Cărți noi! Flioteea Barbu Stoian Trasoare de gînduri, Editura Semne

Cartea adună la întîmplare interviuri luate de autoare unor persoane diferite cum ar fi directorul institului de diabet „Paulescu” și prefectul județului Constanța, articole ocazionale publicate acum 17-18 ani și „Alte însemnări memorialiste (sic!) II”, dar nimeni nu ne lămurește unde ar fi partea I. Ordinea nu e nici cronologică, nici tematică, sînt adunate texte și puse în pagină vrac. Mai grav este că Editura Semne, despre a cărei lipsă de rigoare am mai scris, nu a făcut nicio tentativă de a organiza materialul, de a da o redactare și o corectură volumului. Acesta abundă de greșeli de tipar, de dezacorduri și de fraze fără niciun înțeles care lasă impresia că lipsesc cuvinte din ele. Autoarea a debutat în 1997, la 62 de ani, are acum 75. A fost totuși profesoară de română și încă la Școala Centrală, ceea ce ne face să credem că știe măcar gramatică. Probabil însă că anii i-au diminuat atenția și prezența unui redactor exigent era salutară. Așa, ea se prezintă fără apărare în fața trasoarelor ridicolului. Un articol despre Tache Papahagi la centenarul nașterii (nesemnificativ de altfel) e datat 1973 deși omul se născuse în 1892 și murise în 1977. Un pasaj sună astfel: „La aceste întrebări retoric formulate au dat răspunsuri...” Probabil cei care au răspuns nu s-au prins că erau retorice. „Memoria colectivă derulează pelicula cu imagni despre cel omagiat” și alte asemenea metafore schilodesc o carte și așa ca vai de lume. Totul e imprecis, lipsit de coerență, cantonat cu încăpățînare în amănunte ce nu prezintă niciun interes.