sâmbătă, 28 iunie 2014

În curînd: Luceafărul de dimineață nr.6/2014

În curînd va apărea nr. 6/2014 al revistei Luceafărul de dimineață. Cronica lui Dan Cristea se referă la volumul  memorialistic al Gabrielei Adameșteanu. Cartea lunii este prezentată de Simona Drăgan și Răzvan Voncu (Despre Islam de Nadia Anghelescu). Recentele volume laureate ale unor premii importante dau prilejul unor eseuri de Răzvan Voncu (despre Țeasta de Eugen Suciu – Premiul USR), și Horia Gârbea (despre Punct și de la capăt, romanul lui Gabriel Chifu – Premiul Colocviului Romanului). 

Comemorarea a 125 de ani de la moartea lui Mihai Eminescu este realizată printr-un articol al Elenei Vulcănescu despre o fotografie puțin cunoscută a poetului. În acest număr publică poezie Liviu Georgescu, Octavian Soviany, Cătălina Cadinoiu, Florea Burtan ca și tinerele speranțe Romana Pantea și Maria Constantinescu. Proza e reprezentată de Adrian Costache. Încă un eseu de la Colocviul Național de Critică publică Viorica Răduță. Recenziile la volume de literatură română contemporană din acest număr sînt semnate de Ioan Holban, Simona Grazia Dima, Andrea Hedeș, Horia Gârbea, Toma Grigorie, Ion Toboșaru, Ana Dobre, Adrian G. Romila, Radu Aldulescu și Nicoleta Milea. 

Despre cartea străină scriu Laura Botușan și Nicolae Coande. Irina Budeanu realizează interviul lunii. Nu lipsesc cronicile din toate artele oferite de Călin Stănculescu, Dinu Grigorescu, Costin Tuchilă, Iolanda Malamen și cea de sport a lui Gelu Negrea.

marți, 24 iunie 2014

Dispariţie la Senat a închis stagiunea Clubului Dramaturgilor

 Ieri, 23 iunie, cu lectura piesei mele Dispariţie la Senat s-a închis stagiunea Clubului Dramaturgilor.
Mulţumesc actriţelor Vali Pena, Ada Navrot, Mona Ciută, regizoarei Anca Maria Colţeanu pentru montarea excelentă, Luciei Verona pentru moderare, colegilor pentru prezenţa numeroasă şi comentarii.

Pentru felul în care au sprijinit activitatea clubului în actuala stagiune adresez mulţumiri deosebite:

Colegilor din cadrul ICR care, în număr mare, fiecare în compartimentul său au sprijinit exemplar clubul: material, logistic, mediatic, organizatoric.

Colegelor mele de la Filiala Bucureşti-Dramaturgie a USR, Adriana Niculae şi Gabriela Andrei, pentru valorosul lor ajutor la toate spectacolele.

În imagini, de sus în jos: actriţele şi autorul, publicul, Ada Navrot, Vali Pena, Mona Ciută şi Anca maria Colţeanu, Horia Gârbea, Lucia Verona la discuţiile de după lectură.

Foto: Mihail Cratofil








duminică, 22 iunie 2014

Ciobul și oala, paiul și bîrna, soarele și barca... etc.

Situl gsp.ro îl ironizează pe larg pe comentatorul Emil Hossu-Longin care a considerat valabil golul lui Benzema, înscris după finalul meciului Franța-Elveția și a clamat cîteva minute că scorul final a fost șase la doi. Dar, vai, nici frazele gsp nu strălucesc prin logică, anacolutul fiind un „procedeu stilistic” frecvent la mîndrii noștri gazetari:

„Emil Hossu-Longin nu este singurul comentator sportiv care face o astfel de gafă. Primul a fost Ilie Dobre, crainicul celor de la Radio România Actualităţi. Aflat pe stadion în celebrul meci Celta Vigo - FC Argeş, 7-0, piteştenii au reuşit să înscrie un gol nevalidat de arbitru. 

Dobre nu a văzut că jocul nu s-a reluat de la jumătatea terenului şi striga de bucurie că piteştenii reuşiseră să înscrie golul de onoare.” 

