International Essay Competition (for young people 14-29 y. o.)

International Essay Competition

What do I know about Azerbaijan?

Introduction

The Embassy of the Republic of Azerbaijan in Romania has the honor to announce the international essay competition under the theme of “What Do I know about Azerbaijan?” jointly organized by the Ministry of Foreign Affairs and Ministry of Youth and Sports of the Republic of Azerbaijan. The main aim of the competition is to raise the level of awareness among Romanian youth about Azerbaijan and provide an opportunity for travelling to Azerbaijan during the summer of 2015 in order to get more in-depth information about the country, its culture, history, ethnography, foreign policy and people.

Guidelines of competition

·    

     Romanian youth (pupil, students, young researchers) between 14-29 ages could participate at the competition;

·         Essays should be written in English language;

·         Essays should not exceed the 2500 words limit;

·         10 essays would be selected as winner and authors of the winning essays will have an opportunity to travel to Azerbaijan for 7 days during August month of 2015;

·         All expenses related to travel to Azerbaijan (international round-trip flight, food, accommodation, internal transportation, access to cultural places, trips to the regions of Azerbaijan) will be covered by the Azerbaijani side;

·         To the authors of the winning essays will be presented special gifts by the Azerbaijani authorities and the essays will be published in a special booklet.

Competition procedures and selection criteria

Required documents for submission of application are as following:

1.      Essay on the topic “What do I know about Azerbaijan?” not exceeding 2500 words;

2.      Application form  - could be accessed from the following link: https://www.dropbox.com/s/kpa7hv1s670argu/Application%20form.docx?dl=0 ;

3.      Curriculum Vitae (CV) of the applicant;

4.      Passport and national identity card of the applicant.

Essays should be written in “times new roman” font, size 12 and include the title, author’s name, author’s mailing address, email address, and phone number on the first page of the essay.

Essays should have a reference to the literature used. All applications will be checked for plagiarism. Plagiarized essays will be disqualified from the competition.

All submissions will go through an initial screening process by several readers. Each reader will assign a rating on a scale of 1-10 (10 best, 1 worst), taking into account the following criteria: relevance to the topic; originality, depth and persuasiveness of analysis; quality of writing; thoroughness of research and style, and proper citation of sources. Bearing in mind that most of the contestants will not be native English speakers, grammar issues of the Essays written in English language will be accorded less weight. The papers with the highest average scores will be reviewed by a final panel of judges, who will agree on the winners.   

Documents should be submitted to the azsefroman@azembassy.ro email with the topic of “What do I know about Azerbaijan?”. Incomplete applications won’t be accepted. The essays should be sent as a MS Word file document.

Deadline for submission of applications is 30 April 2015 date.

The winners of the competition will be announced at the end of the June month of 2015.

The trip to Azerbaijan and rewarding ceremony of the winners will be organized in August month of 2015.

Sample topics

The essays could be written at any topic concerning Azerbaijan. However, the following topics could be suggested:

-          Nagorno-Karabakh conflict: myths and realities;

-          Haydar Aliyev: national leader of Azerbaijan;

-          History, art and culture of Azerbaijan;

-          Population, language, customs and religion of Azerbaijan;

-          Role of Azerbaijan at system of international relations;

-          Cooperation between Azerbaijan and Romania: history and perspectives;

-          Oil and gas strategy of Azerbaijan;

-          Economic development model of Azerbaijan – comparison with global economies;

-          Khojaly massacre.

For further information and questions please contact the Embassy of the Republic of Azerbaijan in Romania.

Contact details of the Embassy:

Address: Grigore Gafencu 10, Sector 1, 014132, Bucharest, Romania

Tel: +40 21-233.24.66 

Fax: +40 21-233.24.65

E-mail: azsefroman@azembassy.ro  

În curînd, Luceafărul de dimineață nr. 1/ 2015

În curînd va apărea revista Luceafărul de dimineață, nr. 1/ 2015. Textul central este amplul eseu al lui Dan Cristea despre T. S. Eliot. Tot Dan Cristea scrie Cronica literară despre Istoria... recentă, condensată, a lui Nicolae Manolescu. În Caietul critic semnează recenzii Radu Voinescu (despre Ana-Maria Tupan), Adrian G. Romilă (Cristina Emanuela Dascălu), Felix Nicolau (Șerban Tomșa), Monica Grosu (Dina Hrenciuc), Ana Dobre (Liviu Ioan Stoiciu), Nicoleta Milea (Cezar-Mihai Pârlog), Ioan Holban (George Vulturescu), Simona-Grazia Dima (Simona Sora). 

