Forumul Mondial Intercultural - editia a II-a - Baku, 2013

In aceste zile particip la Formul Intercultural Mondial (editia a II-a) care are loc la Baku, Azerbaidjan. Este o reuniune cu peste 1000 de participanti de pe toate continentele. Deschiderea a fost facuta ieri de presedintele Republicii Azerbaidjan, dl Ilham Aliyev. Au mai luat cuvintul inalti reprezentanti ai ONU, INESCO si UNESCO (chiar presedinta forului dna Irina Bokova, care a elogiat activitatea presedintelui Aliyev si a doamnei Mehriban Aliyeva, ambasadoare UNESCO).

Acum citeva minute s-a incheiat reuniunea interministeriala  la care au luat cuvintul ministrii culturii si turismului participanti la Forum. Ieri si azi au avut loc si workshopuri, in paralel cu sesiunile plenare, totul in ultraelegantul hotel JW Mariott Abseheron de pe faleza Marii Caspice. De unde notez aceste rinduri pe un calculator fara diacritice românesti (de fapt pot fi formate, cel putin â si î, dar ma grabesc pentru ca incepe o noua runda de dezbateri).

Regret ca din România nu particip de asta data decît eu, mai ales ca alte state mari precum SUA, Franta sau China au multi reprezentanti, ca si unele state vecine noua precum Ungaria. Tema, diversitatea culturala - cum sa traim in pace intr-o lume a diversitatii, este una foarte actuala, dupa cum toti vorbitorii au accentuat.

Ieri seara, organizatorii, care sint aproape de perfectiune in gestionarea unui eveniment cu atiti participanti (diversi si ei, desigur), au oferit un excelent spectacol cu secvente muzicale si coregrafice inspirate de diferite spatii culturale. Densitatea manifestarilor e mare, dar o plimbare pe faleza Caspicei, in minunatul parc intins de-a lungul marii, nu poate fi ocolita, chiar daca trebuie facuta in zori si/sau spre miezul noptii.

Festivalul International de Literatură „Tudor Arghezi” - Gorj

Palmaresul Festivalului International de Literatură „Tudor Arghezi” Ediţia XXXIII-a 2013

Premiul „Opera Omnia”, atribuit unor scriitori de prestigiu internaţional
acordat de Consiliul Jjudeţean Gorj prin Centrul Jud. de Conservare şi Promovare a Culturii Tradiţionale Gorj

- Eric Sarner, Franţa
- Stephen Watts, Anglia

Premiul „Opera Omnia” pentru poezie (acordat de USR)
- Adrian Popescu, Cluj

Premiul „Opera Omnia” (acordat de ICR)
- Acad. Eugen Simion

Premii pentru promovarea operei argheziene ( CJ Gorj prin CJCPCT Gorj)
- Mircea M. Pop, Germania
- Acad. Vasile Tărăţeanu, Ucraina
- Adam Puslojic, Serbia

Premii pentru promovarea Festivalului (acordate de CJCPCT Gorj)
- Eliza Macadan, Italia
- Imola Feldberg Popescu, Africa de Sud
- Dragoliub Firulovici, Serbia

Comentariu personal: regret că nu am putut participa dar consider că mi-am făcut partial datoria de director de onoare al festivalului prin invitarea distinsilor poeti Eric Sarner si Stephen Watts. Am discutat apoi cu ei la Bucuresti si mi-au mărturisit entuziasmul lor fată de manifestarea la care au participat.

Multumesc organizatorilor locali si in special dlui director al ICR Gorj, Ion CEpoi, pentru ospitalitatea deosebită de care s-au bucurat toti invitatii.

(voi completa si cu imagini)

Ilustrată din Liguria. O mie unu volintiri

Am fost și pe plajă, am prins și singura zi cu zăpadă a anului care a căzut taman pe 25 mai.

Dar, în total, Genova și întreaga Ligurie (Albisola, Arenzano, Nervi etc.) ne-au oferit momente de bucurie și destindere. Și am avut lună plină
pe-ntinsele ape.

Cel mai spectaculos moment: privirea „de sus”, de pe vîrful Reghi, a avioanelor care zburau mai jos decît noi pentru a ateriza, fix cît să nu cadă în mare, pe fîșia de pistă a aeroportului Cristofor Columb.

În a doua fotografie dialogul e subînțeles:

„- Cîți oameni crezi c-a avut Galibardi?
- Sumedenie!
- Numai o mie, domnule!”

Și cu mine, volintir întîrziat, 1001.

La Mulți Ani, George Volceanov!

