duminică, 31 octombrie 2010

„Kalașnikov” la numărătoarea steagurilor

Două pertinente și echilibrate recenzii, Angelo Mitchievici (Ex-Ponto) și Viorica Răduță (Viața Românească), încheie probabil seria de comentarii de primă instanță la volumul „Fratele mai deștept al lui Kalașnikov”. Le mulțumesc celor doi autori care au dezghiocat cu finețe sensurile textelor și nu a fost ușor, căci e vorba de povestiri divergente. La șase luni de la apariție, volumașul (că abia trece de 100 de pagini) a fost bine primit, deși neconcesiv, ceea ce mă bucură. Trecînd peste simple anunțuri ale apariției, enumăr bibliografia lui critică, atîta cîtă mi-e cunoscută, și explim gratitidinea mea autorilor:

Lucia Verona (Săptămîna Financiară), Andrei Terian (Ziarul Financiar), Daniela Sitar-Tăut (Poesis), Irina Petraș (România literară), Șerban Tomșa (Luceafărul de dimineață), Gabriel Coșoveanu (Ramuri), Radu Voinescu (Spații Culturale), Doina Ruști (Convorbiri literare), Daniela Olguța Iordache (Litere), Mădălin Roșioru (Tomis), Ruxandra Bularca (Steaua), Emilian Galaicu-Păun (Europa Liberă, Jurnal de Chișinău), Angelo Mitchievici (Ex-Ponto), Viorica Răduță (Viața Românească), Ștefan Ion Ghilimescu (Argeș).

Dintre revistele culturale mai însemnate nu s-au pronunțat încă doar Vatra și Observator Cultural. Comentatorii au fost unanimi în opțiunea lor pentru „Întoarcerea tatei din război. Subiecte” ca fiind piesa cea mai bună a volumului. Angelo Mitchievici a fost singurul care a identificat explicit sursa titlului acestei proze: o povestire prăfuită a lui Alexandru Sahia. În final mulțumirile mele se îndreaptă și spre editor: poetul Mircea Petean de la „Limes”

7 comentarii:

  1. Si s.i. ghilimescu, in revista Arges 9/2010 scrie: http://www.centrul-cultural-pitesti.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=3190&Itemid=104

    RăspundețiȘtergere
  2. lauda-ma gura sa-ți dau o prajitura...
    dle gârbea, chiar asa!
    măcăne rău de tot, domne, și nu e decât... cioara!

    RăspundețiȘtergere
  3. Am adăugat și cronica lui Ștefan Ion Ghilimescu. Regret uitarea inițială.
    @ Anonim
    :) generos ca totdeauna cu confrații.

    RăspundețiȘtergere
  4. Chiar ca macane!
    Apropo de receptarea critica...Gratitudine...gratitudine...Cred ca e, mai degraba, meci nul sau serviciu contra serviciu, dupa model autohton! Sa fim seriosi!

    RăspundețiȘtergere
  5. @ anonim (acelasi sau altul)
    Da. Nu fac altceva toata ziua decît să-mi aranjez „receptarea” critică.:)
    Eu, spre deosebire de alții sînt politicos și mulțumesc celor care mi-au citit și comentat cartea. În ziua de azi a fi politicos e o crimă. Norma e să fii mîrlan ca d-ta.

    RăspundețiȘtergere
  6. Ca sa nu se mai spuna ca e o carte doar tamaiata de insi ce n-au facut armata, semnalez o cronica... mortala (cum altfel?) in revista ce musai trebuie sa semnaleze tot ce are legatura cu armele - ProARME, nr. 2/iunie-august 2010. Si pentru a nu fi detectat de serviciile speciale, normal ca ma semnez Anonimus Valachus!

    RăspundețiȘtergere
  7. Valah e bine, dar de ce atita incrincenare la volumul care oricum defineste ironia lu H.G. si mai are si un nucleu tare, fragmentele Tatalui...sunt cu substrat scrise, cu clare abilitati narative. As zice ca atacurile sunt disproportionate, mai vedeti si birna cu care evaluati domniile voastre...insiva.
    tot un valah, dar mai la nord de "mitici"

    RăspundețiȘtergere

Postări populare

A apărut o eroare în acest obiect gadget

Arhivă blog