Texte comentate. Un poem de Daniel Bănulescu

Daniel Bănulescu

Biblioteca municipală „Mihail Sadoveanu”

Doar cărţile au alura unor nebuni autentici
Coridoare fărâmiţate aruncate prin camere
Două-trei molii monstruoase
Aşezate nervos pe paltonul victimei
Şi extrăgând-o
Pilotând-o cu bobârnace date de nemaivăzutele lor antene
Către stingherul Raft de literatură anglo-saxonă către Secţia de
Muzică.
Sala de Lectură şi Salonul de Levitaţie

Câtă disperare în aceste case de toleranţă
Ale înţelepciunii
Ca un purtător de boli ruşinoase te strecori din nou
În vizuina paltonului tău şi te reîntorci în oraş
Printre negutăţorii de mazăre şi vânătorii de capete
Care-ţi agită
Precum un pumn imens pâinea zilnică.

E unul dintre cele mai semnificative poeme ale autorului. Textul se extinde între două imagini puternice, prima fiind o personificare stranie (cărți = nebuni autentici). Eul liric este numit generic la persoana a doua, realizînd, ambiguu, și includerea cititorului. Poemul este un expozeu original despre condiția poetului (temă des abordată în lirică) strivit între angoasa cărților și realitatea cotidiană a „orașului”. E neliniștitoare prezența bibliotecii care nu e un spațiu paradisiac (Borges), ci balamuc, teritoriu infernal (molii monstruoase care determină traseul oamenilor între real și imaginar – Secția de Levitație), casă de toleranță în care înțelepciunea e prostituata iar „victima” se alege cu boli rușinoase. Ieșirea de pe teritoriul fantasmatic și stresant al livrescului confruntă poetul cu o lume la fel neprielnică, amenințătoare, cu prezențe derizorii (negustorii) sau terifiante (vînătorii de capete). Obsesia materialității și uniformitatea lumii exterioare se arată amenințătoare direct: ceilalți (infernul după Sartre) nu doar agită, ci „îți agită” - cu adresă directă deci - banalitatea supraviețuirii (pîinea zilnică). Agresiunea pare iminentă și apropierea agresorilor (ești „printre” ei) sporește angoasa. Aforismul de deschidere și imaginea finală a pîinii ca pumn „agitat” amenințător spre artistul abstras, ieșit (scăpat) din bibliotecă, sînt absolut memorabile. Daniel Bănulescu (n.1960 la București, inginer de formație) este poet și romancier – patru romane - , deținător a numeroase premii, tradus cu precădere în spațiul german. [Notă: Postarea are un scop didactic, poate mai învață poeții amatori cîte ceva. Profesioniștii o pot firește ignora.]