Bag seama că o postare anterioară a agitat puțin spiritele neobișnuite cu metafora și limbajul figurat. Ai zice că unii au crezut cu adevărat că voi ucide în numele poeziei. Ar fi onorabil s-o fac, dar nu... Nu va pieri nimeni din critică iar pietrele lapidatoare ca și ghilotina de alături vor rămîne la nivelul frazelor. Critica trebuie însă (s-a spus de atîtea ori cu dreptate) să despartă apele. Ea are un rol sanitar dar și pedagogic. Pedagogia operează și cu exemple negative, foarte utile. Obișnuiesc să arăt studenților care sînt cele mai frecvente erori care se fac în anumite rezolvări, mereu aceleași, generații la rînd, ca să fie preveniți. La fel și în literatură, prostia și kitschul trebuie puse la colț nu din răzbunare, ci pentru un climat normal. „Execuția” (am pus ghilimele, sper că se vede, să le pun cu roșu?) nu este răzbunare, ci un act de asanare socialmente necesar. Cineva scrie și publică versurile: „Un aer de sarbatoare ne invaluie misterios,/poleit cu savoare cruda de muguri si flori;/miroase a ploaie si/ fulgere brazdeaza indepartarea adanca a cerului” cu cacofonia triumfală de la final, pe un blog sau pe hîrtie, tot una. Ce e de făcut cu el (ea - de fapt)?
a. Trebuie lăsată în prostia ei!
b. Trebuie avertizată și, dacă se mai poate, educată.
c. Trebuie preveniți posibilii cititori novici că nu se scrie așa.
d. Trebuie lăudată public prin comentarii - scrie bine dom'le!
Nu știu alții cum sînt, dar eu votez hotărît pentru soluția c și în secundar, dacă ai cu cine te-nțelege, ceea ce se întîmplă rar, pentru completarea ei cu varianta b.
Greșesc cumva? Vă ascult cu smerenie.
Notă: Citatul e real, a apărut pe un blog (fără diacritice) și a fost însoțit de comentarii extatice ale cititorilor care - presupun - s-au delectat sincer. Asta în țara unde scriu și pot fi citite poete de la Ileana Mălăncioiu la Miruna Vlada și de la Nora Iuga sau Marta Petreu pînă la Andra Rotaru, Livia Roșca și la cine mai vreți dvs. Avem de la cine învăța, dar nu învățăm. Cum se cheamă asta?
Postări
Horia, cînd eram mai tînără, aş fi ales şi eu varianta c sau, mai degrabă, ghilotina. Acum însă am impresia că varianta a e cea mai bună.
RăspundețiȘtergere@ Lucia
RăspundețiȘtergereEu cred că ai rămas tînără, după cum scrii. Nu te lăsa ispitită de soluția a. De altfel dăm niște premii literare, premiile lily, deci alegem ce-i bun!