Deci... :)


vineri, 20 iunie 2014

Biata Columbia! Calificare parțială

„În urma acestui succes Columbia strînge 6 puncte şi în mare parte este calificată în optimile de finală. ” (situl gsp.ro)

E limpede: 16 jucători, antrenorul secund și maseurul sînt calificați. Restul, după ultimul meci!

DISPARIȚIE LA SENAT. Premieră la Clubul Dramaturgilor

Clubul Dramaturgilor, un proiect al Filialei București Dramaturgie a Uniunii Scriitorilor din România și al Institului Cultural Român, prezintă la sediul ICR, luni, 23 iunie, ora 18, a unsprezecea și ultima premieră a stagiunii: spectacolul lectură al comediei inedite

DISPARIȚIE LA SENAT
de Horia Gârbea

*

Un senator dispare misterios. Dar soția lui și șefa grupului său parlamentar au treburi mai importante decît să-l caute. O lume blazată și absurdă se dezvăluie prin patru personaje cu tipologii diferite, prinse într-un joc bizar și macabru. Ați ghicit de ce a dispărut senatorul?

Doamna (Ada Navrot) e încă tînără sau chiar foarte tînără și  e în mare doliu. Florence (Mona Ciută) e o subretă de casă mare,  provenită din baroană,  o  tînără sexy cu accente lesbiene ca în “Cameristele”. Politiciana (Vali Pena) are, sub diplomație, frumusețe, eleganță și o limbă de lemn dur.  Doamna Venturi (tot Mona Ciută) e o vrăjitoare cu bonetă complicată, jachetă cu mîneci bufante. E totuşi sexy, plină de surprize și ticuri. Le pune în valoare Anca Maria Colțeanu, regizoarea noastră, mult mai deșteaptă decît a lor.

Spectacolul va fi urmat de discuții moderate de Lucia Verona, membră a comitetului director al filialei București Dramaturgie a USR. 

Partener: Radio România Cultural.

Intrarea liberă

miercuri, 18 iunie 2014

Funcţionarul destinului la Nottara


Teatrul Nottara prezintă sâmbătă, 21 iunie, de la ora 19.30, la Sala George Constantin, premiera pentru presă a producţiei Funcţionarul destinului de Horia Gârbea, un spectacol de Anca Maria Colţeanu. Muzica originală este semnată de Ovidiu Savu Ioniţă. Cu această ocazie, îi veţi reîntâlni pe Dani Popescu şi pe Dan Bordeianu şi o veţi descoperi, pentru prima dată la Nottara, pe Vali Pena. Vă invităm la o comedie dulce-amăruie despre căsniciile aflate în criză și singurătatea în doi, transpusă într-un spectacol.

Funcţionarul destinului a fost montată în teatrele din România, încă din anii '90 şi a fost apreciată atât de public, cât şi de presa de specialitate. Horia Gârbea este scriitor şi publicist român, autor a peste 32 de volume de literatură. A debutat în anul 1982 cu poezie, apoi şi-a continuat cariera cu proză, teatru, critică literară şi teatrală, eseuri. Ca dramaturg a scris peste zeci de piese, care s-au concretizat scenic în mai mult de 25 de spectacole, în țară și în străinătate.

„Funcţionarul destinului propune o rezolvare ideală a unui context nefericit ajuns la punctul culminant, alimentat fiind de autoizolarea partenerilor dintr-un cuplu. Piesa în sine este semnul de întrebare pus pe intervenţia inexplicabilă a unui personaj bizar, pe care autorul îl numeşte funcţionar al destinului. Temerile individuale ale celor două personaje trimit spectatorul la o introspecţie atentă, obligându-l să se privească în oglindă şi să-şi asume propria proiecţie asupra partenerului de cuplu.” (Anca-Maria Colțeanu)

„Am abordat problema perechii conjugale şi a triunghiului conjugal în mai multe dintre piese: Doamna Bovary sînt ceilalți, Divorț în direct, Cleopatra a șaptea, Funcționarul destinului. Dintre ele, Funcționarul destinului, scrisă în 1992, se referă cel mai direct la criza comunicării între parteneri și la uzura relației, la suspiciunea și nesiguranța ce înstrăinează doi soți, care își văd căsătoria din unghiuri foarte diferite. (...) Cine este „funcționarul destinului”, cei doi nu vor afla niciodată cu certitudine, dar întîmplarea aceasta bizară, de care își vor aminti mereu, îi va determina să se arate toleranți între ei și să rămână împreună.” (Horia Gârbea)