În paginile de Avanpremiere editoriale se pot citi poeme de Florea Burtan, Corneliu Antoniu, Horia Bădescu, Alexandru Sfârlea și proză de Mihai Maxim, iar pagina de proză găzduiește o povestire de Viorel Dianu. O pagină este dedicată poeților români din Spania: Marius Gîrniță și Eugen Barz.

Istoria literară consemnează prin N. Scurtu corespondență inedită adresată de Lucian Boz, în 1982, de la Sindey, lui Pericle Martinescu. Scurte eseuri despre Bujor Nedelcovici și Rimbaud publică Anastasia Dumitru și Virgil Diaconu. La Vitrina cu cărți, Horia Gârbea prezintă succint zece volume de versuri apărute recent. Pagina intitulată Meridiane este acoperită de un incitant incipit de roman al Magdalenei Brătescu (Israel), iar la Cartea străină, Laura Botușan scrie despre un roman al celui mai recent laureat Nobel, P. Modiano.

Cronici de teatru au Dinu Grigorescu (un text de Yasmina Reza montat de Al. Darie la Bulandra) și Ana-Maria Nistor (Furtuna de Shakespeare la TNB). Călin Stănculescu se referă la ciclul Avangarda românească proiectat de Cinemateca. Dumitru Ungureanu, în rubrica de Rock, recenzează un recent „vinil” (2014) al legendarului Ozzy Osbourne iar la muzică clasică, Costin Tuchilă meditează pe tema muzicii bizantine. Andrea Hedeș semnalează un volum de poezie turcă, Nicolae Coande evenimente culturale trăite pe viu la Viena, iar Ioan Es. Pop un debut pe care mizează: Florentin Sorescu. Adrian Costache se referă la un text al lui Solomon Marcus în rubrica sa dedicată educației școlare și împarte pagina cu Revista revistelor. Nu lipsesc cronica plastică de Iolanda Malamen și cea sportivă pe care Gelu Negrea o dedică Simonei Halep și receptării performanțelor ei.

Acest număr consistent al revistei Luceafărul de dimineață poate fi cumpărat acum și de la oficiile Poștei Române din toată țara la prețul de numai 3 lei! Abonamente se pot încheia tot la Poșta Română.

In Memoriam Tudor Opriș (1926-2015)

Colegii din Filialele București ale Uniunii Scriitorilor din România anunță cu adîncă tristețe încetarea din viață a scriitorului Tudor Opriș, la venerabila vîrstă de 88 de ani. Tudor Opriș s-a născut la Bucureşti, la 26 noiembrie 1926, a urmat studii secundare la Colegiul Naţional “Nicolae Filipescu” de la Mănăstirea Dealu şi universitare la Facultatea de Litere din Capitală, unde a fost şef de promoţie. Doctor în filologie “Summa cum laude”, a profesat peste 50 de ani în Bucureşti, dintre care peste 40 de ani la colegiile naţionale “Mihai Eminescu” şi “Gheorghe Lazăr”. Din 1947, a fost membru al Societăţii Scriitorilor Români, iar, din 1974, al Uniunii Scriitorilor din România.

