sâmbătă, 13 august 2011

Despre cărţile fundamentale în "Adevărul"

La invitaţia ziarului "Adevărul", am scris despre cărţile şi autorii care m-au influenţat, pentru "Adevărul de week-end" de astăzi, 13 august . Găsiţi aici articolul meu, sub genericul "Cărţile de căpătîi ale personalităţilor"

UPDATE
Adaug în urma unor comentarii la această postare că Bulgakov a prilejuit cel puțin două montări teatrale (și dramatizări) extraordinare: cea a Cătălinei Buzoianu din anii 80 la T.Mic cu „Maestrul și Margareta” și una pe care am avut norocul să o prind la Londra la National Royal Theatre după „Roman Teatral” cu titlul „Black Snow”, absolut de neuitat. Era mai ales de un comic nebun (fără a exclude tragicul), aproape că nu am văzut niciodată atîția oameni rîzînd pînă la leșin, simultan, de același lucru. Unui spectator i s-a făcut efectiv rău de rîs, a trebuit să iasă... dar s-a întors.

6 comentarii:

  1. Și pentru mine, cartea de căpătâi este ”Maestrul și Margareta”(în traducerea inegalabilă a Nataliei Radovici), carte pe care, ori de câte ori o văd reeditată, simt nevoia să o cumpăr, spre a o dărui prietenilor!
    Dinu D. Nica

    RăspundețiȘtergere
  2. Multumesc. N-am stiut cine e traducatorul. De altfel nu am mai citit traduceri de N. Radovici. Eu am citit editia din `meridiane`. Excelent a fost spectacolul Catalinei Buzoianu de la Mic in anii 80. Cred ca a fost cel mai frumos spectacol pe care l-am vazut vreodata. Ulterior am vazut o ecranizare in serial pe TVR 2, film rusesc excelent.

    RăspundețiȘtergere
  3. Textul Domniei Voastre este splendid !
    Și eu sunt fascinat de capodopera lui Bulgakov și vă împărtășesc opinia că „Arca lui Noe ” de Nicolae Manolescu este una dintre cele mai bune cărți care s-au scris vreodată.

    RăspundețiȘtergere
  4. Va multumesc. Si eu cred ca Arca e o istorie foarte clara a romanului românesc dupa care se pot reciti altfel toate romanele. Regret ca nu stiu limba rusa pentru a citi Maestrul in original.

    RăspundețiȘtergere
  5. La noi, circulă două versiuni de traducere a capodoperei bulgakoviene: prima, cea mai veche,dinainte de 1989, a Nataliei Radovici(care a mai tradus și Cehov), precum și una foarte recentă, semnată de Ioan Covaci, prefațatorul și exegetul romanului fiind comun(prof. I. Vartic).
    Filmul serial rusesc,la care vă referiți, mi-a plăcut doar până când a apărut în scenă Motanul Behemoth. După umila mea părere, nici cele mai noi efecte speciale de la Hollywood,nu-i pot conferi o înfățișare perfect naturală, celebrului demon-cotoi, din suita lui Wolland!
    Dinu D. Nica

    RăspundețiȘtergere
  6. Eu nu am citit traducerea recenta a regretatului Ioan Covaci. O voi cauta. Behemot e greu de realizat pe scenă și chiar în film ca și personajul din „inimă de cîine”. N-avem ce face.

    RăspundețiȘtergere

Postări populare

Arhivă blog