vineri, 29 aprilie 2011

Mihail Gălățanu despre „Pantera”

HORIA GÂRBEA, PANTERA SUS, PE CLAVECIN

"O carte subţire-subţirică de versuri, dar care ascunde într-însa câteva poeme absolut memorabile. Din păcate, Horia Gârbea nu are întotdeauna la fel de multă încredere în destinul său de poet. Sigur că paranoia nu este bună pentru nimeni, dar, dacă s-ar lua mai în serios, Horia Gârbea poate aspira liniştit la statutul unui mare poet. Dovadă stau câteva poeme (autorul le-a ales şi pentru o lectură publică la un liceu bucureştean!).

Vă invit să citiţi cartea – şi să vă exprimaţi după aceea. Numai după aceea. Lirismul lui Gârbea are, atenţie, două trăsături indiscutabile: teatralitate/mizanscenă corespunzătoare – şi cerebralitate. Teatralitatea se manifestă discursiv, prin discurs adică. Şi este însoţită de o vizualizare accentuată a temei/subiectului.
De aceea, prin consecinţă, viziunile au plasticitate. Şi, prin aceasta, devin memorabile.

A doua trăsătură ţine nu de profesie ori de vocaţie (aşa cum este teatrul), ci de om.
Horia Gârbea este unul dintre cei mai cartezieni oameni pe care i-am cunoscut. Mintea lui este o tablă de şah. În care el joacă nu cu albele ori cu negrele, ci cu sentimentele. Poezia este consecinţa acestei cerebralităţi. Adicătelea: este clară, limpede, limpidă, apă de izvor. Nu are meandre, ezitări – şi părţi obscure.
Este o bucurie a gândirii. Lirice. Şi artistice. Aşa precum şi autorul ei nu este un damnat încrâncenat, ci un om – şi un spot luminos, destins, viu – şi vivid." („Cărțile lunii aprilie - www.efinance.ro)

Un comentariu:

Postări populare

Arhivă blog