Colocviul romanului românesc ediția 2013

În zilele de 31 mai, 1 şi 2 iunie 2013, Uniunea Scriitorilor din România organizează, 

la Alba Iulia, Colocviul Romanului Românesc, cu tema „Romanul – ficţiune şi evaziune”.

Scriitorii şi criticii care doresc să participe sunt rugaţi adreseze  la seiul Uniunii Scriitorilor, drei Roxana Sintion, anunţând titlul intervenţiei pe adresa de e-mail: uniunea.scriitorilor@yahoo.com.

Declarația drepturilor la libertate digitală.

PEN Club a propus și va adopta probabil la apropiatul Congres din Coreea de Sud această declarație la libera exprimare publică prin mijloace electronice.

Cu Shakespeare către viitor

Editura Tracus Arte, în parteneriat cu Editura Institutului Cultural Român a lansat la 23 aprilie, de ziua lui Shakespeare, primul volum al Caietelor Shakespeare, coordonat de profesorul George Volceanov, care adună studii și puncte de vedere ale criticilor și traducătorilor români în legătură cu opera marelui scriitor. Am fost onorat să public două contribuții în această ediție inaugurală, alături de autori marcanți precum Pia Brînzeu, Codrin Liviu Cuțitaru, Violeta Popa, Lucia Verona, Odette Blumenfeld, Emil Sîrbulescu, Nicoleta Cinpoeș, Gabriela Colipcă, Iulia Andreea Milică, Dana Percec, George Volceanov însuși. Redau mai jos scurtul cuvînt introductiv pe care l-am scris pentru acest caiet căruia îi doresc apariție îndelungată și cercetări fertile.

*

            Seria Operelor lui William Shakespeare, retraduse de echipa coordonată de profesorul George Volceanov, a însemnat și înseamnă, din 2010 încoace, nu numai un considerabil efort de tălmăcire a frazelor marelui dramaturg și poet. Strădania de a realiza un aparat critic al acestei ediții care va da limbii române „un Shakespeare pentru mileniul III” (titlul proiectului) a fost la fel de mare.

            Notele de subsol, care presupun o activitate laborioasă dar și pasionantă, ajung la cîteva zeci pentru fiecare piesă. Ele vizează traducerea, oferind adesea variante și deslușiri, precum și înțelesul unor nume proprii, aluzii istorice sau mitologice, inadvertențe și anacronisme făcute voit sau nu de autor. Dar o bogăție a acestei ediții, edificată în prezent la Editura Tracus Arte printr-o muncă devotată, sprijinită de la volumul al șaselea și de Institutul Cultural Român - printr-un demers absolut firesc – o reprezintă prefețele. E vorba, mai exact, de studii critice complexe și profunde ce însoțesc fiecare piesă, corpul sonetelor și vor deschide desigur și lectura poemelor.

            Alături de traducători, și uneori intersectîndu-se cu mulțimea lor, exegeții prefațatori, dintre care, desigur, trebuie remarcat în primul rînd realizatorul și îngrijitorul ediței, au un rol esențial în împlinirea proiectului. În timp, opera lui Shakespeare a fost interpretată pe larg în România dar și, din păcate, denaturată voit așa cum cenzura și autocenzura au afectat textul traducerilor. Prea des am avut parte fie de un Shakespeare autor de „basme” cu limbaj și înțelesuri arhaice, rupte de actualitate, sau, și mai rău, de un Shakespeare devenit prin minune ideolog de stînga. Măreția regalității și a nobililor, cavalerismul și virtutea regilor și prinților, așa cum apar la Shakespeare, erau ocultate, insistîndu-se asupra tarelor genetice, trădărilor și crimelor. E numai un exemplu din deformările pe care o nouă perspectivă, eliberată de constrîngeri, se cade să le elimine din interpretarea operei unui asemenea gigantic scriitor.