Azi, 28 mai 2013, George Volceanov va împlini 57 de ani.

Este un mare traducător, profesor, animator cultural, o persoană cu totul specială. Traducerile sale din engleză și maghiară sînt printre cele mai inspirate apărute la noi.  Munca enormă la dicționarele de argou îl distinge și ea printre toți filologii. A absolvit  Facultatea de Limbi germanice (secția engleză-română) a Universității din București și a susținut doctoratul la UBB Cluj. A primit numeroase premii pentru traduceri: ASB, British Council, „Andrei Bantaș” al USR, Manuscriptum al MNLR etc.

A tradus un număr impresionat de romane din autori cunoscuți precum J. Updike, David Lodge, J. Scott Fitzgerald, Philip Roth. Predă literatura engleză la o universitate din București.

Din anul 2010, George Volceanov s-a dedicat re-traducerii integrale în limba română, în versuri, a operei lui William Shakespeare. A contactat mai mulți traducători și poeți cu reputație dintre care doar Violeta Popa nu a abandonat proiectul încă înainte de a începe și a continuat pînă în prezent. Ulterior s-au alăturat echipei Horia Gârbea, Lucia Verona, Ioana Diaconescu. În afara traducerilor (Furtuna, Hamlet – toate cele trei versiuni - , Regele Ioan, Timon din Atena, Doi veri de stirpe aleasă, Nevestele vesele din Windsor), George Volcenov și-a asumat coordonarea ediției, redactarea prefețelor și notelor la mai multe piese. Ediția a ajuns la volumul VI (Editura Tracus Arte) și în toamnă va apărea al șaptelea volum, dar se lucrează și la volumul VIII.

La Festivalul Cărții de la Budapesta (2013) am avut onoarea să-l prezint pe George Volceanov (foto) în fața noastră fiind doar o mică parte a traducerilor și dicționarelor sale.

George Volceanov este un om de cultură de o mare modestie, plin de hărnicie și entuziasm, un priceput căpitan de echipă al ediției Shakespeare stîrnind elanul ei în fiecare moment. Îi doresc lui George Volceanov mult succes și o putere de muncă nestinsă, inspirație și să își încununeze a 60-a aniversare cu al 16-lea și ultimul volum al ediției Shakespeare.

La Multi Ani!

Clubul dramaturgilor dă un tun (de cireș)

Asociaţia Scriitorilor Bucureşti, secţia dramaturgie, în colaborare cu Institutul Cultural Român, vă invită la o nouă reuniune a Clubului Dramaturgilor, care va avea loc luni, 27 mai, ora 18, în sala ICR, Aleea Alexandru nr. 38, Bucureşti. 

Va fi prezentată în spectacol-lectură piesa TUNUL DE CIREŞ de Paşcu Balaci, în lectura actorilor Constantin Cojocaru, Violeta Berbiuc, Alexandru Georgescu, Mihai Dinvale, Monica Ghiuţă, Florin Anton.

Regia: Mihai Lungeanu

 Spectacolul-lectură este realizat în colaborare cu Teatrul Naţional Radiofonic, în cadrul emisiunii THALIAFEST.

După o pauză, vor urma discuţii critice despre piesă moderatte de Lucia Verona, președinta secției de dramaturgie a ICR. 

Intrarea este liberă.

Maraton de bon ton. Poezie și jazz la Muzeu

            Maratonul de poezie și jazz (ediția a V-a) din Noaptea Muzeelor din acest an a fost organizat la Muzeul Național al Literaturii Române, concomitent cu Tîrgul de carte de poezie, de Ioan Cristescu și Dan Mircea Cipariu, neobosiți creatori de evenimente culturale. 

A fost un moment cum nu se poate mai plăcut și mai bine pregătit, un prilej de întîlnire și de ascultare reciprocă a poeților, dar și de verificare a textelor în fața unui public neașteptat de numeros. O noapte foarte caldă, în care în mod sigur a fost mai potrivit să asculți poezie și muzică ori să conversezi cu vechi prieteni decît să dormi. Am remarcat grupurile destul de compacte de oameni tineri (dar nu numai) care soseau în mod sigur de la alte muzee și se îndreptau apoi spre unele încă nevizitate.

            Organizatorii au intuit corect că sala (rotonda muzeului) va fi neîncăpătoare și că, de altfel, mulți vor prefera zona din fața muzeului și mai ales terasa din spate așa că au scos difuzoare în ambele părți astfel ca recepția textelor și a muzicii să se facă de peste tot, lucru de care am profitat și eu.

