luni, 11 octombrie 2010

Cărți noi! Mircea Gheorghe - Clepsidra, Editura Euro Press * *

Cunoscut ca un abil autor de proză scurtă, nu foarte tînăr deși a publicat puțin, Mircea Gheorghe, autor de limbă română din Canada, își încearcă forțele în roman. Clepsidra este un roman despre niște emigranți români în Canada, valorificînd, desigur cunoștințele autorului în legătură cu acest subiect. Rezultatul este inferior celui obținut de autor în proza de mai mică întindere, unde a dat și texte excelente. Probabil că Mircea Gheorge este un autor cu suflu scurt și se va retrage la genul care l-a consacrat. Nu înseamnă că avem cu „Clepsidra” un roman prost. Este unul mijlociu, avînd defectul că nu impresionează nici prin acțiune, nici prin stil, nici prin personaje. Autorul nu schimbă deloc perspectiva narativă, rămînînd pe poziția unui omniscient care descrie obiectiv și fără tensiune fapte puțin spectaculoase. Deducem că în Canada, viața este confortabilă și plicticoasă, evenimentele nu produc zguduiri de conștiințe. Familia celor doi români, ea cu un copil din altă căsătorie, rămas în Europa, nu are drame majore și nici nu le trăiește intens pe cele potențiale ale țării de adopție. La un moment dat bărbatul se pasionează de chestiunea referendumului în legătură cu independența Quebec-ului, conflict de catifea, terminat cu o alegere democratică în defavoarea suveranității provinciei și care nu crează furtuni cu adevărat în sufletul nimănui. Încă soția lui, văzînd că întîrzie vreo două ore (a fost și el al un miting ca să mai simtă puțină patimă pentru ceva), îl crede nebun. O atmosferă de tihnă și indiferență, psihologii glaciare care îi contaminează rapid și pe români, o atmosferă în care conflictele sînt excluse practic. E posibil ca autorul să fi vrut să demonstreze tocmai asta. Cum mediul canadian tocește pasiunile și taie acutele (ca să nu zic altceva, cu referire la personajele masculine). Totuși, cititorul își cere dreptul la o lectură care să-i susțină interesul pe parcursul cărții. Iar autorul nu reușește să-i satisfacă dorința. O carte cam cuminte despre o lume ștearsă.

2 comentarii:

  1. O concluzie validă despre o țară care, mie personal, a reușit a-mi capta - de nevoie - atenția, pentru o minimă perioadă necesară.
    Silvana T. Depounti

    RăspundețiȘtergere
  2. Plictiseala mare domnle cind nu ti se zguduie constiinta privind desteptii neamului la televizor.

    Daca nu poti avea o atmosfera de tihna te consolezi ca macar nu te plictisesti?
    E o solutie.
    O alta ar fi sa deschizi ochii si sa vezi ce fac altii. Dar asta ar insemna sa acceptam ca nu sintem, noi romanii, mai destepti.

    Dupa cum se vede, analize de genul asta capteaza atentia celor "au fost nevoiti" sa treaca prin Canada (altii n-au vrut sa-i primeasca, nenorocitii, si-atunci s-au multumit cu Canada, dar numai de nevoie, sa ne fie clar).
    Noi ceilalti raminem in lumea noastra stearsa cu Mircea.

    Cind o sa ne apuce rau nevoia de ceva mai excitant ne-om uita la vreo telenovela romaneasca.

    RăspundețiȘtergere

Postări populare

A apărut o eroare în acest obiect gadget

Arhivă blog