Neobositul făuritor al revistei Oglinda literară, Gheorghe Neagu nu e numai bătăiosul și incomodul ziarist ci și un poet neo-romantic. Din păcate multiplele-i preocupări îl cam fac să se ignore în această ipostază. Nunta neagră este un poem fals epic, byronian, din care autorul face o carte scrisă cu alb pe file negre, adăugînd versiunii originale traduceri în engleză, franceză, italiană, rusă și spaniolă. Dintre toate limbile, excluzînd rusa la care nu mă pricep, cel mai bine sună textul în italiană, în care zburdă de la romantismul grav și neguros spre decadentismul lui Gabriele D'Annunzio. Nu m-ar mira să aud că Neagu, ajuns Gheorghe de tînăr, a cucerit orașul editurii ce-l publică, Rîmnicu-Sărat, și l-a botezat Fiume. Traducerea e liberă ( „Și-atunci, la ceas nepotrivit lovesc” se traduce cu „E poi, al momento sbagliato (sic! = momentul ratat) colpisco”! Dar asemenea aberații fac bine textului care bate astfel în absurd. Pe scurt, Gheorghe Neagu n-a „sbagliat-o” dînd textul la tradus, pentru că a obținut efecte uimitoare, la care nu s-ar fi gîndit.
Postări