            Am citit în al doilea „slot” (fiecare poet a avut cinci minute și cam la o oră avea loc un intermezzo muzical), prezentat de Ioan Groșan, alături de Nicolae Prelipceanu, Gabriel Chifu, Paul Vinicius, Doru Mareș.

            Au fost „47 de scriitori români contemporani din generaţii şi geografii literare diferite” iar Mircea Tiberian & friends (Diana Miron – vioară şi voce, Sian Brille – chitară) au cîntat excelent.

            Din motive de oboseală n-am asistat la toate cele șase ore de recital dar i-am mai auzit, în afara celor din „slotul meu” pe Cassian Maria Spiridon, Gellu Dorian, Bogdan O. Popescu, Magda Cârneci, Cornelia Maria Savu, Ion Mureșan, Viorel Mureșan, Eugen Suciu, Ioana Diaconescu. Pe restul nu i-am pierdut, pentru că Radio România a înregistrat tot și-i voi asculta ulterior.

            Am revăzut o mulțime de amici, poeți și nepoeți, aproape că nici la adunarea generală a Uniunii Scriitorilor nu s-ar fi strîns atîția. Îi notez, conștient de inerentele scăpări, în afra celor deja menționați, pe Mircea Bârsilă, Andrei Bodiu, Dan Mircea Cipariu, Ioana Crăciunescu, Virgil Diaconu, Simona-Grazia Dima, Rodian Drăgoi, Bogdan Ghiu, Mihail Gălăţanu, Valentin Iacob, Dan Iancu, Viorel Lică, Ioan Matiuţ, Anca Mizumschi, Adrian Pârvu, Grigore Şoitu, Ionuţ Bogdan Ştefănescu, Lucian Vasilescu, Florina Zaharia, Ioan Cristescu, Cosmin Perța, Teodor Dună, George Volceanov, Denis Dinulescu ca și pe oaspeții străini Adam Pusoljic și Lidija Dimkovska.

            Pe scurt, un eveniment minunat care mi-a provocat o intensă bucurie și pentru care mulțumesc organizatorilor.

Fotografii de la situl agențiadecarte.ro.

London Book Fair 2013

La London Book Fair, în luna aprilie, în care vremea a ținut cu participanții, standul României a arătat bine și prezența în general a țării noastre a fost una reușită. Standul, organizat de Institutul Cultural Român, alb cu inscripții și ornamente argintii, a păstrat elemente de mobilier și decorațiuni de la imensul stand de la Salon du Livre, Paris. Foarte mare, deschis pe trei laturi, a fost plasat aproape de intrare, imposibil de ocolit. A fost înconjurat de standurile editurilor și instituțiilor de cultură turcești dar nu copleșit. Invitata de onoare, Turcia, a venit cu mai multe standuri ocupînd un spațiu uriaș. Vizitatorii nu au lipsit niciun moment din standul nostru, care a găzduit dezbateri interesante cu participanți preponderent britanici, în majoritate traducători, dar și editori.

Dintre oaspeți: Lucy Abel-Smith, Paul Bailey, Alan Brownjohn, Tim Burford, Susan Curtis-Kojakovic, Alexandra Dugdale, Tessa Dunlop, Daniel Hahn, Peter Jay, Patrick McGuiness, Charlie Ottley, Mike Phillips, Bronwen Riley, Miranda Spicer, George Szirtes, Marius Turda, Stephen Watts.

Desigur au fost prezenți și autori români, invitatele principale fiind Cecilia Ștefănescu și Carmen Bugan ale căror volume"Sun Alley" și respectiv "Burying the Typewiter" apăruseră recent în Marea Britanie, cu succes ca și cele ale Irinei Marin și Marius Turda. Au fost prezentate și alte volume în limba engleză: "Small Changes in Attitude"  de Răzvan Petrescu, "Kill the General" de Bogdan Hrib, "Crafting Humans"  de Marius Turda, și "Contested Frontiers in the Balkans: Ottoman, Habsburg and Communist Rivalries in Eastern Europe" de Irina Marin.

Amfitrionul standului și al întîlnirilor a fost directorul ICR Londra, dl. Dorian Branea, sprijinit eficient de echipa sa de la centru londonez ca și de colegele din Direcția de Relații Externe a ICR București Irina Cornișteanu, directoarea generală a direcției, și Simona Brînzaru. A fost prezent la stand și ambasadorul României, E.S. dl. Ion Jinga.

