Cărți noi! Ioan Barb - Sub via ființei plâng strugurii, Editura A.T.U., poezie

Un titlu patetic, neinspirat, ascunde poezia unui elegiac dotat deopotrivă cu forță și talent. Ioan Barb, avocat din Hunedoara, nouăzecist ca vîrstă și expresivitate lirică, e sigur pe ceea ce întocmește, în virtutea unei arte poetice clare. Iată o programatică „elegie. estetica postmodernistă” : „în fiecare noapte/ un păianjen uriaș/ se hrănește din mine/ mă anesteziază în somn/ extrage zilele din ochi/ pînă ce privirile se exfoliază//.../ ziua de mâine/ va închipui trecutul din cioburi/ linia vieții/ țesută cu migală/ în pânza de păianjen”. Poetul reconstituie lumea din cioburi sau țese existența ca pe o pînză și „se hrănește cu priviri precum o omidă”. Melancolia îngreunează această pînză, ca o pradă prinsă în ea. Lupta lui Ioan Barb cu tentația de a plînge deschis durerea lumii, efortul de a-și reprima duioșiile neconvenabile „estetic” lasă loc unor tensiuni deloc neglijabile care se transmit și lectorului. O altă dedublare dramatică a eului liric este aceea între ispita intimismului, miniaturalului și cea de a lupta cu conceptele și cu temele mari „regale”, „profetice”, de a porni în marele „pelerinaj” spre „purgatoriu”. Ioan Barb este, la al treilea volum al lui, un poet notabil.