Piesa este o dramă a psihologiei cuplului contemporan și etern, care caută soluția miraculoasă a continuării unei existențe împreună. Fiecare pereche are momentele ei de ruptură, comice cînd se văd dinafară, dar nu toate au șansa de a fi vizitate, la momentul potrivit de „Funcționarul destinului”
Ce se întâmplă atunci când doi soţi îşi văd căsnicia în moduri radical diferite, când aceştia uită de toleranţă şi când apare pericolul ca neînţelegerile lor să degenereze într-o fisură ireparabilă? Există o soluţie miraculoasă pentru a continua împreună? Numai Destinul ştie!


Parteneri media: Radio România, Radio România Cultural, Radio România Bucureşti FM, RFI România, AGERPRES, Academia Caţavencu, România Liberă, Observatorul Cultural.Parteneri media online: Sensotv.ro, Yorick.ro, PORT.ro, ZiarulMetropolis.ro, TheEpochTimes.ro, Nonguvernamental.org, BIGCITYLIFE.ro

Pentru spectacolul din 21 iunie se vor pune în vînzare și bilete la agenția teatrului.

duminică, 15 iunie 2014

Revistele primesc bani! Vești bune de la Ministerul Culturii. E loc și de mai bune.

Ministerul Culturii a dat publicităţii “Programul de susţinere a editării revistelor şi publicaţiilor culturale pentru anul 2014”, în valoare totală de 1.100.000 lei. Astfel, vor fi finanţate, cu 760.000 lei , 14 reviste editate de către uniunile de creaţie din România, şi, de asemenea, cu 340.000 lei, alte 10 reviste şi publicaţii culturale anunță AgenţiadeCarte.ro care prezintă  și lista revistelor finanţate de Ministerul Culturii, cu sumele alocate acestora.
Reviste şi publicaţii culturale ale uniunilor de creatori
Uniunea Scriitorilor din România – 530.000 lei din care pentru: “România literară” – 150.000 lei, “Luceafărul de dimineaţă” – 50.000 lei, “Ramuri” – 50.000 lei, “Orizont” – 60.000 lei, “Apostrof” – 60.000 lei, “Helikon” – 60.000 lei, “Viaţa românească” – 50.000 lei, “Steaua” – 50.000 lei.
Uniunea Arhitecţilor din România – UAR – Revista “Arhitectura” – 30.000 lei
Uniunea Artiştilor Plastici din România – UAPPR – Revista “Arta” – 50.000 lei
Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor – UCMR – 50.000 lei din care pentru “Muzica” – 25.000 lei şi pentru “Actualitatea muzicală” – 25.000 lei
Uniunea Teatrală din România – UNITER – “Teatrul azi” – 50.000 lei
Uniunea Cineaştilor din România – UCIN – “Sinopsis” – 50.000 lei
Reviste şi publicaţii culturale finanţate de către Ministerul Culturii pe bază de contracte:
“Contemporanul-Ideea Europeană” – 30.000 lei
“Convorbiri literare” – 30.000 lei
“Korunk” – 30.000 lei
“Secolul 21” – 30.000 lei
“MIşcarea literară” – 30.000 lei
“Szekelyfold” – 30.000 lei
“Cultura” – 30.000 lei
“Varad” – 30.000 lei
“Vatra” – 50.000 lei
“Lato” – 50.000 lei
*
Comentariul meu: lista și distribuția sumelor mi se par echilibrate, firești. Sigur, sumele sînt „după buget”, mici,  dar stimulează revistele să facă eforturi de atragere ale altor fonduri. Dacă ar fi duble, aceste sume ar asigura existența (modestă) a acestor reviste. Dar dacă sumele de mai sus nu ar fi alocate deloc, viața lor s-ar sfîrși. 
Toată lauda pentru acest gest care pare și este firesc, dar de care cultura scrisă a avut parte pînă acum rar și cu greu. 