            Actuala culegere de studii, prima dintr-o serie care va continua fără îndoială, este legată direct de piesele apărute sau ce vor apărea în primele șapte volume ale ediței de Opere și constituie o adunare necesară a punctelor de vedere într-o construcție editorială autonomă ce se adresează cercetătorilor, studenților filologi sau din domeniul teatrului, oamenilor de teatru în general.

            Din aceste pagini nu răsare poate un „nou” Shakespeare, dar sigur iese o statuie curățată salutar de zgura vremurilor ce-au apăsat vreo două generații de critici. Noua exegeză românească a operei lui Shakespeare este recunoscută dincolo de frontiere și chiar în patria autorului ca una vie și valoroasă. Adunarea studiilor de față într-un volum și, în perspectivă, traducerea lui apar ca fapte necesare. Aceste texte critice formează acum, împreună, un corp solid al receptării strict contemporane a lui Shakespeare. 

Festivalul Cărții, Budapesta 2013

În acest an, Festivalul Cărții de la Budapesta mi-a prilejuit momente foarte plăcute la standul României, organizat de Ministerul Culturii, unde am prezentat volume proprii, dar și pe ale Luciei Verona și pe ale lui George Volceanov, am asistat la lansarea unui volum de Ioan Es Pop, am cunoscut scriitori maghiari, la ICR Budapesta unde i-am avut gazde perfecte pe dna director Gabriela Matei, pe dl. director adjunct Csaba Bartha, în multe alte locuri frumoase din orașul de pe Dunăre. Pozele sînt elocvente.

O relatare însoțită de poze încă și mai reușite a publicat pe blogul său scriitoarea Lucia Verona, prezentă și ea la manifestare. Acolo e relatat și fotografiat episodul în care trei traducători în română ai lui Shakespeare, încălziți de un soare generos de primăvară s-au așezat pe o terasă la întîmplare, împreună cu distinsul traducător maghiar Farkas Jeno, observînd ulterior că au nimerit tocmai la Shakes-Beer.

Colocviul anual de critică al A.S.B.

Secţia de Critică a Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti a desfăşurat colocviul său anual în ziua de 24 aprilie 2013.

Tema pentru această a III-a ediţie a fost: „Critica tânără – o nouă critică?”. Au luat parte membri ai Secţiei de Critică a ASB, precum şi invitaţi din partea altor filiale ale Uniunii Scriitorilor din România, universitari, cercetători în domeniul istoriei şi teoriei literare, critici literari de la importante reviste de cultură, recunoscuţi pentru activitatea lor în ceea ce priveşte lucrările lor şi pentru comentariul şi analiza volumelor noi de literatură română contemporană, alte personalităţi ale vieţii noastre literare.

Au prezentat comunicări Florin Mihăilescu, Ion Bogdan Lefter, Vasile Spiridon, Bianca Burţa-Cernat, Paul Cernat, Paul Aretzu, Lucian Chişu, Bogdan Creţu, Emanuela Ilie, Ana Dobre, Adrian Lesenciuc, Radu Voinescu. Prezent la colocviu, romancierul Dumitru Ţepeneag a prezentat un punct de vedere legat de critica anilor ’60-’70 şi de contribuţia acesteia la promovarea tinerilor scriitori ai momentului.

Manifestarea – coordonată de Horia Gârbea, vicepreşedinte al Institutului Cultural Român, şi de Radu Voinescu, membru al Secţiei de Critică, director al revistei „Diagonale” –, a fost găzduită de Institutul Cultural Român şi a beneficiat de sprijinul Uniunii Scriitorilor din România. Dezbaterile au fost conduse de Gabriel Dimisianu, preşedintele Secţiei de Critică a ASB.

Parteneri media: „Luceafărul de dimineaţă”, „România literară”, „Diagonale”, „Radio România Cultural”.