Au fost prezenți și editori români care au intrat în dialog susținut cu omologii britanici atît la stadul României cît și la cele ale editurilor străine. Ei au fost prezenți la toate momentele importante ale Tîrgului alături de organizatori. I-am remarcat, printre alții, pe liderii organizațiilor de editori Ovidiu Enculescu, Ion Enescu și Silvia Colfescu 

        

Prezența pentru a șasea oară a României la London Book Fair, cu stadul organizat de ICR, a fost un moment semnificativ pentru literatura noastră și un incontestabil succes.

*

Această postare a întîrziat mult pentru că nu am reușit să descarc numeroasele poze făcute cu acest prilej. Între timp am primit fotografii de la dl. director Branea căruia îi mulțumesc.

Maratonul de poezie și jazz, ediția a V-a, la Noaptea Muzeelor

Sâmbătă, 18 mai 2013, de la ora 20:00, la Muzeul Naţional al Literaturii Române din Bucureşti (B-dul Dacia nr.12), va avea loc cea de-a V-a ediţie aevenimentului multiart Maratonul de Poezie şi Jazz. 

47 de scriitori români contemporani din generaţii şi geografii literare diferite vor susţine lecturi publice de poezie, în dialog artistic cu Mircea Tiberian & friends. Această a V-a ediţie se bucură de sprijinul financiar al Administraţiei Fondului Cultural Naţional şi este unul dintre programele culturale importante în cadrul Nopţii Europene a Muzeelor. 

Maratonul de Poezie şi Jazz face parte din programul Târgul Naţional al Cărţii de Poezie ce se desfăşoară, între 16-19 mai 2013, la Muzeul Naţional al Literaturii Române din Bucureşti.

Scriitorii participanţi la această a V-a ediţie a Maratonului de Poezie şi Jazz sunt: Şerban Axinte, Mircea Bârsilă, Daniel Bănulescu, Andrei Bodiu, Magda Cârneci, Gabriel Chifu, Dan Mircea Cipariu, Traian T. Coşovei, Ioana Crăciunescu, Laura Dan, Ioana Diaconescu, Virgil Diaconu, Simona-Grazia Dima, Gellu Dorian, Marian Drăghici, Rodian Drăgoi, Bogdan Ghiu, Horia Gârbea, Mihail Gălăţanu, Adrian Alui Gheorghe, Ioana Greceanu, Valentin Iacob, Dan Iancu, Florin Iaru, Viorel Lică, Doru Mareş, Ioan Matiuţ, Clara Mărgineanu, Anca Mizumschi, Ion Mureşan, Viorel Mureşan, Andrei Novac, Adrian Pârvu, Nicoleta Popa, Valeriu Mircea Popa, Bogdan O. Popescu, Nicolae Prelipceanu, Ofelia Prodan, Cornelia Maria Savu, Cassian Maria Spiridon, Adrian Suciu, Eugen Suciu, Grigore Şoitu, Eugenia Ţarălungă, Lucian Vasilescu, Paul Vinicius şi Florina Zaharia.

*

E remarcabil cîți poeți (buni!) se pot strînge la un loc și lista încă s-ar mai putea extinde. În ceea ce mă privește, vă anunț că voi evolua de la ora 21 și voi oferi celor prezenți o mică surpriză

Premiile Uniunii Scriitorilor pe 2012. Glume macabre la juriu. "Unii morți, alți plugari”

                                  „O, tu Atride, mai aprig ca toți la dobîndă,

Cum să-ți mai deie de-acum vreo cinstire Aheii?”

                          Homer Iliada, Cîntul I, traducere de Dan Slușanschi, Ed. Paideia, 1998

Printre performanțele juriului de nominalizări la premiile Uniunii Scriitorilor pe 2012 se numără și aceea de a-l nominaliza pentru traducerea „Iliadei” (apărută inițial în 1998 la Paideia) pe regretatul mare clasicist Dan Slușanschi, dispărut prematur în anul 2008.

E drept că în 2012 s-a reeditat lucrarea la Humanitas și probabil dintr-o greșeală (sau lipsă de informație) editura a putut propune această lucrare la premii în mod neavenit. 
E drept că ea trebuia eliminată din start de comisia tehnică a juriului pentru cele două motive: apariție anterioară anului 2012 și absența dintre noi a autorului (premiile USR nu se acordă postum). 


Rămîne totuși remarcabil și demn de însemnat în grindă faptul că juriul, compus din critici filologi nu a luat act de aparițiile anterioare ale acestor importante traduceri în hexametri dactilici (reeditate anterior și de Paideia în 2009). Și nici, mai trist, de plecarea, ce-i drept discretă, de pe lume, acum 5 ani, a profesorului și traducătorului Dan Slușanschi. 
Anii vieții lui Dan Slușanschi sînt scriși, de altfel, pe una dintre primele pagini ale ediției Humanitas pe care - e clar - nici jurații nici secretariatul juriului nu au deschis-o.