Știrea zilei! Uimitor!

Asta da știre! 


„...zonele vizate!

acum 18 ore
La mijlocul lunii iunie, ploile nu contenesc să se oprească. 
Meteorologii au emis o avertizare de tip cod galben de furtuni, 
valabilă în următoarele ore.”

sâmbătă, 14 iunie 2014

Clubul dramaturgilor. Ultimul spectacol al stagiunii


Festivalul Naţional de Literatură „Marin Preda”

Festivalul Naţional de Literatură „Marin Preda”- ediţia a XIV-a, 25-26 septembrie 2014 -

Consiliul Judeţean Teleorman şi Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Teleorman, în parteneriat cu Direcţia Judeţeană pentru Cultură Telorman şi revistele: „Luceafărul de dimineaţă”, „Argeş”, „Bucureştiul literar şi artistic”, „Litere”, „Pro Saeculum” şi „Caligraf”, organizează Festivalul Naţional de Literatură „Marin Preda”, ediţia a XIV-a, ale cărui manifestări finale se vor desfăşura
în zilele de 25 şi 26 septembrie 2014, la Alexandria şi la Siliştea Gumeşti.

Festivalul îşi propune să descopere şi să promoveze prozatori de talent, care nu au debutat în volum. Concurenţii vor trimite 1-3 proze scurte, care pot avea în total 20 pagini. Vor fi acordate următoarele premii:

- Premiul „Marin Preda” şi Premiul Revistei „Luceafărul de dimineaţă” (în valoare de 900 lei);
- Premiul I şi Premiul Revistei „Argeş” (în valoare de 700 lei);
- Premiul al II-lea şi Premiul Revistei „Bucureştiul literar şi artistic” (în valoare
- Premiul al II-lea şi Premiul Revistei „Litere” (în valoare de 600 lei) ;
- Premiul al III-lea şi Premiul Revistei „Pro Saeculum” (în valoare de 500 lei);
- Premiul a III-lea şi Premiul Revistei „Caligraf” (în valoare de 500 lei).

Prozele scurte premiate vor fi incluse într-un volum, ce va fi lansat în cadrul manifestărilor finale ale festivalului; de asemenea, vor fi publicate de revistele partenere.
Concurenţii vor trimite prozele scurte pe suport de hârtie, culese cu font 12 (Normal, Times New Roman, 1.5 Space), în câte 7 (şapte) exemplare, semnate cu un scurt motto, acelaşi motto figurând şi pe un plic însoţitor, în care va fi introdusă o fişă cu datele de identificare ale autorului: numele şi prenumele, data şi localitatea naşterii, adresa poştală, adresa de e-mail şi numărul de telefon mobil, precum şi un CD cu textele
trimise, inscripţionat cu acelaşi motto. Lucrările pentru concurs vor fi trimise, până la data de 5 august 2014, pe adresa: Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Teleorman, str. Ion Creangă, nr. 52-54, 140056 – mn. Alexandria, jud. Teleorman, cu menţiunea „pentru concurs”.

