Traducînd Macbeth (II)

(continuare)

Aici, celebrul monolog „Dar mîine, și cu mîine, și cu mîine...”, interpretat de Patrick Stewart.

În imagine Patrick Stewart și Kate Flatwood în „Macbeth”, 2007. 
Versiunea „stalinistă cu mitraliere”, una dintre cele mai frumoase pe care le-am găsit. 

           Deși acțiunea e mai alertă ca în alte piese ale lui Shakespeare și ca urmare limbajul e mai direct, dificultățile lexicale nu lipsesc, iar ritmul viu duce adesea la elipse și ambiguități. Pe unele dintre aceste locuri mai obscure exegeții le-au tranșat (ori au crezut că le rezolvă) dar un dubiu rămîne mereu. În ceea ce privește lexicul, am întîmpinat destule greutăți în redarea, de pildă, a expresiilor din vînătoarea cu șoimi, pentru care nu există echivalențe directe, prin perifraze. Așa de pildă:

            A flacon tow’ring in her pride of place

            Was by a mousing owl hawked, and killed.                (II.4.12-13)

a necesitat, în mod atipic pentru conduita generală a traducerii, un spor de trei versuri:

            Un șoim în zbor spiral, ce ajunsese

            La înălțimea unde se cuvine

            Să cadă peste pradă, fu vânat

            De-o bufniță, ce altfel zboară jos

            Și prinde șoareci. Apoi fu ucis.

            Fără această explicitare, pasajul ar fi devenit complet ininteligibil, mai ales spectatorului, care nu are la îndemînă note de subsol. Traducerea anterioară a lui Ion Vinea, de altfel una dintre cele mai bune dintre toate cîte s-au făcut la piesele lui Shakespeare, suferă pe-alocuri tocmai din cauza unor secvențe cu sensul greu de priceput.

             Ca și în alte piese, ne dăm seama că Shakespeare a trăit într-o lume ce era mult mai aproape de natură decît cea de azi. Termenii botanici și zoologici sînt numeroși și au o semnificație foarte precisă la care traducătorul trebuie să ia seama. Așa, de plidă, Macbeth se adresează competent doctorului cerîndu-i să-i prescrie:

What rhubarb, senna, or what purgative drug.           (V.4.54)

ca să-i scoată pe englezi din Scoția (sarcasmul e evident).

Traducerea se cuvine să se refere la plantele respective, numite precis:

Revent, siminichie sau alt leac

            Să-nghit, ca purgativ, să scot englezii?

Siminichia (Senna alexandrina), ca și reventul, are certe proprietăți purgative, mai puțin cunoscute azi, în epoca leacurilor chimice, dar prețioase la vremea bardului.

Pentru a nu prelungi aceste considerații, deși sînt multe lucruri ce ar trebui subliniate (unele pot fi găsite în notele de subsol), voi spune în final că Macbeth, ca fiecare piesă a lui Shakespeare, este pentru traducător și cititor o provocare intelectuală excepțională, susceptibilă de a stîrni pasiunea cercetării istorice, filologice dar și a altor domenii între care un loc aparte îl are psihologia, mai ales cea a criminalului.

Temele majore ale lui Shakespeare: predestinarea, lupta și crima pentru putere, confruntarea politică, răzbunarea, labilitatea omului între curaj și lașitate, ispitirea și adîncirea în păcat se adună în Macbeth într-o alcătuire de maximă tensiune, impecabilă dramatic și de o imensă frumusețe și subtilitate a replicilor. Traducerea unui asemenea text este o trudă aducătoare de fericire.