            Numele lui Tudor Opriș rămîne legat de Cenaclul Săgetătorul și de îndrumarea talentelor literare afirmate la vîrsta școlară, numeroși scriitori de azi fiind membri ai Cenaclului Săgetătorul sau participînd la acțiuni culturale inițiate de profesorul Opriș. Deși a profesat în domeniul limbilor străine, Tudor Opriș avea vaste cunoștințe de biologie și geografie, domenii în care a publicat zeci de volume de popularizare adresate copiilor și adolescenților. A fost autorul care a „vîndut” un număr enorm de cărți cu semnătura sa, tirajele totalizînd milioane de exmplare, pe primul loc fiind succintul volum „Printre uriași și pitici” (superlative din zoologie și botanică)

A cunoscut încă din liceu aprecierea şi îndrumările lui George Bacovia, Tudor Arghezi, Camil Petrescu, Romulus Vulcănescu, iar în timpul studenţiei, preţuirea şi încrederea profesorilor George Călinescu, Tudor Vianu şi Ovidiu Papadima. Din păcate a publicat prea puține memorii legate de aceste personalități. A fost primul istoriograf al revistelor şcolare (apărute în România cu începere din 1834) şi al debutului şcolar al scriitorilor români din 1820 până în anul 2000.

Tudor Opriș a cunoscut și îndrumat cu entuziasm în cariera literară incipientă mii de elevi, păstrîndu-i pe mai toți în memoria sa fabuloasă. În anul 2014 i s-a decernat Premiul Opera Omnia al Filialei de Literatură pentru Copii și Tineret a USR, uniune în care a activat vreme de 40 de ani.

Prin dispariția lui Tudor Opriș, mișcarea literară din România, literatura pentru tineret și literatura autorilor de vîrstă școlară suferă o grea, ireparabilă pierdere. 

Clubul Dramaturgilor vă invită la a 4-a premieră a stagiunii

Sondaj de opinie. Mărcile verbale ale mitocăniei

În jurul nostru, tot mai des, tot mai agresiv - venind adesea de la persoane de la care nu te-ai aștepta niciodată - se aud fraze care denunță extracția joasă, lipsa de educație sau spiritul gregar ale acelor persoane (așa am auzit, așa zic sau „așa e trendy”). De aceea vă invit să atabilim prin sondaj de opinie:

Care este cea mai flagrantă marcă verbală a mitocăniei?

Utilzarea fără negație a adverbului „decît”. („Am luat decît roșii.”)

Verbul „a (nu) merita” la reflexiv în sens de „(nu) este convenabil” („Nu se merită.”)

Dezacordul în gen la numerale. („E ora doisprezece.”)

Utilizarea neadecvată a lui „datorită/din cauza”.

Formarea acuzativului fără prepoziția „pe”.

Formarea dativului „italienește”, cu prepoziția „la”. (”A murit datorită la cancerul care-l avea.”)

Votați alături pînă la 28 februarie!

„Luceafărul de dimineață” are din nou difuzare națională!

O veste bună pentru iubitorii presei literare de calitate:

Prin contractul încheiat între „Luceafărul de dimineață” și Poșta Română revista se va găsi la Oficiile Poștale din toată țara începînd cu nr. 1 din 2015.

Revista va fi difuzată în toate județele (fiecare județ va primi 10 sau 20 de exemplare) și va costa 3 lei/exemplar. De asemenea, Poșta Română încheie abonamente la același preț al exemplarului. Noul tiraj al revistei va fi de 1000 de exemplare.

În concluzie... Citiți lunar „Luceafărul de dimineață”, revistă a Uniunii Scriitorilor din România, editată de Asociația „Luceafărul de dimineață” cu sprijinul Primăriei Sectorului 2 București.

Premiul Mihai Eminescu va fi decernat lui Gabriel Chifu

Al 23-lea laureat al prestigiosului premiul „Mihai Eminescu” pentru întreaga operă poetică, premiu ce se acordă anual la Botoșani, este Gabriel Chifu.

*

Gabriel Chifu, născut în 1954 la Calafat, este poet și prozator, vicepreședinte al Uniunii Scriitorilor din anul 2005. Pentru volumele sale de poezie ca și pentru romane, Gabriel Chifu a primit numeroase premii importante, unele recent: Premiul Uniunii Scriitorilor pentru poezie (a patra oară, 2012), Premiul Colocviului Romanului ediția 2014 pentru cel mai bun roman, Premiul Festivalului Național de Literatură de la Cluj, pentru cartea anului 2014, ultimele două pentru romanul său Punct și de la capăt.