Cărți noi. Titi Damian. Muscelenii. Romane, Ed. Editgraph * *

            
            Există autori ai unei singure cărți sau ai unui singur moment istoric. Titi Damian este un prozator care, despre orice ar scrie, se raportează la un spațiu special pe care l-a mitizat și l-a transformat în topos personal. Modelele sînt evidente: Faulkner, la noi Marin Preda. Teritoriul ficțional aduce cu cel real, dar nu este. Împrumută detalii de la acela, personaje, nume, fapte dar pînă la urmă este „altul”, ceea ce se numește spațiu transfigurat și amprentat de personalitatea autorului. Cele trei romane ale lui Titi Damian din trilogia „Muscelenii” (editura Editgraph, 2013) se intitulează tot lapidar-faulknerian: Fagul, Umbra, Norul.
            Scrise în aproximativ zece ani și publicate mai întîi pe rînd, cele trei romane narează întîmplările din zona Muscel-Buzău, o zonă rurală piemontană din Muntenia,  de la începutul cooperativizării, abuzive mai ales într-un sat de acel relief, și pînă la eliberarea din 1989.
            Romanul e tradiționalist, cronologic, cu personaje conturate viguros și acțiune care suscită interesul cititorilor. Dialogurile surprind specificul vorbirii locale fără a cădea într-un regionalism exagerat și parfumat care-i tentează pe unii autori de subiecte rurale. Pe fondul realist al narațiunii se conturează și prezențe simbolice precum este cea a fagului din primul roman, un fel de salcîm moromețian.
            Țăranii din sat sînt obligați de comunism să renunțe la tot ceea ce reprezenta tradiția și cheia existenței lor (în prima secțiune a trilogiei) și romanul continuă. Umbra e  romanul luptei pentru păstrarea unei identități de-a lungul a peste 25 de ani de la încheierea cooperativizării pînă în ultimul an al dictaturii comuniste, iat Norul este povestea ultimelor luni ale acesteia încheiată cu o fază grotescă dar și tragică pentru cei demult năpăstuiți: rechiziționarea porcilor din sat începînd cu 15 decembrie 1989. Sătenii pregătesc o revoltă prin care să împiedice autoritățile să le ia patrupedele. Unii, mai șmecheri, care cresc doar gîște și curcanii, află că trebuie să le predea și pe ele: „cinci curcani la un porc”. Evenimentele se precipită, dar mica revoluție nu mai are loc pentru că începe cea mare.
            Revoluția învinge, pămînturile se reîmpart („degeaba”, constată un personaj, oamenii nu mai au nici motivație nici mijloace să le muncească, s-au risipit prin orașe) dar protagoniștii trilogiei, care au pierdut 40 de ani de viață sub „șapcalii” sînt morți sau aproape de stingere, fagul va fi și el tăiat și astfel un ciclu se încheie. Răul a fost adînd și nu mai poate fi ușor reparat dar, evident, viața continuă.
            Trilogia lui Titi Damian relatează frumos și sobru, o mică tragedie, parte din cea mare prin care muscelenii au trecut obligatoriu, neîntrebați ca tot poporul lor.

joi, 12 iunie 2014

Un poem de azi

   
         sinestezie       

nu vreau să uit
mirosul cu care
m-a întîmpinat orașul xi’an
mirosul izbitor
de mcdonald amestecat cu burger king
care țîșnea din toate
hieroglifele firmelor luminoase
ca și apa care zvîcnea
din toate fîntînile muzicale
în vreme ce difuzoarele
mărețe aruncau peste
bulevardul ci’en e
sunetele valsului mare și strălucitor
de chopin

acum e vară din nou
și oamenii merg pe străzile
cu parfum de tei
din cartierul tei
purtîndu-și în mîini inimile
inimile
mari și roșii
pe pungile albe cu inscripția
i love new york și
în care se află
cireșe și mazăre verde-crud

cartierul miroase
a mazăre cireșe
a ceaiul lui proust
și departe
în capitala provinciei shaanxi
sînt iar 41 de grade
asfaltul se umezește
fîntînile expolodează sub
grande valse brilliante
în mi bemol opus 18

eu aștept să împlinesc
din nou
18 ani sau 81
și o revăd pe chinezoaica
înaltă și cu părul auriu
care se pieptena
în oglinda lacului furong
de parcă mîinile îi dansau
pe valsul în mi bemol

tot eu orbit de sinestezie
trag pe nas
aroma aceea de tei
de ulei prăjit și chow mein
cu țelină și prea multă ceapă
o inspir adînc și mă simt
din nou acasă:
pe o străduță abruptă din genoa

marți, 10 iunie 2014

Pescar fără noroc dar fericit. La Comana

 Într-un loc feeric, în „Parcul de aventură” de la Comana, plin de lume venită să se relaxeze cu ocazia zilei libere de Sf. Treime, a avut loc „Cupa Culturii la Pescuit” sau „Cupa Primarului sectorului 2”. La tragerea la sorți am căzut în sectorul culoarelor 11-20 unde peștele a lipsit aproape cu desăvîrșire. N-am capturat nimic, dar nimeni dintre cei care am avut ghinion la pescuit nu s-a supărat. De altfel au abundat capturi de tipul 10 cm și 11 grame.




