorilor. În ambele apar personaje reale: Grigore Moisil în confruntare cu Nicolae Ceaușescu, la Aron Biro, iar la Marian Truță, Iuri Gagarin picat din primul zbor cosmic într-o Românie și o lume care au luat-o pe alt drum decît al istoriei cunoscute, rămînînd înapoiate, o lume în care nu s-au inventat avioanele, nici telefonul, ba nu au apărut nici Statele Unite ale Americii. În toate povestirile apar elemente de steampunk clasic: dirijabile, veliere, aerostate, proto-avioane care atacă Constantinopolul (la Costi Gurgu), dar și alte roade ale imaginației autorilor, precum alchimiști care fac aur în serie, dar într-o lume înapoiată ce abia descoperă trăsurile fără cai prin 2005 (la Mircea Opriță). Important e că toate poveștile au un tîlc, suspans și, cele mai multe, un remarcabil umor. Un personaj al lui Michael Hăulică se numește Raul Colentina, prin înlăturarea hîtră a unui semn diacritic. La Florin Pîtea, Vasile Alecasandri întîlnește în zorii Unirii, în timp ce Cuza-Vodă nu se lasă convins de necesitatea progresului și a unor mașini de zburat mai grele ca aerul, un tînăr bizar care șoptește pe străzi: „O, Levant, Levant ferice!”. Și așa mai departe, spre încîntarea și hazul celor care, din proprie curiozitate ori la îndemnul meu, vor parcurge volumul.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Postări populare

A apărut o eroare în acest obiect gadget

Arhivă blog