Text și fotografii de Radu Voinescu. În imagini: Bianca Burța-Cernat, Paul Cernat și Bogdan Crețu; Dumitru Țepeneag, Gabriel Dimisianu și Horia Gârbea

Shakespeare VI lansat la ICR

De ziua lui Shakespeare (23 aprilie), am avut bucuria lansării volumului VI din seria de Opere complete retraduse integral, în versuri, serie coordonată de prof. George Volceanov.

Volumul VI a fost editat de Tracus Arte (director Ioan Cristescu) cu sprijinul Editurii ICR (director Mariana Avanu). Traducătoarele celor trei piese: Violeta Popa, Lucia Verona și Ioana Diaconescu au fost prezente la manifestare, alături de restul echipei (George Volceanov și Horia Gârbea, acum veniți în calitate de prezentatori).

S-a lansat și primul volum din Caietele Shakespeare cu un sumar foarte bogat în studii de gen ca și Romanian Shakespeare Journal no.1 cu studii în limba engleză și autorii din mai multe țări. Această din urmă publicație, coordonată ca și Caietele de George Volceanov, a apărut cu sprijinul Facultății de arte a Universității Hiperyon. Un grup de actori de la această universitate, coordonați de profesorul Petre Florescu și prezentați de maestrul Eusebiu Ștefănescu, au prezentat un fragment din „Doi tineri din Verona” în traducerea Luciei Verona.

In Memoriam Radu Bărbulescu. 27 ianuarie 1952 București- 18 aprilie 2013 München

Societatea Româno-Germană Apoziția, prietenii și confrații, împreună cu Asociația Scriitorilor București anunță cu mare durere plecarea dintre noi, în zorii zilei de 18 aprilie 2013, a scriitorului și jurnalistului Radu Bărbulescu. 

Născut în România, după studiile liceale a publicat volumul de versuri Vânătoarea de iele (1981). În același an se stabilește la München, unde se manifestă, de la început, ca un nedezmințit combatant împotriva terorii comuniste. A lucrat la Jon Dumitru Verlag, alături de scriitorul Ion Dumitru. S-a implicat  în activitățile exilului și emigrației din Germania. A participat la manifestările cenaclului „Apoziția”, la redactarea și editarea revistei omonime și a Săptămînii Muncheneze. A participat la toate acțiunile și demonstrațiile organizate de Liga Românilor din Exil (Germania) pentru drepturile omului. Și-a definitivat studiile la Hochschule für Politik, München (1986 -­1990), a scris articole și a realizat traduceri pentru alte publicații sau edituri, inclusiv pentru Radio Europa Liberă. 

Împreună cu Ion Rațiu, a conceput și editat primul număr din ziarul Românul Liber, la Londra. A fondat apoi propria editură (Radu Bărbulescu Verlag). Ca membru al U.S.R., al Asociației Jurnaliștilor din Bavaria, VS și FDA, a lui Münchner Literaturbüro și al altor asosiații, fiind și vice-președinte al Apoziției bucurându‐se de concursul lui Laurențiu Ulici, pe atunci președintele Uniunii Scriitorilor din România, au plănuit înființarea unei filiale a acesteia în Germania. S-a fondat astfel AsociațiaScriitorilor Români și Germani din München și Bavaria, al cărei președinte a rămas până în ultimele clipe. Deasemeni, a fost prezent, de câte ori a fost posibil, cu cărțile și publicațiile editate anual, la întrunirile scriitorilor și traducătorilor organizate de U.S.R., la expozițiile și târgurile de carte de la München, Leipzig, Frankfurt pe Main etc. A obținut Premiul Fundației „Sara și Haim Ianculovici“ (Haifa, 1998) pentru promovarea în limba germană a scriitorilor israelieni din România.

Prin dispariția lui Radu Bărbulescu, literatura română și mișcarea literară a românilor din Germania pierd un prețios scriitor și un neobosit susținător.

*

Datele bio-bibliografice au fost preluate din anunțul realizat de colegul său Ion Dumitru.