Au fost o zi minunată de vară, un decor frumos, o petrecere cu prieteni plăcuți și multă veselie, cu recitaluri lirice și muzicale în care invitații s-au arătat mult mai inspirați decît la lansarea undițelor.

Gazdele au fost domnul primar Neculai Onțanu și echipa sa de organizatori încercați și impecabili și proprietarul domeniului, simpaticul și ospitalierul domn Gelu Palamaru. VIP-urile culturale au fost mai multe decît peștii. Maeștrii, academicienii și maeștri academicieni erau la tot pasul. În poze am fost alături de gazdele noastre ca și de părintele protoiereu Rădulescu, vecin de culoar și posesorul culoarului 13 - care nu și-a dezmințit numărul - de maeștrii Gh. Turda și Vlad Ciobanu.

Premiile Uniunii Scriitorilor pe anul 2013

Premiile acordate de juriul USR pentru volume apărute în 2013 pot fi găsite aici.

Felicitări premianților!
În special prietenilor Eugen Suciu și Daniel Bănulescu, laureați la poezie și respectiv teatru.

O reverență adîncă doamnei Antoaneta Ralian, decana traducătorilor români și laureată cu Premiul Național de Literatură.

Păstrez pentru mine reflecțiile despre juriul care nu a nominalizat măcar vreunul dintre volumele VI și VII ale ediției Shakespeare îngrijite de George Volceanov, lucrări cuprinzînd șase piese de vîrf ale canonului Shakespearian și însumînd 910 pagini de traducere și exegeză. Asta în anul Shakespeare!


sâmbătă, 7 iunie 2014

Spectacolul din 12 iunie a fost anulat...

Vă anunț cu regret că spectacolul cu piesa mea „Divorț în 

direct”, (Teatrul „Tudor Vianu” Giurgiu) programată inițial pe 

12 iunie ora 18.30 și la care am apucat să vă invit pe unii 

dintre dvs. S-A ANULAT din cauza îmbolnăvirii grave a unui 

actor. Sper să o programăm la toamnă și să fiți prezenți la 

acea reprezentație. 

joi, 5 iunie 2014

Laureații de la Festivalul Arghezi 2014. Poze

Am avut deosebita bucurie să le înmînez premiul și să-i felicit pe laureații Festivalului Național Tudor Arghezi 2014 la Tîrgu Cărbunești.

De sus în jos:

1.  Marina Popescu, un premiu pentru grupaj de versuri
2. Simona Dumitrache, premiul pentru debut în volum (la Editura Palimpsest)

3. Marele premiu „Tudor Arghezi” - Ognean Stamboliev (Bulgaria)

4. Marele premiu „Tudor Arghezi” - Balazs F. Attila (Ungaria/ Slovacia)

5. Recitînd din Arghezi în bulgară, română, italiană, la Muzeul de Artă Tg Jiu cu Ognean Stamboliev și Eliza Macadan (premiul pentru promovarea operei argheziene)

Noi muțumiri organizatorilor gorjeni!

(foto: Adrian Surdoiu)



Artiștii și scriitorii protestează față de neimplicarea Primăriei București în salvarea patrimoniului Muzeului LIteraturii din București

Reproduc mai jos comunicatul lui Dan Mircea Cipariu de pe Facebook în legătură cu acțiunile de protest legate de Muzeul Național al Literaturii Române din București:

Miercuri, 4 Iunie 2014, în fața Primăriei Municipiului București și a Muzeului Național al Literaturii Române din București, au avut loc proteste pentru salvarea patrimoniului cultural național al Muzeului Național al Literaturii Române după ce sediul acestei instituții trebuie evacuat până pe 15 Iunie 2014, în urma unei decizii definitive și irevocabile pe care o cer moștenitorii clădirii din Bdul Dacia nr.12. La proteste au participat mulți scriitori și artiști care au fost protagoniștii unor evenimente culturale ale Muzeului în ultimii ani: Magda Cârneci, Bogdan Ghiu, Călin-Andrei Mihăilescu, Mircea Tiberian, Dan Mircea Cipariu, Ioan Groșan, Cornelia Maria Savu, Ion Bogdan Lefter, Simona Cioculescu. Au fost prezenți angajații muzeului și directorii recenți ai instituției: Lucian Chișu și Ioan Cristescu. de asemenea, a fost prezent directorul Direcției de Cultură a Primăriei Municipiului București, Emanuel Papagheorghiu. 

