Cărți (ca și) noi! H. Salem Cercul Virtuos, - ediție necenzurată, Editura Tritonic

Gavrilă G. Gavrilă ajunge pe lumea cealaltă aparent printr-o eroare. De aceea nu figurează în registre, nu are nici bon alb, pentru Rai, nici negru pentru Iad. Fostul redactor al Televiziunii Române, la emisiunile de divertisment, se trezește suspendat între lumi, printre duhuri care știu precis unde vor ajunge, duhuri din toate universurile paralele celui din care provine. Fiecare capitol e o schiță ironică, satirică, Gavrilă e un fel de Micul Prinț călătorind nu de pe o planetă pe alta ci din ființă în ființă, fiecare dintre ele venind la „triajul” Rai-Iad cu experiențe spectaculoase și insolite. Pînă la urmă Gavrilă va fi retrimis pe Pămînt și va mai trăi acolo 45 de ani după ce revenirea acasă și în TVR nu se va face fără opoziție și peripeții. În 1986, romanul regretatului H. Salem (1927-1991), cunoscut umorist, a fost oprit de cenzură, după tipărire, înainte de „bunul de difuzare” apoi republicat după un an cu numai două capitole schimbate. Cititorul de azi, obișnuit cu satira politică neîngrădită, înțelege cu greu ce efect puteau avea glumele, deloc nevinovate din perspectiva cenzurii, ale lui H. Salem după cum nu va pricepe cît de greu era să treacă un text care se baza pe existența unei „alte lumi”, cu Infern și Paradis pentru recompensarea și pedepsirea faptelor oamenilor, un tărîm populat de îngeri, sfinți, suflete desprinse de trup și în care chiar Dumnezeu are, evident, un rol major. Că Raiul în care nimerește Gavril e imperfect, absurd și birocratic, totul nu putea fi decît o aluzie la „Raiul” comunist, proclamat ca minunat, în realitate minat de flagrante prostii și disfuncții. Romanul lui H. Salem e scris cu mare vervă, glumele se țin încă bine, deși umorul se perimează repede și au trecut peste pagini 25 de ani. Multe dintre caricaturile schițate de romancier se potrivesc foarte bine și azi cu fețele unor politicieni, potentați, ariviști ai vremurilor noastre. Totuși există o blîndețe a ironiei lui H. Salem. E clar că omul era un adept al jubilației și nu al încruntării pamfletare sarcastice. După un sfert de veac zîmbetul destins al lui H. Salem ne bucură din nou.