L-am întîlnit pe Radu Bărbulescu în Germania și în România, l-am apreciat și regret nespus prematura lui despărțire de noi și de marea lui iubire – literatura.  Dumnezeu să-l odihnească! Sincere condoleanțe familiei.

Comunicat cu privire la şedinţa Comitetului Director al USR

Joi a avut loc şedinţa Comitetului Director al USR, cu următoarea ordine de zi:

1.    Discuţie cu preşedinţii filialelor (secţiilor) din Bucureşti ale USR despre funcţionarea acestora potrivit noului statut.
2.    Informare privind mutarea sediului USR din Calea Victoriei, nr. 115, în Calea Victoriei, nr. 133.
3.    Informare privind derularea contractului cu firma care a închiriat Casa Vernescu şi a contractului cu Hotelul UNIQUE.
4.    Informare privind acţiunile de revendicare în justiţie a Casei Vernescu (prezentarea unui rezumat oferit de biroul de avocatură care apără interesele USR).
5.    Desemnarea laureatului Festivalului „Tudor Arghezi”, ediţia 2013.
6.    Anunţarea principalelor date din calendarul de acţiuni ale USR.
7.    Diverse.

Invitarea preşedinţilor secţiilor actualei (încă) Asociaţii Bucureşti a avut drept scop să prevină dezinformările şi zvonurile cu privire la dispariţia Filialei Bucureşti şi altele asemenea. S-a explicat tuturor că este vorba despre înfiinţarea a şase filiale în Bucureşti, fostele secţii ale ASB devenind filiale autonome.

Cât despre revendicarea în justiţie a Casei Vernescu, aceasta frizează absurdul: imobilul a fost cumpărat de statul român încă din anul 1908 de la deţinătorul de atunci, iar acum o persoană născută în 1937, pretinsă moştenitoare a proprietarului iniţial al casei (acesta a decedat la sfârşitul secolului XIX!), revendică imobilul conform Legii 10, referitoare la casele naţionalizate! Se pare, aşadar, că în spatele acestei „moştenitoare” ar sta reprezentanţi ai mafiei imobiliare.

Comitetul Director l-a nominalizat pe poetul Adrian Popescu pentru marele premiu al Festivalului „Tudor Arghezi” de la Tg. Jiu, ediţia de anul acesta.

Acţiunile USR din 2013  sunt: Colocviul romanului românesc, care se va desfăşura între 31 mai şi 2 iunie la Alba Iulia; Turnirul de poezie de la Gyula, ediţia a III-a, între filialele Cluj şi Arad, care se va desfăşura între 2 şi 7 iunie.

La 10 iunie va avea loc şedinţa Consiliului USR, care va stabili calendarul alegerilor. Se propune de către Comitetul Director ca data limită pentru depunerea candidaturilor la preşedinţia USR să fie 16 august, iar alegerile propriu zise să aibă loc, pe filiale, aşa cum stabileşte noul statut, între 16 septembrie şi 15 octombrie.

Tot în ziua de 10 iunie va avea loc şi decernarea premiilor USR pe anul 2012.

Nu uitati aniversarea lui Shakespeare! Sărbatorire prin lansare la ICR

Editura Tracus Arte în parteneriat cu Editura Institutului Cultural Român lansează volumele:

William Shakespeare – Opere, volumul VI

Caietele Shakespeare – volumul I (colecție de studii despre opera scriitorului)

Lansarea va avea loc marți 23 aprilie 2013, cu ocazia aniversării

a 449 de ani de la nașterea lui William Shakespeare, (Ziua Mondială a Cărții)

în sala de festivități a Institutului Cultural Român, cu începere de la ora 13.30

 

Vor fi prezenți traducătorii și editorii.

Un grup de actori va prezenta fragmente din piesele volumului VI.

