marți, 1 aprilie 2014

Nu-i păcăleală! E Shakespeare. Sonetul 141

William Shakespeare

Sonetul CXLI

                                                                    Traducere de Horia Gârbea 

Nu ochii mei te îndrăgesc, e drept:
O mie de cusururi îți găsesc.
Nu ei, ci numai inima din piept -
Negînd vederea – mi cere să iubesc.

Pentru urechi, nu-i glasul tău pe plac,
Nici să te pipăi nu mă bucur foarte,
Nici gustul și mirosul nu mă fac
Să fiu atras de tine-n chip aparte.  

Cinci daruri și cinci simțuri omenești
Se-mpotrivesc ca inima să-mbie
Umbra - e om sau numai bănuiești ? -
Inimii tale mîndre sclav să-i fie.

Atît folos: mă înfundă în păcate
Cine mă pedepsește, dintre toate.


_______________________
P.S. Variantă abandonată după două strofe


Nu te iubesc cu ochii, 'ntr-adevăr,
Ei văd în tine-o mie de greșeli.
Ci inima iubește-n ciuda lor,
Născînd dorinți unde ei văd sminteli.

Nici glasul tău auzul nu-mi desfată,
Nici nu mă-ncîntă mîngîierea ta,
Iar gustul sau mirosul niciodată
Nu m-au stîrnit să te doresc cumva.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Postări populare

A apărut o eroare în acest obiect gadget

Arhivă blog