*
De la inaugurare, premiul a fost acordat de jurii formate din critici cu notorietate astfel (decernarea se referă la anul precedent ceremoniei de atribuire):

1991 – Mihai Ursachi, 
1992 – Gellu Naum, 
1993 – Cezar Baltag, 
1994 – Petre Stoica, 
1995 – Ileana Mălăncioiu, 
1996 – Ana Blandiana, 
1997 – Ştefan Augustin Doinaş, 
1998 – Mircea Ivănescu, 
1999 – Cezar Ivănescu, 
2000 – Constanţa Buzea, 
2001 – Emil Brumaru, 
2002 – Ilie Constantin, 
2003 – Angela Marinescu, 
2004 – Şerban Foarţă, 
2005 – Gabriela Melinescu, 
2006 – Adrian Popescu, 
2007 – Mircea Dinescu, 
2008 – Cristian Simionescu, 
2009 – Dorin Tudoran, 
2010 – Dinu Flămând, 
2011 – Ion Mircea, 
2012 – Nicolae Prelipceanu,
2013 - Ion Mureșan,
2014 - Gabriel Chifu

Dintre cei 23 de laureați, 16 sînt în viață și crează, constituind o strălucită pleiadă a poeziei românești.

Mihai Eminescu. 165 de ani de la naștere

Azi se împlinesc 165 de ani de la nașterea lui Mihai Eminescu.

Controversele asupra datei vor continua, dar data oficializată a nașterii, „fixată” de biografia poetului scrisă de G. Călinescu, este 15 ianuarie 1850. Incertă e și data morții de altfel.

Pe zi ce trece devine tot mai evident că fraza celebră care încheie numita biografie își păstrează actualitatea: Ape vor seca în albie... restul îl știți.

La Mulți Ani de Ziua Culturii Române!

In Memoriam Valentin Nicolau (1960 - 2015)

„Valentin Nicolau, proprietarul editurii Nemira, fost șef al Televiziunii Romane, scriitor si dramaturg, a decedat, marti, la varsta de 54 de ani, in urma unui stop cardio-respirator”, au declarat pentru Mediafax surse medicale.

*

Valentin Nicolau s-a născut pe 22 iunie 1960, la București. A urmat cursurile Liceului "Spiru Haret" și ale Facultății de Geologie și Geofizică a Universității București. A fondat Editura Nemira în 1991, unde au apărut, printre altele,  numeroase romane SF românești și străine. Valentin Nicolau a fost consilier al premierului Adrian Năstase pe probleme de cultură, educație, cercetare și turism. Între 2002 si 2005 a fost Președinte - Director General al Societății Române de Televiziune. Între 2005 și 2006 a fost vicepreședinte al Grivco - grupul de presă Intact, iar din 2006 a devenit consultant al grupului Lagardere Media pentru România. În 2007 a lansat postul de radio Smart FM, "primul post cultural privat din Romania". A fost profesor asociat la Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiu, iar în 2009 a susținut un doctorat în Științele Comunicării la Universitatea din București. A mai fost profesor asociat la Universitatea București, Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării, profesor asociat la Universitatea "Transilvania" din Brașov, profesor asociat la Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică "I.L. Caragiale" din București.

Valentin Nicolau a debutat editorial în 1994  cu o carte de literatura pentru copii, "Bronto, un dinozaur inca mic", urmată în 1995 de "Bronto, un dinozaur neastâmpărat" și, în 2008, de "Zina Benzina". Dintre piesele sale, se remarcă: 1998, Teatrul "Victor Ion Popa" din Bârlad, "Vi s-a furat un pat" debut, 2002-2015 Teatrul Nottara din București, "Ca zăpada și cei doi", sub titlul "Uzina de plăceri S.A.", Teatrul Național București – „Legenda ultimului împărat”. A publicat numeroase volume de teatru, dar nu a fost membru al Uniunii Scriitorilor din România și nici al UNITER.

Prin dispariția lui Valentin Nicolau dramaturgia românească și lumea noastră editorială suferă o ireparabilă pierdere.