 

Volumul VI al Operelor lui William Shakespeare, în traducere nouă, în versuri, cuprinde:

 

Cum vă place

Traducere de Violeta Popa

Prefață:Pia Brînzeu

Note: G. Volceanov

 

Doi tineri din Verona

Traducere de Lucia Verona

Prefață:Eugenia Gavriliu

Note: G. Volceanov

 

Henric al VI-lea, Partea întâi

Traducere de Ioana Diaconescu

Prefață:Gabriela Colipcă-Ciobanu

Note: G. Volceanov

 

Coordonatorul ediției de Opere – George Volceanov

Volume în engleză la Tritonic și Tracus Arte

În colecția recent inaugurată la Paris „Tritonic International - Theatre” au apărut două noi volume:

Lucia Verona - The Nuclear Secret * The Inheritance (traduceri Daniela Dolgu și respectiv George Volceanov)

Horia Gârbea - Your coffee, Mr. Secretary!

De asemeni, la Editura Tracus Arte, a apărut volumul de poezie „The Past - A Celebration” de Horia Gârbea, cuprinzînd o selecție de poeme traduse de Elena Nistor.

London Book Fair 2013, care se deschide luni la Earls Court 2, nu este un tîrg pentru autori, scopul lui este  realizarea de contacte între editori și alte instituții cu un rol în procesul editorial. De aceea volumele menționate nu vor fi prezentate public în mod oficial, ci doar oferite editorilor și scriitorilor britanici cu prilejul Tîrgului.

„Stăpînul tăcerii” la Sebeș. O scrisoare

O scrisoare electronică de la Sebeș m-a bucurat foarte mult. Vechea mea piesă „Stăpînul tăcerii” (1990) pare încă actuală dar meritul e desigur în primul rînd al trupei și al regizorului pe care îi felicit. 

„Trupa de teatru a Colegiului Național "Lucian Blaga" Sebeș vă mulțumește pentru piesa Stapânul Tăcerii  care a constituit o minunată ocazie pentru niște elevi pasionați de arta cuvântului și spectacolului de a obține Marele Premiu al Fesivalului Național de Artă Dramatică pentru liceeni "Radu Stanca" (2012, președinte al juriului: Ion Besoiu) si al Festvalului Național de teatru pentru liceeni "Catharsis" (2013, președinte al juriului Florin Zamfirescu).

Secvențe din spectacol puteți găsi in presa online pe Alba 24.

Vă mulțumim incă o data pentru textul inspirat!!!”

Prof. coord.

Tereza Cândea

La Paris cu Boris (Vian)

Un punct de atracție al Salonului de Carte de la Paris, fotografiat intens de trecători, din păcate plasat cam dosnic, era celebrul „Piano-Cocktail” imaginat de Boris Vian în minunatul său roman „Spuma zilelor” și realizat efectiv - nu știu dacă și funcțional - pentru a „juca” în filmul omonim. Oricum, ca obiect suprarealist, arăta foarte bine (era în fapt o pianină) și merită să-l vedeți.

Se împlineau 70 de ani de editări la Gallimard (1943-2013) ale volumelor lui Boris Vian (1920-1959). Pianul din „Spuma Zilelor”, vă reamintesc, executa cocktailuri în funcție de melodia de jazz cîntată pe clapele lui.

„Întîlnire” cu Laura Stoica

Acum vreo două zile, fiind într-un loc în care se transmitea muzică de la un post de radio, am auzit un anunț rostit cu maximum de entuziasm de crainică: „Urmează nu-știu-cîte cîntece fără publicitate! Vă veți întîlni cu Laura Stoica”... etc.

Această prevestire macabră m-a înveselit, paradoxal, părîndu-mi se o mostră excelentă de umor negru. Cine nu știe (pînă și eu!) că regretata cîntăreață și-a găsit un sfîrșit tragic. Anunțul ar trebui pus în seria mesajelor iehoviste de tipul: „Ești gata să-ți întîlnești Creatorul?” sau „Te-ai gîndit unde-ți vei petrece veșnicia?”.

În ceea ce mă privește, sper să mă întîlnesc cu Creatorul și cu Laura Stoica după un interval de timp cît mai lung, ceea ce vă doresc și dumneavoastră.

