În noaptea Anului Nou, printre sunetele petardelor ce răsunau în stradă, am încheiat traducerea actului II din „Negustorul din Veneția” (îmi propusesem ca termen 31 decembrie, am depășit cu 3 ore!). În acest act o frumoasă scenă este cea a alegerii casetei de către prințul Marocan. O puteți citi integral aici, pe blogul Căderea Bastiliei, unde am postat-o ca să nu ocup mult loc pe acesta. Mai jos aveți doar preambulul și o imagine cu David Harewood (Prințul Marocului în ecranizarea din 2004).
PORȚIA: Strîngeți perdelele ca
să privească
Nobilul prinț
casetele acelea.
(Marocanului) Acum alege.
MAROCANUL: Prima-i de aur și pe dînsa scrie:
„Dacă m-alegi,
iei dar rîvnit de mulți”.
A doua, de
argint, promite astfel:
„Cine m-alege
ia cît merit are”.
A treia, plumb
funebru, dă povață:
„Cine m-alege riscă
tot ce are”.
Cum o să știu de am ales ce-i bine?
PORȚIA: Prințule, una dintre
ele are
Portretul meu.
Dac-o alegi, m-ai luat.
@Petruț Pârvescu
RăspundețiȘtergereMulțumesc. Luceafarul cu poemele apare pe 18 ian. Te rog da-mi adresa postala prin email sa-ti trimit un exemplar.
Altă realizare impresionantă ! Felicitări, Maestre !
RăspundețiȘtergere@ Șerban Tomșa
RăspundețiȘtergereMulțumesc. Impresionant e Shakespeare, nu eu. O piesă minunată deși puțin frecventă la noi. Stați să vedeți scena 3 din actul III, că are 324 de versuri! Am ajuns la ea și tot îmi iau vînt să mă apuc...
Felicitari!
RăspundețiȘtergere