
Poemul meu „trecutul - o sărbătoare” (acesta va fi probabil și titlul viiitorului meu volum de versuri) a început să fie mai cunoscut în mediile literare drept „poemul cu vasile” de cînd a apărut și în România literară. Îl puteți citi acum aici, pe situl acestei reviste.
În imagine: Vasile cum l-ar fi văzut Chagall! :)
Extraordinar ”cântec de moarte”!
RăspundețiȘtergereCu ceva din seva tragismului eposului clasic grec, un ”bocet” existențialist continuu, deznădăjduit, dar incredibil de bine temperat, acompaniat în sub-text de magia imaginativă delicată și străvezie, a suprarealismului fulgurantelor viziuni fantasmatice chagalliene.
Absolut remarcabil!
Dinu D. Nica
Multumesc. E bună sintagma „cîntec de moarte”, de unde se vede că un critic țintește mai bine ca autorul.
RăspundețiȘtergereVă mulțumesc, sunteți mult prea amabil! Și, oricum, meritul creator vă aparține dvs., în exclusivitate. Iar delectarea estetică, nouă, tuturor!
RăspundețiȘtergereȘtiți ce este iarăși remarcabil?
Că, pe măsura maturizării și rafinării expresiei lirice,toți poeții adevărați purced să scrie, cândva, propria ”Mioriță”, propriul ”Memento mori”.
Acum, iată(și, din fericire!) că vi s-a întâmplat și dvs, domnule Horia Gârbea.
P.S Trebuie să vă mărturisesc, sincer și smerit, că nu sunt critic (și nici nu îndrăznesc să-mi arog un asemenea onorant statut), ci doar un umil scriitoraș de provincie.
Dinu D. Nica
Pe toti acestia pe care îi desenati cu un umor...dramatic,fată în fată cu trecutul ca o sărbătoare,îi asteaptă viitorul apropiat,ca un....parastas.O poezie cu filozofie.
RăspundețiȘtergere@evelics
RăspundețiȘtergereMultumesc de comentariu. Toti avem pe lîngă noi cîte un Vasile.
desigur Vasile zbura ca un liliac ...LA LILIECI
RăspundețiȘtergeresaracul Mărin, dacă-ar mai și trăi...