Shakespeare în versuri!

            În pragul zilei lui Shakespeare și al lansării cu acest prilej a volumului VI din seria de Opere ale acestuia, în versuri, în ediția cu traduceri noi coordonată de profesorul George Volceanov, am primit niște semnale bizare că unii traducători și critici refutează demersul de a traduce Shakespeare în versuri.

            Această scărpinătură, pe care o pun pe seama dîmbovițenei invidii, n-ar merita nici măcar salva de onoare cu care Prihor Prunc-Bun îi salută pe meșterii din Atena:

„S-au risipit cu pantalonii-n vine.

I-am escortat c-o salvă de ....!”

Ultimul cuvînt: în Vis de-o noapte-n miezul verii, act III, scena 2.

Totuși, chestiunea prezintă o aberație care se cuvine combătută, înainte de-a se întinde, cu argumentele cele mai simple.

Shakespeare e un mare poet, unul dintre cei mai mari ai lumii, ca și Dante sau Goethe. Ce-ar fi să traducem Divina Comedie în proză? Sau Faust? Toată strictețea și tăietura de bijutieri a unor asemenea autori s-ar duce pe-o copcă. În proză te lăbărțezi oricît. Cînd Shakespeare simte că trebuie să scrie în proză, apoi o face Shakespeare însuși, slavă-Domnului. Bufonii și meșterii vorbesc liniștiți în proză. Care ar mai fi diferența între duce și pălmaș dacă ar vorbi toți în proză? Dar între cupletele lui Mosor sau cîntecele Ofeliei și replicile vorbirii curente între personaje?

E de conceput ca un concert pentru pian să fie interpretat la țambal sau chiar violoncel pentru a fi mai „accesibil” lenei de judecată a realizatorilor sau spectatorilor? Mai bine să punem în scenă Povestiri după Shakespeare ale lui Charles și Mary Lamb, că-s mai simple. De fapt bag seama că destule montări ale lui Shakespeare cam la nivelul ăsta se află. Așa că să facem un „Shakespeare pentru to(n)ți”.

Mergînd mai departe, nume ca Northumberland, Rosenkrantz și Gloucester sînt cam dificile și atunci ar urma recomandarea să-i numim mai familiar: Nae, Gogu, Sile, iar pe Romeo neapărat Romică. Astfel l-am face pe Shakespeare nu numai contemporanul, ci chiar conaționalul nostru.

Faceți experiența de-a pune în proză declarația de dragoste a Titaniei către Mosor, cel cu cap de măgar, și veți obține o măgărie mai mare decît urechile personajului:

TITANIA:       Din codrul meu să nu-ți dorești să pleci.

De vrei sau nu, te-oi ține chiar pe veci.

Află că nu sunt simplu duh de rând:

Domnesc într-un ținut senin oricând

Și dacă te iubesc, vei sta cu mine,

Slujit de spiriduși cum se cuvine.

Îți vor aduce din adânc comori

Și-ți vor cânta când vei dormi pe flori.

În loc de muritor, vei fi un duh

            Plutind cu noi deasupra, prin văzduh...

În continuare, vom putea transpune în proză și sonetele ca să nu mai trudim la metrică și potrivirea rimelor. Să realizeze asta cine vrea, făcîndu-se de rîs, noi preferăm să muncim din greu decît să comitem asemenea blasfemie și de cei dipuși la comoditate ne despărțim cu versurile lui Shylock:

                        La minte leneș-melc și lenevos

                        Ca un cotoi sălbatic. Nu-mi plac trântori,

                        De-aceea ducă-se. Să meargă-n pace.

ANUNŢ IMPORTANT! S-a mutat Uniunea Scriitorilor

Începând din ziua de 30 martie, sediul central al Uniunii Scriitorilor din România s-a mutat de
la Casa Monteoru, Calea Victoriei, 115, la Casa Vernescu, tot pe Calea Victoriei, la nr. 133,
(aripa dinspre str. Sfinții Voievozi).