"Protestele vor continua, în fiecare zi, de la orele 17 .00, până pe 15 Iunie 2014- ziua evacuării muzeului, cu armele scriitorilor și artiștilor, poezia, blues-ul, jazz-ul și muzica de calitate. Joi, 5 iunie 2014, pe esplanada muzeului vom organiza un altfel de protest cu poezie și blues. Sunt invitați poeții Magda Cârneci, Ioana Crăciunescu, Bogdan Ghiu și Călin-Andrei Mihăilescu, precum și muzicianul și pianistul Mircea Tiberian", a declarat Dan Mircea Cipariu, unul dintre inițiatorii protestului.


*

Menționez că sediul instituției s-a pierdut demult, dar Primăria Municipiului București, care are în subordine Muzeul, nu a căutat nicio soluție și nici acum nu a oferit una. Există pericolul real al risipirii unui patrimoniu inestimabil și imposibil de recuperat vreodată! Cum ar fi ca niște moștenitori să revendice Luvrul sau National Gallery și autoritățile să lase operele de artă să se răspîndească??

În ceea ce mă privește mă tem că, odată risipite sau strămutate în grabă, manuscrisele și obiectele de patrimoniu din muzeu vor fi ținta și prada ușoară a „colecționarilor” dispărînd pe veci...

miercuri, 4 iunie 2014

Record! Cea mai scurtă partidă din viața mea

Am jucat cea mai scurtă partidă de șah din viața mea! A durat 43 de secunde în care am dat mat la mutarea a cincea unui adversar spaniol pe sahonline.ro. Desigur, ajutat de o totală neatenție a acestuia. Rămîne oricum un record bizar al carierei mele de șahist amator.


Alăturat, diagrama finală și mutările.

luni, 2 iunie 2014

Festivalul „Tudor Arghezi” ediția XXXVI

Am participat în perioada 30 mai - 1 iunie la Festivalul Internaţional de literatură Tudor Arghezi, 2014. A fost ediția a 34-a și a opta de cînd festivalul are caracter internațional. În ceea ce mă privește, am fost director de onoare al festivalului pentru a patra oară. Gazdele de la Centrul de Promovare a Culturii Tradiționale - Gorj (Director Ion Cepoi, sprijinit de Viorel Surdoiu și Teodor Dălălău și de echipa lor) au făcut tot posibilul să atragă fonduri și să organizeze cît mai bine manifestările. Consider că au reușit pe deplin.

În acordarea premiilor s-au implicat, alături de CJPCT Gorj și Primăria Tîrgu Cărbunești, Uniunea Scriitorilor din România și Institutul Cultural Român ca și Liga Culturală „Fiii Gorjului” și Biblioteca Județeană Gorj.

Festivalul a cuprins un vernisaj de artă plastică (artiști din Bulgaria), un colocviu dedicat operei argheziene, un podium poetic al invitaților și laureaților, lansarea unui album liric cu poezia lui Argehzi în italiană (traducere Eliza Macadan),  vizite la obiective culturale din județul Gorj și Gala de Premiere de la Tîrgu Cărbunești, în prezența primarului localității, dl. Mihai Mazilu, care a conferit titlul de „Cetățean de onoare” marilor laureați. Juriul, prezidat ca de obicei de criticul Gh. Gricurcu, a acordat premii, enumerate mai jos. 

Am fost foarte onorat să pot să rostesc un scurt laudatio pentru distinsul eseist Livius Ciocârlie (despre Marian Drăghici a vorbit Gh. Grigurcu) și bucuros că în palmares s-au înscris Simona Dumitrache „descoperire” a lui Ion Cocora și a mea, poetă îndrumată de Paul Aretzu, acum studentă la Litere, și Marina Popescu, remarcată de mine la „Poșta redacției” a revistei „România literară”. 

Invitații din străinătate au avut memorabile recitaluri poetice în limbile lor materne, traduse în română. 