În graba stahanovistă de a nominaliza 9 traduceri, fapt fără precedent, și numai ce trebuia nu, juriul a dat o mostră de umor macabru involuntar. Rămîne ca la Ion Barbu: „Unii morți, alții (jurații) plugari”.

În imagine: coperta de la Paideia

Note:

Dan Slușanschi (n. 12 septembrie 1943, Sibiu  – d. 22 iulie 2008, București) a fost un filolog român, indoeuropenist, profesor doctor la Facultatea de Limbi și Literaturi Străine din cadrul Universității din București, specialist în filologie clasică și indoeuropenistică, traducător al lui Homer, membru al Uniunii Scriitorilor, autorul a 28 de manuale, studii, ediții critice, traduceri literare și de specialitate și a peste 50 de articole și 80 de recenzii științifice.

*
Homer, Odysseia, Traducere în hexametri, cu o postfață, o bibliografie esențială și indici de Dan Slușanschi, Editura Paideia, București, 1997.
*
Homer, Iliada, Traducere în hexametri, cu o postfață, o bibliografie esențială și indici de Dan Slușanschi, Editura Paideia, București, 1998.

Premiul Heydar Aliyev 90. Imagini de la organizatori

Sus: Laureații și juriul ascultînd imnul Azerbaidjanului.
Jos: Cei șase laureați și președinta juriului

Premiul „Heydar Aliyev 90”. Treizeci și trei de ore la Baku

             Chiar în zilele Sfintelor Paști (ortodox) am avut bucuria să revăd un oraș la care țin în mod deosebit: capitala Republicii Azerbaidjan, Baku, acum sub un soare care anunța vara. Ocazia s-a ivit prin faptul că pe 10 mai s-au împlinit 90 de ani de la nașterea liderului național al poporului azer, fostul președinte Heydar Aliyev, personalitate providențială pentru poporul său care-și cucerise cu sînge independența în 1990. Atacat din mai multe părți, amenințat cu o tranziție haotică, ajuns în pragul unui război civil provocat din afară, Azerbaidjanul și-a găsit, din fericire repede, liderul potrivit care a scos țara din marasm în timp foarte scurt și a pus-o pe drumul progresului și occidentalizării, drum urmat și acum fără ezitare prin fiul și succesorul lui Heydar Aliyev, președintele Ilham Aliyev.

            O uniune a organizațiilor non-guvernamentale din Azerbaidjan a organizat cu acest prilej o competiție internațională de eseuri dedicate figurii lui Heydar Aliyev la care au participat peste 450 de autori: scriitori, ziariști, sociologi, politologi dar și studenți din mai multe țări.

            Am avut bucuria să mă număr printre laureații, șase la număr, ai premiului Heydar Aliyev 90 și ca urmare textul, tradus, să intre în antologia tipărită cu acest prilej. Deși foarte scurtă, vizita la Baku a fost plăcută și impresionantă, azerii fiind, ca întotdeauna, gazde desăvîrșite. După depunerea unei coroane la monumentul liderului național, a urmat decernarea premiilor care m-a uimit prin grandoarea ceremoniei de la hotelul Hilton din apropierea falezei, unul dintre cele două uriașe ridicate în ultimii trei ani, celălalt fiind Mariott. Au fost prezenți cîteva sute de spectatori, conducători și membri ai ONG-urilor, dar și politicieni și oameni de afaceri ca și ziariști de la toate cotidienele și televizunile. Noi, laureații, firesc emoționați - unii dintre colegii de premiu se aflau pentru prima oară la Baku - am căutat să facem față curiozității tuturor.

            Ne-am întîlnit apoi cu membrii juriului, din care au făcut parte și parlamentari dar și scriitori. Prin amabilitatea tuturor am depășit tracul și am avut lungi convorbiri prietenești. Timpul scurt mi-a îngăduit totuși să revăd cu plăcere centrul orașului.

            Încă o atenție pentru care mulțumesc organizatorilor a fost aceea de a ne găzdui în inima Orașului Vechi, un adevărat muzeu în aer liber în care încă funcționează vechile caravan-seraiuri și prăvăliile de covoare pe străzile înguste, doar pietonale și dintre care multe sînt doar niște scări printre clădiri. În jurul acestui miez străvechi se întinde și se amplifică un oraș, acum ajuns la trei milioane de locuitori, cu o fascinantă modernitate a arhitecturii, de o îndrăzneală admirabilă.