Tot acolo funcționează revistele: România literară, Luceafărul de dimineață, Viața Românească, Memoria.

William Shakespeare – Opere, volumul VI. Lansare de ziua lui Shakespeare

Editura Tracus Arte în parteneriat cu Editura Institutului Cultural Român lansează volumele:

William Shakespeare – Opere, volumul VI

Caietele Shakespeare – volumul I (colecție de studii despre opera scriitorului)

Lansarea va avea loc marți 23 aprilie 2013, cu ocazia aniversării

a 449 de ani de la nașterea lui William Shakespeare, (Ziua Mondială a Cărții)

în sala de festivități a Institutului Cultural Român, cu începere de la ora 13.30

Vor fi prezenți traducătorii și editorii.

Un grup de actori va prezenta fragmente din piesele volumului VI.

Volumul VI al Operelor lui William Shakespeare, în traducere nouă, în versuri, cuprinde:

Cum vă place

Traducere de Violeta Popa

Prefață: Pia Brînzeu

Note: G. Volceanov

Doi tineri din Verona

Traducere de Lucia Verona

Prefață: Eugenia Gavriliu

Note: G. Volceanov

Henric al VI-lea, Partea întâi

Traducere de Ioana Diaconescu

Prefață: Gabriela Colipcă-Ciobanu

Note: G. Volceanov

Coordonatorul ediției de Opere – George Volceanov

*

Se află în pregătire, într-un stadiu avansat, volumul VII cu sumarul:

Antoniu și Cleopatra

Traducere de Ioana Diaconescu și Horia Gârbea

Prefață de Dana Percec

Note de Horia Gârbea

Henric al VI-lea, Partea a doua

Traducere de Lucia Verona

Prefață și note de G. Volceanov

Henric al VI-lea, Partea a treia

Traducere, prefață și note de Horia Gârbea

Comunicat al Asociației Scriitorilor București

Un important comunicat al A.S.B., legat de funcționarea în continuare a secțiilor, devenite autonome prin statutul votat la Consiliul UNiunii Scriitorilor din martie, a fost postat pe blogul scriitorilor din București.

Paris, în marginea „Salon du Livre”. „Le Funambule” cu detalii.

Pe blogul ei, scriitoarea Lucia Verona publică o concentrată și obiectivă relatare de la Salon du Livre, Paris 2013. Despre lansarea noastră - pe cont propriu, cu ajutorul Luciei Verona și al lui Bogdan Hrib (ed. Tritonic) - scrie următoarele, adăugînd și poze elocvente:

„În prima zi oficială de tîrg, după dezbaterea despre thriller, am plecat în goană, cu metroul 12, spre celălalt capăt al Parisului, unde, la teatrul Le Funambule din Montmartre, am avut lansarea colecţiei de teatru în limbi străine a editurii Tritonic (mulţumiri lui Bogdan Hrib!), cu trei volume, unul de Horia Gârbea, unul de Dinu Grigorescu şi unul al meu. Trei actori francezi, Éloïse Beaune, Lucien Jérôme şi Julia Lou Beaune au citit fragmente din piesele noastre în faţa unui public avizat. Pentru că acesta este scopul colecţiei - să facem cunoscută dramaturgia română contemporană oamenilor de teatru din alte ţări, în speranţa că se va găsi cineva interesat să pună în scenă creaţiile noastre. Colecţia continuă, cît de curînd, cu piese traduse în engleză.”

Lucia a omis doar titlurile pieselor. Le redau în română cum le cunoaște publicul nostru: „Secretul atomic” și „Moștenitoarea” (Lucia Verona), „Ciripit de păsărele” (Dinu Grigorescu), „Cafeaua domnului ministru” (H.G.).

Foto: Pe scena Thèâtre Le Funambule, autorii și actorii, mai jos doar autorii și afișul. Foto: Bogdan Hrib