 
1.                  Premiul Naţional de literatură - OPERA OMNIA, 
pentru scriitori români şi titlul de Cetăţean de Onoare al oraşului Târgu Cărbuneşti: Livius Ciocârlie pentru critică și eseu şi Marian Drăghici pentru poezie.  Premii acordate de Uniunea Scriitorilor Bucureşti şi Institutul Cultural Român

2.                  Premiul Tudor Arghezi, pentru Opera Omnia şi titlul de Cetăţean de Onoare, acordate unor scriitori de prestigiu din afara graniţelor ţării:  BALAZS F. ATTILA (Ungaria) şi OGNEAN STAMBOLIEV (Bulgaria).Premiile au fost acordate de CJCPCT Gorj

3.         Premiul OPERA OMNIA atribuit unor scriitori de origine gorjenească, acordat de Liga culturală FIII GORJULUI, Bucureşti, a fost decernat scriitorului MIRCEA BÂRSILĂ.

4.         Premiul OPERA PRIMA (volum de debut în poezie), acordat de Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Gorj, a fost obţinut de Simona Dumitrache din Caracal, volum editat de Editura Palimpsest.

5.         Secţiunea CUVINTE POTRIVITE, pentru volum de poezie în manuscris, acordat de Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Gorj, nu a fost acordat, suma redistribuindu-se la sectiunea Opera Prima ca Premiul special al juriului pentru volum de debut şi a fost obţinut de Gabriel Nicolae Mihăiță din Galați. Volum editat de Editura Charmides.

6.         SECŢIUNEA BILETE DE PAPAGAL, pentru grupaj de poezie - Premiul I, acordat de CJCPCT Gorj, Irina Roxana Georgescu, Constanța.
- Premiul II, acordat de Biblioteca Judeţeană “Christian Tell” - Marina Popescu, București
- Premiul III, acordat de Centrul Cultural “Tudor Arghezi” Tg-Cărbuneşti - Vasile Pintilie, Piatra Neamț

7.         SECŢIUNEA DE ARGHEZOLOGIE, Premiul, 
acordat de Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Gorj, 
a fost obţinut de prof. dr. Ion Simuț
8.         SECŢIUNEA DE PROMOVARE A OPEREI ARGHEZIENE ŞI A FESTIVALULUI,
patru  premii, acordate de CJCPCT Gorj: 
- Peter Waugh (Marea Britanie), 
- Hanane Aad (Liban), 
- Eliza Macadan (Italia), 

- Ivan Kancev (Bulgaria)

Fețele creației

Sigur, un autor trebuie să scrie (piese, poeme), să traducă, să participe la festivaluri. Dar creativitatea nu trebuie să-l părăsească nici în momentele cele mai obișnuite. 

Așadar... crostini! Baghetă, afumicatto, ulei de măsline, brînză, ceapă, pătrunjel (sau, cui îi place, busuioc) și vreo douăzeci de minute de talent și dăruire ale partenerilor creatori pentru a obține patru piese delicioase. Deși nu am cîștigat premiul așteptat, efortul comun și munca în echipă ne-au înseninat, soției și mele și mie, o dimineață de duminică.  

Funcționarul și-a început destinul la Nottara

Lume multă și simpatică la Teatrul Nottara la prima reprezentație cu „Funcționarul destinului”. Aplauzele au fost foarte generoase iar protagoniștii (nu zic nimic de autor) le-au meritat pentru efortul lor deosebit și pentru creativitatea de care au dat dovadă în fiecare moment.Au inventat, au inovat, au găsit sensuri, „frumuseți și prețuri noi” (tocmai am venit de la Festivalul Arghezi).

Mulțumesc echipei de realizatori: regizoare, actori, realizatorul muzicii, dar nu îi uit pe membrii corpului tehnic care au arătat un devotament demn de laudă. Mulțumesc și prietenilor care au venit, au văzut, mi-au comunicat impresiile lor.


În imagine, momentul aplauzelor cu cei trei actori: Dan Bordeianu, Vali Pena, Dani Popescu, autor și regizoarea Anca Maria Colțeanu. (foto: Coca Popescu)


Postări populare

Arhivă blog