În fiecare dimineață, fiul meu,
Tudor, mă trezește cam cu aceeași replică:
- Tati, trezește-te odată! Trebuie
să construim Orașul.
Orașul se contruiește zilnic din
piese de Lego. Cele mari schițează clădirile de pe Strada Principală pe care circulă
mașinile de jucărie îndrumate de semnele de circulație corespunzătoare. Cele
mici servesc pentru clădirile speciale, multietajate, în principal secții de
poliție și de pompieri cu personajele respective, tot din Lego.
Anul trecut, la Wiesbaden, am dat
peste un magazin Lego cu autoservire. Contra 6 E paharul mic și 10 E paharul
mare puteai să umpli recipientul cu ce piese voiai, inclusiv personaje, din
rafturile unde stăteau pe culori și dimensiuni. Normal că am umplut un pahar
mare cu vîrf și am primit și cîteva planșee bonus, că nu încăpeau în pahar.
Zeci de adulți și copii făceau în jurul meu același lucru. Adăugate celor cîteva
zeci de seturi „chinezești” și celor cîteva „originale”, piesele ne ajută în
fiecare zi pe Tudor și pe mine să realizăm construcții complexe.
Desigur, pînă seara, incendii,
cutremure și tsunami-uri distrug în întregime Orașul. Ceea ce permite reconstrucția
a doua zi.
Viziunile urbanistice ale lui Tudor
sînt foarte îndrăznețe, ar putea da lecții șeicilor din Dubai, iar eu sînt cel
mai adesea un simplu executant.
e foarte frumos să construieşti un oraş cu tata. sărbători fericite!
RăspundețiȘtergereFoarte fain!
RăspundețiȘtergereLa multi ani!