joi, 22 ianuarie 2015

Sondaj de opinie. Mărcile verbale ale mitocăniei

În jurul nostru, tot mai des, tot mai agresiv - venind adesea de la persoane de la care nu te-ai aștepta niciodată - se aud fraze care denunță extracția joasă, lipsa de educație sau spiritul gregar ale acelor persoane (așa am auzit, așa zic sau „așa e trendy”). De aceea vă invit să atabilim prin sondaj de opinie:

Care este cea mai flagrantă marcă verbală a mitocăniei?

Utilzarea fără negație a adverbului „decît”. („Am luat decît roșii.”)
Verbul „a (nu) merita” la reflexiv în sens de „(nu) este convenabil” („Nu se merită.”)
Dezacordul în gen la numerale. („E ora doisprezece.”)
Utilizarea neadecvată a lui „datorită/din cauza”.
Formarea acuzativului fără prepoziția „pe”.
Formarea dativului „italienește”, cu prepoziția „la”. (”A murit datorită la cancerul care-l avea.”)

Votați alături pînă la 28 februarie!

18 comentarii:

  1. :) ... Și altele vreo 10! Azi în autobuz, pe la ASE, am auzit o domnișoară chiar frumoasă și elegantă consultînd pe cineva telefonic: „Să iau decît covrigi? Nu știu dacă se merită.” Dar să facem totuși un clasament.

    RăspundețiȘtergere
  2. Răspunsuri
    1. Mai e și „a se risca” dar am întîlnit forma și la G. Călinescu. Oricum ar fi, „nu mă risc eu să...” mi se parte vulgar.

      Ștergere
    2. Mai e și „a se risca” dar am întîlnit forma și la G. Călinescu. Oricum ar fi, „nu mă risc eu să...” mi se parte vulgar.

      Ștergere
  3. La noi în Maramureş există o replică celebră care mă scoate din sărite: "Bolnavul este internat la REANIMALE"! în loc de REANIMARE...

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. „Super!” (ca să fiu în trend). Aceste deformări lexicale nici nu le-am luat în calcul („transverzează” etc.) . Ele provin prin contaminare (aglutinare). Am mai vorbit de „frezoane” (pentru prezoane), „genți” (pentru „jante”), „jigler”, „nechelate” sau chiar „nichelite” (prima formă vine din confuzie cu negația, a doua cu... chelia, presupun).

      Ștergere
    2. „Super!” (ca să fiu în trend). Aceste deformări lexicale nici nu le-am luat în calcul („transverzează” etc.) . Ele provin prin contaminare (aglutinare). Am mai vorbit de „frezoane” (pentru prezoane), „genți” (pentru „jante”), „jigler”, „nechelate” sau chiar „nichelite” (prima formă vine din confuzie cu negația, a doua cu... chelia, presupun).

      Ștergere
  4. Votez pentru formarea acuzativului fără prepoziția „pe”. Dar daca ar trebui sa aleg o emblema imbatabila a mitocaniei urbane, pe primul loc, la mare distanta, ar fi expresia "Sa moara familia mea!", folosita pentru intarirea unei afirmatii. :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. De acord! Chiar de acord să moară familia celui în cauză. Și eu șarjez uneori, ironic, cu expresii precum „să moară peștii mei”, deși nu am acvariu, sau „să moară ce-am pe casă”. Dacă aș vrea să dau mostre de umor horror sau noir (dar nu-mi permit!) aș inventa: „Să moară Charlie”.

      O variantă evident ironică, deci care nu intră în categoria „erori neforțate”, este „să-mi moară mă-ta”.

      Ștergere
    2. De acord! Chiar de acord să moară familia celui în cauză. Și eu șarjez uneori, ironic, cu expresii precum „să moară peștii mei”, deși nu am acvariu, sau „să moară ce-am pe casă”. Dacă aș vrea să dau mostre de umor horror sau noir (dar nu-mi permit!) aș inventa: „Să moară Charlie”.

      O variantă evident ironică, deci care nu intră în categoria „erori neforțate”, este „să-mi moară mă-ta”.

      Ștergere
  5. De propozitia : „Nu mai m-am dus la scoala”,de exemplu,ce parere aveti?Incape in enumerarea dvs.?Va multumesc.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Încape! Îl uitasem, deși e foarte răspîndit. Pericolul major e să începem și noi să vorbim așa. Am folosit odată, la un curs o frază cu mai multe neologisme și un student care voia să o noteze (dar probabil nu știa cum se scriu) a observat ironic: „Dar ce poetic vă exprimați”. Deci limbajul nuanțat e perceput ca un „moft”, poezia e un moft, nu-i așa? Unii gazetari, ca să fie populari precum un notoriu domn I.C., fac voit exces de „păi”, „pă”, „ăăăă” și „îîîî” ori „deci”.

      Ștergere
    2. Încape! Îl uitasem, deși e foarte răspîndit. Pericolul major e să începem și noi să vorbim așa. Am folosit odată, la un curs o frază cu mai multe neologisme și un student care voia să o noteze (dar probabil nu știa cum se scriu) a observat ironic: „Dar ce poetic vă exprimați”. Deci limbajul nuanțat e perceput ca un „moft”, poezia e un moft, nu-i așa? Unii gazetari, ca să fie populari precum un notoriu domn I.C., fac voit exces de „păi”, „pă”, „ăăăă” și „îîîî” ori „deci”.

      Ștergere
  6. O expresie folosită (prea) des la persoane de sex feminin este „ce ... mea” sau chiar "să-mi bag...". Doamna Antoaneta Ralian a scris cu subtilitate că expresia aceasta, a înjosirii prin copulație, tinde s-o nimicească pe cea a trimiterii în origine.

    Eu cred că folosirea expresiilor de mai sus de către doamne provine dintr-un complex al genului feminin într-o lume androcentrică în care (se crede că) diferențele esențiale între bărbat și femeie trebuie abolite, precum cele între sat și oraș pe care viza Nea Nicu. În acest domeniu mă tem că aș vota cu Erdogan.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Am căzut și eu în eroare: „folosită de...” Scrisesem inițial „apare la” și le-am conectat.

      Ștergere
    2. Am căzut și eu în eroare: „folosită de...” Scrisesem inițial „apare la” și le-am conectat.

      Ștergere
  7. O expresie folosită (prea) des la persoane de sex feminin este „ce ... mea” sau chiar "să-mi bag...". Doamna Antoaneta Ralian a scris cu subtilitate că expresia aceasta, a înjosirii prin copulație, tinde s-o nimicească pe cea a trimiterii în origine.

    Eu cred că folosirea expresiilor de mai sus de către doamne provine dintr-un complex al genului feminin într-o lume androcentrică în care (se crede că) diferențele esențiale între bărbat și femeie trebuie abolite, precum cele între sat și oraș pe care viza Nea Nicu. În acest domeniu mă tem că aș vota cu Erdogan.

    RăspundețiȘtergere

Postări populare

Arhivă blog