*

L-am cunoscut pe Valentin Nicolau în anii 90 ca editor și ca dramaturg. Am lucrat la TVR Cultural în timpul mandatului său de președinte. Am continuat să ne întîlnim la evenimente literare și mai ales la tîrguri de carte. Valentin Nicolau era un om foarte inteligent, era mobil în gîndire, pragmatic și iubea mult teatrul neglijîndu-se ca autor dramatic. Era pasionat și de literatura SF și Policier.  Avea un deosebit dinamism, o agitație care i-a afectat probabil sănătatea, fapt ce apare abia acum. Am vorbit ultima dată cu el la Tîrgul Gaudeamus, în fugă, precum de obicei, din păcate. Dispariția sa prematură lasă un mare gol. Dumnezeu să-l odihnească în pace!

Premiul Național „Mihai Eminescu” 2015 - Doar dintre optzeciști

Pentru Premiul "Mihai Eminescu" care se acordă anual la 15 ianuarie la Botoșani pentru întreaga operă a unui poet român, anul acesta au fost nominalizați doar poeți optzeciști. Conform presei, aceștia sînt:

Mircea Cărtărescu, Liviu Ioan Stoiciu, Marta Petreu, Aurel Pantea, Ioan Moldovan, Lucian 
Vasiliu și Gabriel Chifu (și nu „Chițu”, cum scrie Agerpres).

Premiul, ajuns la a 23-a ediție, se acordă de către Primăria Municipiului Botoșani. Laureatul, care este ales de către un juriu condus de Nicolae Manolescu, este desemnat cetățean de onoare al municipiului Botoșani. În 2014, marele premiu a fost obținut de Ion Mureșan, primul optzecist laureat.

Fără a nega meritele celor șapte magnifici optzeciști și nici intrarea lor în grupul „venerabililor”, deși mai au pînă la senina senectute, mă gîndesc că juriul putea să-ndrepte reflectorul nominalizărilor și către seniori, poeți de mare talent și cu operă consistentă, care din fericire încă trăiesc și n-au fost onorați cu acest premiu. Dacă nu-l iau acum, s-ar putea să nu-l ia niciodată și păcatul nu va fi al lor ci al lumii noastre literare atît de grăbite. 

Mă gîndesc la poeți distinși precum Ion Horea, Ovidiu Genaru, Vasile Vlad, Horia Bădescu. Dar mai sînt și alții pe care am putea să-i onorăm, fericiți că îi avem printre noi. 

În ce-i privește pe optzeciști, sper că mai au timp să-și scrie capodoperele și capacul „Opera Omnia” nu se va pune prematur pe scrisul și biografia lor. 

Comparație falsă. Bietul contribuabil german

Am primit și eu, din hăurile internetului, tabelul de mai jos care sugerează lucruri neplăcute și conforme cu trendul disprețului de sine și de nația sa care caracterizează din păcate mulți români cu studii medii și peste medie. Românului (mai școlit) nu i se pare destul de rău că e amărît și  discutabil cîrmuit, îi place să i se spună că e nemernic, excremențial, nesimțit!  

În realitate, tabelul e o mistificare prin ultima sa coloană cel puțin. Se compară capre cu iepe la producția de lapte.

Germania e un stat federal - are guverne de Land - 16 la număr. Acelea nu se pun? Corpurile legislative de land nu contează? Plus o minciună directă: guvernul federal german are 15 miniștri, nu 8, cu dna Angela M. 16.

Nu că ar merge treaba mai bine la noi, dar e destulă birocrație în Germania. Sînt landuri cu teritoriu, landuri-orașe, Bavaria are statut special... Mulți funcționari ține neamțul contribuabil pe banii lui. iar asistați social sigur întreține mult mai mulți decît românul.

Multe circulă pe net, dar adevărul e mai complex pentru cine ține să-l cunoască și știe să-l afle!

Octavian Soviany „Călcâiul lui Magellan” - Cartea de poezie a anului 2014

Agenția de Carte anunță:

„Joi, 15 ianuarie 2015, ora 16:00, în Aula Bibliotecii Centrale Universitare “Carol I” din Bucureşti (str. Boteanu nr. 1, sector 1), va avea loc ediţia a V-a a Galei Tinerilor Scriitori / CARTEA DE POEZIE A ANULUI 2014. 

