Impresii de pe National Arena

N-am mai fost la un meci de fotbal pe stadion de dinainte de revoluție. Nu mergeam nici acum, dacă nu mă invita dl. primar Neculai Onțanu căruia îi mulțumesc și pe această cale. Voiam să văd mai ales arena, la a cărei denumire nu ader. E o realizare impresionantă, puține construcții din București realizate după război sînt comparabile cu ea, aș zice chiar că niciuna. S-ar înscrie Sala Palatului și pavilionul central Romexpo, evident la nivelul tehnologic și arhitectural al epocii respective. Soluția cu beton aparent (netencuit) e foarte potrivită, deși unii nu o plac. Criticile au vizat de pildă și Royal National Theatre din Londra care are aceeași idee. Dacă la un teatru se mai discută, la un stadion nu e cazul. Soluția de acoperire e foarte frumoasă și nocturna perfectă, te credeai la teatru, nu la meci. Țin minte „cele patru umbre” care urmăreau fiecare jucător la vechea instalație.

Atmosfera din tribună a fost plăcută și civilizată. Erau oameni de toate vîrstele, dar pașnici și veniți la spectacol, fără patimă, cu soția, cu copiii de mînă, grupuri de 4-5 prieteni de vîrsta a treia etc. Nu s-a fumat, nu s-au mîncat semințe, cei mai mulți și-au luat paharele de cola și ambalajele de chips și le-au aruncat la ieșire în coșurile de gunoi. S-au manifestat normal, au încurajat echipa, au cîntat imnul. Mulți și-au dat seama de eroarea cu textul imnului. Eu am crezut că a uitat textul original și a improvizat cu singura strofă pe care o știa. Am schimbat priviri cu cei din jur, derutați și ei. Nu e adevărat că Inna a fost huiduită, cum s-a scris. Mulți au cîntat cu ea. Marseilleza a fost aplaudată, implicit soprana. A fost huiduit doar portarul la final cînd trăgea de timp de parcă aveam noi avantaj și Pițurcă fiind evident că nu schimbă nimic și îi convine 0-0. Față de ambianță, cu atît mai regretabilă calitatea terenului, o mare rușine pentru care cineva trebuie să plătească și va plăti probabil Oprescu la alegeri, foarte scump.

Am stat pe inelul de sus al tribunei I, lîngă masa presei și sub suporterii francezi, primiți cu simpatie. Cred că se vede bine de oriunde, chiar din peluze. Faptul că nu e pistă de atletism face ca forma ovală să fie foarte puțin accentuată, stadionul e aproape circular și asta e bine. S-a anunțat pe tabela video cifra de 49 182 de spectatori.

În minutul 34, cînd gazonul era deja dus, mi-am dat seama că se merge la 0-0, chiar prin consens tacit. S-au mai mișcat primele 15 min din repriza a 2-a și apoi pace. Între minutele 60 și 75 echipa noastră nu a jucat nicio minge în careul francez. Francezii nu au prea impresionat, și nu din cauza terenului. Jucătorilor noștri le era totuși foarte frică de ei. Nu știu dacă Marica a fost accidentat, s-a spus că nu. Dacă nu, a fost efectiv de condamnat, nu a participat practic la joc. Oricum, orice antrenor l-ar fi schimbat. Am citit comentarii contra lui Nicoliță, dar el s-a agitat mult și a făcut cîte ceva, a fost poate cel mai prezent. Ca și Bourceanu, dar acela nu poate prea mult. Dacă aveam un vîrf măcar cum era Pițurcă, nu zic Răducioiu, am fi marcat, dar probabil că ne dădeau și ei gol.

O problemă este evacuarea de pe stadion și revenirea acasă. Nu mai zic de parcări. Erau autobuze puse de primărie, dar ele mergeau la Piața Unirii. De altfel abia mișcau în masa de oameni care ieșiseră. Așa că spectatorii din Colentina-Tei ca mine (și probabil similar cei din Titan, pe partea cealaltă) au mărșăluit pînă acasă. Taxiuri - ioc. Foarte plăcută noaptea de vară, am făcut o oră și ceva pe jos. Dar dacă ploua?

În rezumat arena e o realizare însemnată, minus gazonul, dar el se poate face. E greu de umplut arena, poate la fazele superioare de Europa League dacă ajunge vreo echipă de-a noastră sau la viitorul meci cu Olanda pentru CM 2014. Am citit un comentariu: că de ce nu a fost făcută o arenă cu 70 de mii de locuri în loc de 55. Și cu cine o umpleam ? Că nu mai sînt militari în termen. Și pe unde evacuam 70 de mii cînd și cu 49 au fost dificultăți? De venit, vin pe rînd, dar pleacă toți o dată.