            Nu-mi rămîne în final decît să mulțumesc atît juriului și gazdelor din Azerbaidjan pentru premiu și ospitalitate cît și Ambasadei acestei țări la București pentru sprijinul esențial ce mi-a fost acordat.
Foto: cu Aleksandr Karavayev (Rusia), alt laureat. jos: porțile Orașului Vechi.

*

            Vestea decernării premiului a atras comentarii nu răutăcioase ci prostești, provenite din obtuzitate și închidere față de realitate. Azerbaidjan e o țară cu o creștere economică de invidiat, mai ales de către noi. Este un partener strategic al României (spre cinstea politicienilor noștri) neocolit de niciunul dintre președinții români. Concomitent cu vizita mea, președintele Ilham Aliyev l-a primit pe fostul nostru președinte Emil Constantinescu iar cu o săptămînă în urmă îl întîlnise pe Titus Corlățean. Tot concomitent cu vizita mea, președintele Băsescu l-a decorat, pe bună dreptate, pe ambasadorul Eldar Hasanov care a construit relații trainice între Azerbaidjan și România vreme de 12 ani, cu devotament pentru ambele țări.

            S-a scris în context că Heydar Aliyev a fost general KGB și „mînă de fier”. Dacă nu era, Azerbaidjanul putea rămîne o poveste nescrisă sau un teatru de război (și civil) pînă azi. Aliyev a fost un pro-occidental, așa și-a educat și fiul. Aș fi curios, dacă s-ar putea rejuca piesa istoriei, ce politician român ar fi rezistat măcar șase luni la conducerea Azerbaidjanului din 1993, cu război la graniță, ocupație străină și atentate săptămînale la viața lui.

            Despre „democrație” în perioada 1993-2002, cît a condus Heydar Aliyev, nu știu dacă avem căderea să vorbim de sus tocmai noi, peste care au mai trecut de-atunci încă 10 ani de confuzie.  

Uniunea Scriitorilor pe culmile nominalizărilor: o autoare respinsă de patru ori la intrarea în USR, nominalizată la premiile organizației

Revin la o postare anterioară, stimulat de un comentariu.
Totuși, e o limită în toate!

Ca să fiu mai dur, deși „jurații” sînt prietenii noștri și respectabili, unele nominalizări mi se par evident „la mișto”.
O veșnică aspirantă, respinsă de patru ori la intrarea în USR pentru nulitate, e nominalizată la premiile... USR!
Ce să înțelegi?

La traduceri... ce să mai zic. Dacă e nominalizată retraducerea dnei Antoaneta Ralian cu Joyce (ceea ce e relativ OK, deși nu e nimic spectaculos în asta și oricum dna Ralian a tradus lucruri efectiv fabuloase fără a fi nominalizată), nu văd de ce retraduceri radicale, după decenii, ca Troilus și Cresida sau Timon din Atena de Shakespeare nu merg! Plus că e Joyce cu „Portretul...” nu cu „Ulise” care ar trebui efectiv retradus.

Pe cît facem pariu că dacă, în viitor, se va încumeta cineva la „Ulise”, o să fie nominalizat vreun Jules Verne sau vreun Dumas?

Burse de rezidență pentru artiștii tineri

De aplicat la...

50 burse de rezidenta, acordate de KULTURKONTAKT AUSTRIA, MINISTERUL FEDERAL AUSTRIAC PENTRU EDUCATIE, pentru anul 2014, pentru artisti din domeniul artelor vizuale, video si media, artisti fotografi, designeri, compozitori, scriitori si traducatori literari, artisti din domeniul dansului contemporan. Detalii pe blogul ASB (în germană, evident). Bursele se adresează creatorilor tineri (limite de vîrstă 30-40 ani, după domeniu).

Comentariu personal la nominalizările pentru Premiile USR pe 2012

Juriul din acest an este compus din scriitori onorabili care, toți, îmi sînt și prieteni, încît nu-i pot bănui de vreun gînd rău. Dacă n-ar fi așa, m-aș arăta cam uimit de numărul mare de nominalizări la fiecare secțiune, de ignorarea unor titluri care au binemeritat comentarii critice favorabile de-a lungul anilor 2012 și 2013. De asemenea, de nominalizarea „din oficiu” a unor autori care au avut, prin timp, cărți mai bune și, pe mine unul, m-au cam dezamăgit de-astă dată (2012).