Radio România Cultural va transmite în direct evenimentul (producător: Anamaria Spătaru). Juriul a fost format din critici literari care au câştigat Premii în cadrul Galei la ediţiile din 2012, 2013 şi 2014: Bianca Burţa-Cernat, Mihai Iovănel şi Andrei Terian. 

Câştigătorul Premiului “Cartea de Poezie a anului 2014” a fost desemnat scriitorul Octavian Soviany, pentru volumul „Călcâiul lui Magellan”,Editura Cartea Românească.” 

Felicitări cîștigătorului, un poet complet și un prozator talentat.

Nominalizări la Gala Tinerilor Scriitori 2015 (volume editate în 2014)

Juriul Galei Tinerilor Scriitori, ediţia a V-a, 2015, format din Bianca Burţa-Cernat, Mihai Iovănel şi Andrei Terian, a anunţat nominalizările pentru cele trei secţiuni precizate în regulamentul Galei (listate în ordinea alfabetică a autorilor):

Tânărul Poet al anului 2014:

1. Sabina Comşa, Toţi ceilalţi apropiaţi, Tracus Arte

2. Gabi Eftimie, nordul e o stare de spirit, Charmides

3. Bogdan-Alexandru Stănescu, anaBASis, Cartea Românească

4. Ioan Şerbu, Lego, Tracus Arte

5. Miruna Vlada, Bosnia. Partaj, Cartea Românească

Tânărul Prozator al anului 2014:

1. Lavinia Braniște, Escapada, Polirom

2. M. Duțescu, Uranus Park, Polirom

3. Cristina Nemerovschi, Păpușile, Herg Benet

Tânărul Critic literar al anului 2014:

1. Cosmin Borza, Marin Sorescu. Singur printre canonici, Art

2. Andreea Mironescu, Afacerea clasicilor, Tracus Arte

3. Florina Pîrjol, Carte de identități, Cartea Românească

Gala Tinerilor Scriitori este un eveniment ce marchează sărbătorirea celei de-a patra ediţii a Zilei Culturii Naţionale, conform unei Legi promulgate la 6 decembrie 2010 de Preşedintele României.

Dramaturg laureat pentru proză! Valeriu Butulescu va primi “Premiul Internaţional Aleko”

Agenţia bulgară de presă BTA transmite că :

”Scriitorul român Valeriu Butulescu a câştigat în acest an “Premiul Internaţional Aleko”  pentru proză scurtă satirică. Premiul poartă numele  scriitorului Aleko Konstantinov (1863-1897), născut la Svistov, pe Dunăre,  localitate unde are loc anual  un festival care marchează ziua sa de naştere.

Competiţia literară din acest an a  întrunit 25 de scriitori din 16 ţări: Rusia, Israel, Armenia, România, Serbia, Macedonia, Republica Cehă, Ucraina, Bosnia şi Herţegovina, Brazilia, Oman, Bashkiriya, Franţa, Polonia, Germania şi Slovenia.

Juriul, prezidat de criticul literar Plamen Doinov a acordat Marele Premiu lui Valeriu Butulescu, pentru proza scurtă “În tren”. Butulescu  este cunoscut pentru aforismele sale, care au apărut sub formă de carte în peste 50 de limbi, iar 11 din piesele sale de teatru au fost jucate pe diverse scene.

Festivalul din acest an marchează 152 de ani de la naşterea  lui Aleko Konstantinov şi se va desfăşura în perioada 12-13 ianuarie, cuprinzând evenimente literare, expoziţii şi concerte.”

Valeriu Butulescu, dramaturg din Petroșani și reputat autor de afroisme, a mai primit peste hotare numeroase premii literare, în Canada, Polonia, Italia, Bosnia şi Herţegovina, Serbia, Grecia etc., acesta fiind unul dintre cele mai importante. 

El va participa, ca invitat de onoare, la festivităţile din Bulgaria.

Îl felicit pe vechiul meu prieten, coleg de drum prin Vietnam și co-autor al cărții scrise atunci: „Drumul spre Nghe An”.