De n-ar fi vorba de un juriu de-a cărui probitate nu mă pot îndoi, m-aș lăsa împins în ispită în Săptămîna Luminată și aș cădea în păcatul lui Toma - a cărui duminică se apropie - și aș crede că nu a prevalat valoarea, ci „calculul hîrtiei”, după care omiterea unor nume n-ar da bine la palmares. Ca să nu duc mai departe gîndul necredincios că unele nominalizări s-au făcut pentru a „crea culoar”, la juriul „mare”, celor care, tot după calculul hîrțoagei (netipărite), se cuvine să iasă în frunte. Dar, față de blasfemiile din unele scrieri nominalizate, necreștineasca mea îndoială nici nu se vede.

Admit, considerațiile de mai sus sînt subiective, mai ales că –desigur - n-am citit toate cărțile nominalizate și am serioase îndoieli că toți membrii juriului au făcut acest gest sau că au parcurs unele volume lăsate pe dinafară. Am fost și eu în jurii, știu cum stau lucrurile. Mă tem totuși că, de-astă dată, influența unor edituri, cercuri universitare, politici regionale etc. - influențe inerente, nu sînt naiv - au întrecut marja pe care o concede oricine. Acum, ca de fiecare dată, juriul de decernare (ideea cu două jurii mi s-a părut mereu una cel puțin criticabilă) va trebui să aleagă din ce-au cules alții. După principiul cazon: plantonul unu și trei ocupate, alegeți plantonul!

Nu înseamnă însă – trebuie să fiu cinstit în totul, mai ales în săptămîna de care vorbeam – că nu sînt între cărțile alese și unele pe care le-aș fi votat și eu cu o mînă, dacă nu cu două.

*

Ar putea părea o pledoarie pro-domo dar nu este, întrucît mă las decis deoparte. Însă ne-nominalizarea, la traduceri, a volumului „Shakespeare. Opere V” care conține (repet că mă las deoparte, mai ales că am avut bucuria premiului Andrei Bantaș anul trecut) două noi traduceri senzaționale, revoluționare, ale pieselor „Troilus și Cresida” și ”Timon din Atena” de Lucia Verona și George Volceanov mi se pare, vorba ceea, mai mult decît o prostie: o eroare.

Nominalizările pentru premiile Uniunii Scriitorilor pe anul 2012

În urma întrunirii Juriului de Nominalizări al Uniunii Scriitorilor din România, format din: George Vulturescu (Preşedinte), Gheorghe Glodeanu, Paul Aretzu, Alex Goldiş, Gabriela Gheorghişor, s-au hotărât următoarele nominalizări pentru premiile USR pentru cărţi apărute în anul 2012:

POEZIE

1.      Şerban Axinte, Păpădia electrică, Casa de Pariuri Literare

2.      Vlad Moldovan, Dispars, Cartea Românească

3.      Aurel Pantea, Nimicitorul, Limes

4.      Nicolae Prelipceanu, La pierderea speranţei, Casa de Pariuri Literare

5.      Liviu Ioan Stoiciu, Substanţe interzise, Tracus Arte

6.      Radu Vancu, Frânghia înflorită, Casa de Editură Max Blecher

7.      Andrei Zanca, Crucea Nordului, Limes

PROZĂ

1.      Radu Aldulescu, Cronicile genocidului, Cartea Românească

2.      Corin Braga, Luiza Textoris, Polirom

3.      Filip Florian, Toate bufniţele, Polirom

4.      Florina Ilis, Vieţile paralele, Cartea Românească

5.      Radu Mareş, Deplasarea spre roşu, Polirom

6.      Gheorghe Schwartz, Cei o sută. Bastonul contelui, Curtea Veche

7.      Simona Sora, Hotel Universal, Polirom

CRITICĂ, ESEU, ISTORIE LITERARĂ

1.      Sanda Cordoş, Lumi din cuvinte. Reprezentări şi identităţi în literatura română postbelică, Cartea Românească

2.      Ilina Gregori, Cioran. Sugestii pentru o biografie imposibilă, Humanitas

3.      Mircea Mihăieş, Ce rămâne. William Faulkner şi misterele ţinutului Yoknapatawpha, Polirom

4.      Gelu Negrea, Caragiale. Marele paradox, Cartea Românească

5.      Ioan Pânzaru, Regimul interpretării. Literatura şi sensul acţiunii, Polirom

6.      Ion Simuţ, Vămile posterităţii. Secvenţe de istorie literară, Editura Academiei Române

7.      Mihaela Ursa, Eroticon. Tratat despre ficţiunea amoroasă, Cartea Românească

DEBUT

1.      Marius Chivu, Vîntureasa de plastic, Brumar

2.      Teodora Coman, Cârtiţa de mansardă, Casa de editură Max Blecher

3.      un cristian, Morţii mă-tii, Casa de Pariuri Literare

4.      Anatol Grosu, Epistola din Filipeni, Casa de editură Max Blecher

5.      Mihai Iovănel, Evreul improbabil. Mihail Sebastian: o monografie ideologică, Cartea Românească

6.      Claudiu Turcuş, Estetica lui Norman Manea, Cartea Românească

7.      Delia Ungureanu, Poetica Apocalipsei, Ed. Universităţii din Bucureşti

TEATRU

1.      Radu F. Alexandru, Teatru 7, Cartea Românească

2.      Clelia Ifrim, Copiii Casei Regale, Tracus Arte

3.      Eugen Şerbănescu, A doua scrisoare pierdută sau Trenul togolez nu opreşte la Paris , Palimpsest

TRADUCERI şi PREMIUL FUNDAŢIEI „ANDREI BANTAŞ”

1.      Ana-Maria Brezuleanu, Magda Achim, Marina Vraciu, Leonte Ivanov – Lev Tolstoi, Sonata Kreutzer şi alte povestiri, Polirom

2.      Andrei Corbea – Max Horkheimer, Theodor W. Adorno, Dialectica Luminilor, Plural

3.      Ştefana şi Ioan Pop-Curşeu – Gilles Deleuze, Cinema I. Imaginea-mişcare, Tact

4.      Irina Horea – J. M. Coetzee, Miezul verii, Humanitas Fiction

5.      Dinu Luca – Mo Yan, Obosit de viaţă, obosit de moarte, Humanitas Fiction

6.      Radu Gabriel Pârvu – Arthur Schopenhauer, Lumea ca voinţă şi reprezentare, Humanitas

7.      Antoaneta Ralian – James Joyce, Portretul artistului la tinereţe, Humanitas Fiction

8.      Dan Sluşanschi – Homer, Iliada, Humanitas

9.      Ciprian Şiulea – Jack Kerouac, Oceanul e fratele meu, Polirom

LITERATURĂ PENTRU COPII ŞI TINERET

1.      Ştefan Mitroi, Jocuri de nenoroc, Detectiv

2.      Mircea Opriţă, Călătoriile din balansoar, Limes

3.      Anastasia Popa, Zânuţa Dora-Li şi vrăjitoarea Ciumfi, Carminis

PREMII SPECIALE

1.      Livius Ciocârlie, La foc mărunt, Cartea Românească

2.      Valeriu Gherghel, Breviarul sceptic şi alte eseuri despre simplitate, Polirom

3.      Ioan Holban, Literatura română de azi. Poezia Proza, Tipo Moldova

4.      Ion Ianoşi, Internaţionala mea. Cronica unei vieţi, Polirom

5.      Gabriela Omăt, pentru editarea romanului Străina de Hortensia Papadat-Bengescu, Fundaţia Naţională pentru Ştiinţă şi Artă

6.      Andrei Pleşu, Parabolele lui Iisus. Adevărul ca poveste, Humanitas

7.      Grete Tartler, Islam, repere culturale. Proba Orientului, Paralela 45

LITERATURĂ ÎN LIMBILE MINORITĂŢILOR NAŢIONALE (nominalizările sunt făcute de Comisia pentru Minorităţi a U.S.R.).

1.      Bata Marianov, Şi câinii pleacă în exil, Uniunea Sârbilor din România

2.      Goran Mrakić, Contraatac terorist, Uniunea Sârbilor din România

3.      Aleksandar Stoicovici, aleksandar doarme, Uniunea Sârbilor din România

PREMIUL NAŢIONAL

1.      Mircea Cărtărescu

2.      Ion Pop

3.      Ion Vartic

4.      Ion Vlad

5.      Mihai Zamfir*

*Candidatura domnului Mihai Zamfir a fost retrasă deoarece este membru al Juriului de Premiere.

Premiile vor fi decernate în ziua de 10 iunie, după întrunirea celui de-al doilea juriu

Vestea cea bună

Hristos a înviat și ne dăruiește speranță pentru a noastră înviere!

Vacanța de Paște

Am ajuns de cîteva zile la Bengești, unde vegetația se află în cel mai frumos moment, emanînd tinerețe.
Huppy (în imagine) a găsit un fel de Barbizon, desenează continuu în aer liber. Pe tricoul lui se văd urmele simpatiei pe care i-o arată toți cîinii curții.

De aici vă doresc dvs., tuturor vizitatorilor, Sărbători fericite și pline de pace!